BusinessMagazin

Tag: drumuri

  • Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri

    Actualul proiect de buget pe anul 2018 diminuează bugetul judeţului Braşov cu un total de 65.004 mii lei faţă de bugetul anului 2017 (respectiv o diminuare cu 52.308 mii lei venituri din impozit pe venit şi din cote defalcate din impozitul pe venit, precum şi o diminuare cu 12.696 mii lei din cote defalcate din TVA).

    Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:

    1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.

    2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.

    3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.

    4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.

    Sursa: romani-buni.info

  • Comuna din Gorj în care şoferii circulă pe drumuri doar dacă au lopată. Gropile, astupate de localnici

    Sătui de promisiuni, cetăţenii au luat lopeţile de cozi pentru a astupa singuri gropile căscate în arterele rutiere din interiorul comunei.

     
    Recent, un locuitor din Samarineşti a fost surprins în plină activitate, omul astupând de zor cu pământ, dintr-o remorcă de mici dimensiuni, drumul sătesc pe care el şi întreaga comunitate îl foloseşte zilnic.
     
    Imaginile cu bărbatul aflat în plină activitate au devenit virale în mediul online şi a generat o mulţime de reacţii. ”Ai un vot de la mine, Ovidiule. Dar trebuie să îmi promiţi că faci asfalt”, este unul dintre comentarii.
     
    Un alt localnic îl cheamă, în schimb, pe Marian Ardeiu, primarul incompatibil, la astupat de gropi, criticându-l că în mandatele sale nu a reuşit să realizeze nicio măcar un kilometru de drum, scrie gorj-domino.ro.
     
    Edilul comunei gorjene Samarineşti, Marian Ardeiu, a rămas fără mandat, la jumătatea acestei luni, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Primarul fusese declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate, care a stabilit că Marian Ardeiu a fost în acelaşi timp şi primar şi fermier.
     

  • Rectorul UBB Cluj: „România ar fi trebuit să aibă capitala plasată în centrul geografic al ţării, la Braşov”

    “Capitala ar fi putut fi plasată în centrul geografic al pământului românesc. Nu în altfel de centru. Şi cred că centrul geografic al pământului românesc nu e în niciun caz la Bucureşti. Şi acest centru geografic ar fi asigurat şi o comunicare mai bună.
    Şi dacă capitala ţării era, să zicem, la Braşov, şi s-a discutat despre asta, nu e o legendă, dacă capitala ţării ar fi fost la Braşov, astăzi nu am mai fi discutat nici de drumuri care să treacă Carpaţii şi care nu sunt bune, nici de căi ferarte abandonate şi nici de alte probleme care sunt un pic mai delicate”, a precizat istoricul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB Cluj, citat de citynews.ro

    O astfel de poziţionare a capitalei în centrul ţării ar fi fost utilă şi pentru evenimentele politice şi istorice ulterioare, mai crede istoricul Ioan Aurel Pop.

    “Haideţi să ne amintim că după 1940, graniţa aia vremelnică fixată după arbitrajul de la Viena era la 13 kilometri de Braşov, la Chichiş. Să nu vă imaginaţi că dacă capitala ţării era la Braşov s-ar mai fi putut fixa o graniţă, chiar cu voia Germaniei şi a Italiei care ne-au dictat atunci, la o aşa mică distanţă de capitala ţării.

    Deci, plasarea capitalei ţării în centrul geografic ar fi adus un mare echilibru din toate punctele de vedere”, a mai spus rectorul UBB.

  • Primul judeţ din Transilvania care ar putea fi falimentat de Guvern: s-au tăiat masiv fondurile în 2018 pentru spitale, aeroport şi drumuri

    Mai exact, dacă în anul 2017 repartizarea bugetară pentru judeţul Braşov a fost de 170.890 mii lei, propunerea bugetară pe anul 2018 este de 105.886 mii lei. Această diminuare considerabilă periclitează în mod direct derularea contractelor aferente obiectivelor de investiţii mai sus menţionate şi face imposibilă abordarea investiţiilor viitoare, explică Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Pe Facebook, Adrian Veştea a scris: „65 milioane de lei mai puţin pentru Braşov in 2018 din cauza PSD. Aceste tăieri de fonduri vor afecta grav următoarele proiecte de investiţii considerate prioritare pentru dezvoltarea economico-socială a judeţului atât de către administraţia publică judeţeană, cât mai ales de către cetăţenii judeţului Braşov:

    1. Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, Etapa a III-a”. În prezent se află în desfăşurare procedura de licitaţie publică pentru contractarea constructorului ce va realiza Calea de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare şi extinderea reţelelor de canalizare şi drenaj aferente pistei de decolare-aterizare. Valoarea estimată a acestor lucrări este de 42.284 mii lei. Pentru finalizarea întregului obiectiv de investiţii, conform devizului general al Studiului de Fezabilitate mai este necesară alocarea sumei de 270.000 mii lei.

    2. Consolidare şi reabilitare Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”. În prezent se derulează acest contract de execuţie cu termen de finalizare iunie 2019. Conform contractului de execuţie, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce, de la data prezentei până la finalizare, suma de 24.150 mii lei. Ministerul Sănătăţii va repartiza Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov un accelerator de particule pentru a asigura infrastructura necesară tratamentelor oncologice, domeniu deficitar în sănătatea publică braşoveană. Pentru a funcţionaliza acest aparat Consiliul Judeţean Braşov trebuie să aloce o sumă aproximativă de 10.120 mii lei.

    3. „Modernizare drum interjudeţean DJ 104 A, DJ 105 C şi DJ 105 P”. Pentru acest obiectiv de investiţii Consiliul Judeţean Braşov a semnat contractul de finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Conform contractului de finanţare, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 5.342 mii lei.

    4. „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi DN 13”. Acest obiectiv se află în faza de contractare prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul a trecut de faza de verificare a conformităţii administrative şi eligibilitate, cât şi de verificarea trehnică şi financiară, fiind acceptat pentru finanţare. Conform hotărârii de aprobare a proiectului, Consiliul Judeţean Braşov trebuie să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile în sumă totală de 27.851 mii lei.

    Sursa: romani-buni.info

  • Să râzi sau să plângi? Gropile se astupă pe ninsoare, între semafoare într-un oraş din România

    Ca sa nu incurce foarte tare traficul, muncitorii l-au restrictionat spre intersectia de la Punctele Cardinale si, in vreme ce soferii stau in coloana la semafor, acestia se chinuie sa puna mixtura in cratere, apoi, cu aceeasi viteza taseaza materialul si trec la urmatoarea groapa.

    Imaginile au fost  trimise de un cititor opiniatimisoarei.ro nu mai au nevoie de niciun comentariu.

     

  • Noi reguli pentru Poliţia Rutieră. Unde pot fi amplasate şi cum vor fi folosite radarele pe drumurile din România

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice este iniţiată de parlamentari PNL, printre care senatorul Alina Gorghiu şi deputaţii Raluca Turcan şi Florin Roman.

    „Atât prin cadrul normativ (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice), cât şi prin atitudinea şi comportamentul lucrătorilor poliţiei rutiere nu se acordă niciun fel de atenţie prevenţiei apariţiei evenimentelor rutiere nedorite şi din dorinţa de a acorda lucrătorului de poliţie demnitatea şi respectului cuvenit ca reprezentant al legii, propunem următoarele modificări ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice: constatarea contravenţiilor şi aplicare sancţiunilor să se facă direct de către poliţistul rutier, respectiv poliţistul de frontieră, care sunt obligaţi să poarte uniforme cu înscrisuri şi însemne distinctive”, se arată în expunerea de motive.

    De asemenea, potrivit documentului citat, dispozitivele fixe sau mobile destinate măsurii vitezei se vor instala exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisuri şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere. Mai mult, dispozitivele mobile (tip pistol) destinate măsurării vitezei se vor utiliza la o distanţă maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Peste 10.000 de forţe MAI vor interveni în judeţele aflate sub avertizare de ninsori

    MAI mai recomandă şoferilor care circulă în zonele în care se manifestă fenomenele meteo periculoase să respecte indicaţiile poliţiştilor rutieri, să se intereseze din timp asupra stării drumurilor şi să aibă maşinile echipate corespunzător pentru circulaţia în condiţii de iarnă.

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, marţi, două atenţionări cod galben de ninsori, prima vizând Banatul, Oltenia şi Muntenia, iar a doua vizează cea mai mare parte a Moldovei şi nordul Munteniei. Atenţionările expiră joi, la ora 11.00.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai buni soferi si cele mai periculoase drumuri?

    Şoferii autobuzelor care transportă zilnic pasageri dau dovadă de mult curaj şi sânge rece, depăşind orice obstacol care le apare în cale. Zilnic, aceştia au de înfruntat curbe periculoase, gheţuş, nămeţi de zăpadă sau alte intemperii ale naturii.  Pe alocuri, drumurile se îngustează atât de mult, încât autobuzul abia încape.

    Cei conduc pe drumurile montane din Himalaya aproape că pot concura cu participanţii la cursele de raliuri. Adesea, ei sunt nevoiţi să străbată râuri, kilometri întregi de serpentine sau să meargă la propriu pe marginea prăpastiei, pentru a ajunge la destinaţie.
    Cu toate acestea, o astfel de călătorie reprezintă o experienţă memorabilă, iar peisajele întâlnite îţi taie răsuflarea.

  • Cârnaţii din comerţul românesc conţin coloranţi obţinuţi din INSECTE, fum lichid şi chiar soluţie de DEZGHEŢARE a drumurilor

    Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC şi au găsit că:

    La 88% din cârnaţii afumaţi analizaţi s-a folosit fum lichid sau aromă de fum!

    La 84% din cârnaţii analizaţi s-a folosit conservantul nitrit de sodiu!

    La 55% din cârnaţii analizaţi membrana folosită este artificială, adică realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită şi coloranţi.

    40% din cârnaţii analizaţi au în compoziţie fosfaţi!

    40% din cârnaţii analizaţi conţin apă din belşug! 37% din cârnaţii analizaţi conţin coloranţi obţinuţi din insecte (coşenile)!

    La numai 37% din cârnaţii analizaţi apare menţionat procentul de carne din compoziţia acestora pe etichetă!

    34% din cârnaţii analizaţi conţin extracte de condimente!

    La 28% din cârnaţii analizaţi, aroma şi gustul au fost intensificate cu glutamat monosodic!

    27% din cârnaţii analizaţi conţin proteină vegetală din soia!

    Numai 8% din cârnaţii analizaţi nu conţin aditivi alimentari!

    Cârnaţi de casă cu câte 8 substanţe chimice!

    Cârnaţi ţărăneşti cu câte 7 substanţe chimice!

    Cârnaţi de grătar cu câte 4 tipuri de conservanţi!

    Cârnaţi cu soluţie de dezgheţare a drumurilor!

    De asemenea, Asociaţia a realizat un top al celor mai buni cârnaţi din comerţ

    Top 5 cârnaţi afumaţi:

    Cârnaţi Chevos, produs fiert afumat (100 grame produs finit s-a obţinut prin prelucrarea a 109 grame carne de porc);

    Cârnaţi cu boabe de muştar, produs afumat (96,57% carne porc) Angst;

    Cârnaţi cabanos, produs fiert şi dublu afumat (72% carne de porc, 20% carne de vită) CIA Aboliv;

    Cârnaţi de casă, produs fiert şi afumat (87,2% carne porc) Angst;      

    Cârnaţi cu şuncă, produs fiert şi afumat (80% pulpă de porc) Smithfield Prod.

    Top 5 cârnaţi subţiri:

    Cârnaţi sticks cu chilli Morliny, produs iute, fiert, afumat şi uscat (100 grame de produs s-a obţinut prin prelucrarea a 183 grame carne de porc) Animex Foods Polonia;

    Cârnaţi sticks picanţi Pick, produs crud-uscat maturat (100 grame de produs s-a obţinut prin prelucrarea a 153 grame carne de porc) Pick Szeged Ungaria;

    Cârnaţi snack clasic Pick, produs crud uscat afumat (100 grame de produs s-a obţinut prin prelucrarea a 142 grame carne de porc) Pick Szeged Ungaria;

    Cârnaţi sticks oitza, produs crud-uscat (100 grame de produs s-a obţinut prin prelucrarea a 140 grame carne de oaie) Doi Olteni Filiala Tg. Jiu;

    Cârnaţi sticks căpritză, produs crud-uscat (100 grame de produs s-a obţinut prin prelucrarea a 140 grame carne de capră) Doi Olteni Filiala Tg. Jiu.

    Top 5 cârnaţi crud-uscaţi după cantitatea de carne folosită pentru a obţine 100 grame produs finit:

    Cârnaţi Baranya (100 grame produs finit s-a obţinut prin prelucrarea a 160 grame carne proaspătă de porc) Belje Croaţia;

    Chorizo (100 grame produs finit s-a obţinut prin prelucrarea a 155 grame carne de porc) Caroli;

    Chorizo de porc condimentat (100 grame produs finit s-a obţinut prin prelucrarea a 142 grame carne de porc) Cora;

    Cârnăciori bănăţeni (100 grame produs finit s-a obţinut prin prelucrarea a 130 grame carne de porc) C+C Resiţa;

    Cârnaţi uscaţi Premium (57% carne porc, 17% slănină şi 5% carne vită) C+C Resiţa.

    Top 5 cârnaţi fără chimicale:

    Cârnaţi de Pleşcoi proaspeţi (carne oaie 85%, carne vită 15%) Gabioti;

    Cârnaţi de porc Maestro (pentru 100 grame de produs finit s-a folosit 110 grame carne de porc) Caroli;

    Cârnaţi ardeleneşti (carne porc 86,99%) Angst;

    Cârnaţi căprioară Bunătaţi de Secuime (carne căprioară minim 51%) Authentic Meat;

    Cârnaţi cerb Bunătăţi de Secuime (carne cerb minim 51%) Authentic Mea.

  • Unde s-au dus cei 3 miliarde de lei pe care CNAIR i-a dat în 2017. Cine a luat banii

    Pe de altă parte, firmele controlate de Umbrărescu, UMB Spedition şi Tehnostrade, lucrează la lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva sau A3 Câmpia Turzii-Tg.-Mureş. În plus, Spedition UMB reabilitează DN12 Chichiş-Topliţa şi DN15 Topliţa-Reghin.

    Singura plată realizată de companie care nu a vizat un drum din Transilvania a fost una de 17,3 mil. lei către grecii de la Aktor pentru autostrada Bucureşti-Braşov. Asocierea Aktor-Euroconstruct lucrează la ultimii 3 km ai autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, tronsonul dintre Str. Popasului şi Şos. Petricani, investiţie estimată la 30 mil. euro, din care anul trecut au primit astfel aproape 4 mil. euro. Teoretic în vara acestui an drumul ar trebui inaugurat, la 6 ani de când a fost deschisă circulaţia între centura Capitalei şi Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro