Tag: dosare

  • Dacă trebuie să faceţi RCA, este bine de ştiut! Topul asiguratorilor în funcţie de durata de soluţionare a dosarelor. Compania care plăteşte în medie abia după 50 de zile

    La nivelul industriei un procent de 81,73% dintre dosare sunt plătite de asigurători, 12% sunt neplătite, iar 1% sunt respinse de la plată de către asiguraători. Restul, 1,7%, respectiv 3,7%, sunt fie dosare pentru vătămări corporale, fie dosare de regres.
     
    Analiza reglementatorului a vizat 116.585 de dosare de daună înre­gistrate la companiile de asigurări în semestrul II al anului 2015.
     
    Omniasig este compania care are cel mai scurt timp de soluţionare a dosarelor. Totuşi, sunt unii asiguratori la care trebuie să aştepţi şi 50 de zile pentru a primi banii. 
     
     
  • CCR decide astăzi dacă dezincriminează abuzul în serviciu. 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect. Kovesi: Dacă va fi dezincriminat, nu vom mai putea efectua investigaţii

     Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri există 8 sesizări de neconstituţionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal şi articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, printre semnatarii sesizărilor fiind fosta şefă DIICOT, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu.

    Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri Dan Adamescu, condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare

    Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat definitiv la patru ani şi patru luni de închisoare în dosarul în care este acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă, alături de el fiind condamnaţi şi patru magistraţi la pedepse cuprinse între 3,4 ani şi 12 ani şi două luni.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, definitiv, condamnarea omului de afaceri Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare, acesta fiind acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă. Astfel, în ceea ce îl priveşte pe Adamescu, magistraţii hotărât menţinerea pedepsei care a fost dispusă în prima instanţă.

    Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar, 12 ani şi două luni, acesta fiind însă redusă de la 22 de ani de închisoare, aşa cum hotărâse iniţial Curtea de Apel Bucureşti.

    Judecătorul Elena Rovenţa a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni, fiind redusă de la cinci ani şi zece luni de închisoare. În cazul magistratului Sorin Viziru, a fost dispusă o pedeapsă de patru ani şi patru luni, în prima instanţă acesta fiind condamnat la cinci ani. Şi în ceea ce îl priveşte pe judecătorul Ion Stanciu pedeapsa a fost redusă de la trei ani şi opt luni la trei ani şi patru luni.

  • Parlamentari, foşti primari urmăriţi penal, o franţuzoaică şi o moldoveancă în cursa electorală

     PSD

    Pentru Primăria Generală a Capitalei, social-democraţii o propun pe Gabriela Firea. Senator ales la ultimele alegeri parlamentare, Gabriela Firea este de profesie jurnalist şi are 43 de ani. Este căsătorită cu primarul oraşului Voluntari, Florentin Pandele, cu care are doi băieţi. Firea este vicepreşedinte al PSD şi liderul organizaţiei Bucureşti. Purtător de cuvânt al campaniei prezidenţiale PSD din 2014, senatorul Gabriela Firea declara atunci că premierul Victor Ponta “este un foarte bun familist, ceea ce, din nefericire pentru el, Klaus Iohannis nu are această calitate”. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a sancţionat-o cu avertisment pe Gabriela Firea pentru afirmaţia despre familiile fără copii şi a condamnat public astfel de declaraţii, apreciind că sunt discriminatorii şi încalcă dreptul la demnitate al persoanelor. Ideea de forţă cu care candidează este “o femeie face curat zilnic după mai mulţi bărbaţi”, testată şi ca slogan de campanie.

    PNL

    Cătălin Predoiu este al patrulea candidat al liberalilor la funcţia de primar general al Capitalei, el refuzând în mai multe rânduri, în cadrul discuţiilor interne din PNL, să îşi asume candidatura, în condiţiile în care viează funcţia de premier. El a fost ministru al Justiţiei între 2008 şi 2012, fiind menţinut în funcţie în patru guverne consecutive. În 2008 a candidat pentru un mandat de deputat în Buzău, dar a fost surclasat de candidatul PSD, Marian Ghiveciu. Înaintea lui Cătălin Predoiu, a fost desemnat pentru a candida la funcţia de primar general din partea PNL europarlamentarul Cristian Buşoi. Buşoi s-a retras, lăsându-i locul deputatului Ludovic Orban. După o vizită la DNA, procurorii au anunţat că Orban este cercetat sub control judiciar pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, acesta solicitându-i unui om de afaceri 50.000 de euro pentru campania electorală din vara anului 2016. Următorul desemnat a fost Marian Munteanu, pe care PNL a decis să-l retragă la doar o săptămână de la desemnare. Candidatura lui Marian Munteanu a stârnit un val de critici din partea societăţii civile, mai multe ONG-uri solicitând retragerea acestuia, pe motiv că este incompatibil cu valorile europene şi democratice şi a dat dovadă de simpatii faţă de mişcarea legionară, de care nu s-a dezis niciodată. Contestaţiile s-au intensificat ulterior, chiar candidaţi ai PNL la sectoarele din Capitală delimitându-se de Marian Munteanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin respinge acuzaţiile asociate Dosarelor Panama, acuzând Occidentul că vrea destabilizarea Rusiei

     “Adversarii occidentali sunt îngrijoraţi în legătură cu unitatea şi solidaritatea naţiunii ruse, de aceea încearcă să ne destabilizeze, pentru a deveni mai obedienţi”, a declarat Vladimir Putin.

    “Mi-au găsit cunoştinţele şi prietenii şi s-au legat de ceva”, a adăugat liderul de la Kremlin.

    Vladimir Putin este una din principalele ţinte ale scandalului “Dosarele Panama”, deşi nu este implicat deloc în acest caz, reacţionase luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, avertizând că este vorba de o campanie contra Rusiei şi de un nou nivel al “putinofobiei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima victimă a scandalului Panama Papers: premierul Islandei a demisionat

    Mii de islandezi au protestat luni, în Reykjavik, solicitând demisia premierului Sigmundur David Gunnlaugsson, după ce ancheta “Dosarele Panama” a dezvăluit că acesta ar fi ascuns investiţiile în paradisuri fiscale.

    Premierul britanic, David Cameron, se află de asemenea în centrul unui scandal politic, cerându-i-se să dea socoteală în ceea ce priveşte averea familiei sale, în contextul în care numele tatălui său, decedat în 2010, este menţionat în scandalul fraudei fiscale “Dosarele Panama”, relatează La Libre Belgique.

    Potrivit The Guardian şi BBC, care au reprezentanţi în Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), Ian Cameron, tatăl lui David Cameron, gestiona un fond de investiţii în Bahamas, Blairmore Holding, iar profitul generat de acesta nu a fost impozitat de autorităţile britanice timp de treizeci de ani, datorită unor manevre complicate operate de cabinetul panamez de avocatură Mossack Fonseca.

    Întrebat dacă averea actuală a familiei sale este în continuare plasată în acele fonduri offshore, David Cameron a răspuns printr-un purtător de cuvânt că este vorba despre o “chestiune privată”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RISE Project: Avem deja peste 100 de nume din România, implicate în dosarele Panama

     “E o colaborare transfrontalieră, avem deja peste 100 de nume din România, dar nu e un proces de Copy/Paste, adică nu iei datele din baza de date şi apoi le pui rapid online, e vorba de investigaţii. Noi am început acum vreo şase luni să lucrăm la investigaţiile astea şi suntem vreo zece angrenaţi în anchete.

    Facem analiză de date, lucrăm şi cu programatori. Pe lângă asta colaborăm cu jurnalişti din afara ţării în reţeaua de investigaţii ICIJ. Vom mai lucra în următoarele săptămâni, în următoarea lună, cu siguranţă”, a afirmat jurnalistul de investigaţii.

    Potrivit acestuia, cei implicaţi în oameni importanţi din România, unii foarte cunoscuţi. “Nu vă pot da numele acum, dar sunt în general oameni de afaceri care au un impact mare în economia din ţară”, a spus Paul Radu. Rise Project va da în următoarele săptămâni serii de anchete, vizualizări, informaţii despre personaje, despre felul în care au folosit firmele de tip off-shore. E vorba de firme nu doar din Panama, e vorba de firme înfiinţate de avocaţii din Panama, dar unele sunt in Seychelles, altele in Insulele Virgine Britanice, în Bahamas, peste tot în jurisdicţii off-shore.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A murit Ion Iliescu?

    Domnul Ion Iliescu, fost preşedinte al României, întreabă ce rost are să discutăm dosare vechi, aşa cum sunt cele care privesc mineriadele sau revoluţia.

    O întrebare corectă, dacă ar fi venit din partea unui tânăr născut în anii `90. Tânărului nostru i s-ar fi răspuns că, foarte probabil, pe aceleaşi străzi pe care se plimbă cu prietena, trec şi criminali. I s-ar fi arătat poate vreun film de pe YouTube în care civili cu figuri schimonosite de frică suportă lovitură după lovitură, într-o cascadă de ură nedisimulată, necenzurată, conştientă. Ura în libertate.

    Poate, ca să înţeleagă mai bine, i s-ar fi pus în vreo boxă cântecele Pieţei Universităţii.

    I s-ar fi explicat apoi de ce patetismul lui Cristian Paţurcă sună ca o rană pentru mii de rude, prieteni iubiţi şi cunoscuţi care şi-au pierdut un pic de sens după 22 decembrie. Oameni care au supravieţuit fără o bucată din viaţa lor. O bucată de viaţă care a plecat cu cei plecaţi.

    Mai departe, dacă ar fi fost suficient timp, tânarul nostru ar fi fost dus în cimitirul acela frumos aranjat de autorităţi în care îşi duc somnul veşnic oameni împuşcaţi în zile în care Ceauşescu nu mai era. Ca să ajungă  acolo, ar fi coborât la staţia de metrou Eroii Revoluţiei.

    Apoi i s-ar spune că, dincolo de evenimente recente  sau mai depărtate, adevărul salvează. Adevărul e împăcare şi încheiere. Adevărul te lasă să o iei de la capăt cu rost. Adevarul dă rost prezentului şi îţi dă voie să speri.

    Dar nu un tânar vrea să ştie ce rost are adevărul. Nu. Azi, dileme despre rostul adevărului are un participant la toate acele evenimente. Un om care, e o realitate obiectivă, a avut de câştigat de pe urma acelor evenimente.

    Sigur că nu numai el a câştigat. Au fost şi alţii. Şi studenţii care au verificat limitele libertăţii, şi emigranţii care au testat depărtarea, şi cei rămaşi care au îndurat tranziţia. Şi hoţii, şi securiştii bătrâni, şi medicii, şi profesorii, şi comuniştii, şi ţărăniştii. Au fost mulţi a căror viaţă a fost schimbată.

    Dar n-au fost mulţi cei care au ajuns preşedinţi. N-au fost mulţi cei sub a căror supraveghere s-a schimbat Constituţia. N-au fost mulţi care să aibă aşa de multă putere ca Ion Iliescu. Un semizeu bătrân, anost şi răutăcios la a cărui mişcare din deget valuri de oameni au început să urască alte valuri de oameni,  iar rezultatul a fost un cataclism ale cărui cicatrici se văd şi pe noii născuţi azi.

    Dintre toţi cetăţenii români, cu laşităţile şi victoriile lor, numai Ion Iliescu nu are drept să întrebe “Ce rost are?”.

    Şi, dacă tânărul de care vorbeam la început ar fi în continuare nelămurit asupra motivului pentru care ar trebui redeschise dosarele sângeroasei noastre istorii recente, l-aş ruga să încerce să înţeleagă de ce atât de multă lume se întreabă atât de des dacă a murit Iliescu. Există chiar un site care numai asta face. Dă răspuns acestei întrebări.

    Site-ul acela, cu întrebarea lui cu tot, există, şi iese la suprafaţă periodic, pentru că Ion Iliescu este una din mărcile copilăriei sau tinereţii noastre. E umbra din amintiri.

    Nu vrea nimeni să moară Iliescu. Oamenii vor lumină. Nu o să ştim niciodată dacă dl. Iliescu înţelege asta.

    Teodor Tiţă este redactor şef al mediafax.ro

  • Retrospectivă 2015: Tragedia din clubul Colectiv sau demascarea sistemului corupt din România

    În seara zilei de 30 octombrie, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei.Într-o seară de vineri, la concertul trupei Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani a avut loc o tragedie. Concertul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul s-a extins rapid, în doar 10 secunde, în timp ce spectatorii se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire. Au urmat panica şi haosul.

    Autorităţile au anunţat iniţial 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 62, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai aflau internaţi 67 de răniţi. Un număr de 39 de răniţi au fost transportaţi în străinătate, însă 11 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.

    Clubul din incinta fostei fabrici Pionierul a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu. Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, şi un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

    După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat atât sistemul corupt, prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţie, puse tot pe seama corupţiei. În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de interne Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei clubului Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.

    Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu. De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

    Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis un acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun. Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

    Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei. Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

    Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei, care, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajungea ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

    La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere. Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere. În urma apariţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns. Şefii ISU Bucureşti-Ilfov, inspectorul-şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Şchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu, au fost suspendaţi din funcţie. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

    ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci şi alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie. Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU. Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea.

    După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutremur. Pe 17 noiembrie a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea, în 24 de ore, utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni. În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.
     

  • La 38 de ani, Robert Roşu este coordonator al departamentului de litigii şi arbitraje interne în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii

    La 38 de ani, Robert Roşu este coordonator al departamentului de litigii şi arbitraje interne în cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Avocat pledant cu o experienţă de 16 ani, s-a specializat în litigii şi arbitraje de drept comercial, contencios administrativ, concurenţă, proceduri de executare silită, contencios fiscal, achiziţii publice. A reprezentat investitori străini în dosare de arbitraj în faţa curţilor domestice şi internaţionale. El coordonează şi TZA Insolvenţă, divizia de specialitate care derulează proiecte în domeniul insolvenţei.

    Coordonează activitatea a 43 de oameni, iar anul trecut avocaţii departamentului de litigii şi arbitraje interne din cadrul Ţuca Zbârcea & Asociaţii au asistat clienţi în peste 3.000 dosare litigioase. Numărul clienţilor reprezentaţi în prezent depăşeşte 800.
    „Am început avocatura la o altă firmă, dar cred că momentul cheie al carierei mele a fost înfiinţarea, alături de prieteni avocaţi, a Ţuca Zbârcea & Asociaţii, în urmă cu 10 ani.“

    Povesteşte că a înţeles devreme că în această profesie, pe lângă cunoştinţele juridice solide, sunt necesare calităţi de „detectiv“, trebuie cercetate cu atenţie un dosar sau o problemă juridică, un avocat trebuie „să fie dedicat profesiei şi, foarte important, să aibă abilitatea de a înţelege speţa juridică şi doleanţa clientului. Un bun bagaj de cunoştinţe teoretice nu este suficient. Am văzut tineri absolvenţi sau chiar avocaţi care identifică problemele de drept, găsesc soluţii, sunt şi foarte buni în scris, dar în faţa judecătorului sau la o discuţie cu clientul se pierd, nu ştiu să-şi structureze un discurs, o analiză.

    Pe de altă parte, am cunoscut avocaţi care au pledoarii extrem de zgomotoase, agresive, dar dacă ai ca răspuns o pledoarie concisă, la obiect şi eşti calm şi serios în abordarea ecuaţiei juridice, vei câştiga de fiecare dată simpatia şi admiraţia clientului, dar şi a judecătorilor“. Adaugă că, în mod evident, oricine doreşte să câştige dosarele litigioase în care este implicat. „Dar am constatat că, mai ales în cazul clienţilor persoane juridice nu este important întotdeauna dacă câştigi sau pierzi. Atunci când clientul înţelege că ai făcut tot ce se putea, că ai adus toate argumentele de fapt şi de drept necesare, că ai avut o prezenţă foarte bună în faţa judecătorului, atunci ai avut un mandat de succes.“

    Pe termen lung se vede tot în postura de avocat. „Şi voi face tot litigii. Sunt norocos să am o profesie care îmi place. Rămân un avocat de civil, comercial, îmi plac disputele contractuale foarte mult.“