BusinessMagazin

Tag: donatii

  • În prima jumătate a campaniei, ACL a primit cele mai multe donaţii, fiind urmată de PSD-UNPR-PC

    Partidul Mişcarea Populară ocupă locul trei în clasamentul donaţiilor, formaţiunea primind şi declarând, în primele două săptămâni ale campaniei electorale, 455.500 lei, se arată, totodată, în comunicatul AEP remis MEDIAFAX în care se prezintă situaţia donaţiilor primite şi declarate de partide, alianţe şi candidaţi independenţi la data de 16 octombrie 2014.

    Spre deosebire de ACL, PSD şi PMP, care se află în topul clasamentului, UDMR a primit şi declarat, în perioada menţionată, donaţii în valoare totală de 16.950 de lei, în timp ce PPDD a primit şi declarat donaţii de 7.482 lei, iar PRM – 1.393 de lei.

    Celelalte partide înscrise în cursa electorală, respectiv Partidul Alternativa Socialistă, Partidul Popular Maghiar din Transilvania, Partidul Ecologist Român şi Partidul PRODEMO nu au declarat donaţii.

    Astfel, valoarea totală a donaţiilor primite şi declarate de alianţe şi partide în primele două săptămâni de campanie este de 3.159.039 lei.

    Dintre toate alianţele şi partidele enumerate, ACL, PSD-UNPR-PC, PMP şi PPDD au primit şi declarat, în perioada menţionată, donaţii şi din partea persoanelor juridice, în valoare totală de 210.760 lei (ACL), 82.594 lei (PSD-UNPR-PC), 96.000 lei (PMP) şi, respectiv, 1.000 de lei (PPDD), restul sumelor fiind constituite din donaţii făcute de către persoane fizice.

    În ceea ce priveşte candidaţii independenţi, topul donaţiilor primite şi declarate în prima jumătate a campaniei este condus de Călin Popescu-Tăriceanu, cu 261.912 lei.

    El este urmat de Teodor Meleşcanu, cu 164.900 lei, Monica Macovei, cu 73.272 lei, din care 30.331 lei donaţi de persoane juridice şi 42.942 lei donaţi de persoane fizice, clasamentul fiind închis de Gheorghe Funar, cu 2.500 lei.

    Astfel, valoarea totală a donaţiilor primite şi declarate de candidaţii independenţi în primele două săptămâni de campanie este de 502.584 lei.

    În total, alianţele, partidele şi candidaţii independenţi au primit şi declarat în prima săptămână a campaniei electorale suma de 3.661.623 lei, din care 3.240.938 lei donaţi de persoane fizice, iar 420.685 lei donaţi de persoane juridice.

    Finanţarea campaniilor electorale este reglementată de Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, unde se prevede că donaţiile şi legatele primite după deschiderea campaniilor electorale de la persoanele fizice sau juridice trebuie declarate AEP de către mandatarul financiar, în termen de cinci zile lucrătoare de la primire.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • RAPORT: Ce DONAŢII au primit partidele politice în prima parte a campaniei pentru alegerile europarlamentare

     Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) prezintă, într-un comunicat remis presei situaţia, la data de 14 mai, a donaţiilor primite şi declarate de partidele politice, alianţele politice şi electorale şi de către candidaţii independenţi, în campania electorală pentru Parlamentul European.

    Astfel, conform sursei citate, Alianţa PSD-UNPR-PC a primit donaţii de 1.622.120 lei (de la persoane juridice – 240.658 lei, de la persoane fizice – 1.381.462 lei), PDL – 663.412 lei (de la persoane juridice – 54.300 lei, de la persoane fizice – 609.112 lei), PNL – 482.538 lei (de la persoane juridice – 107.852 lei, de la persoane fizice – 374.686 lei), iar PMP – 310.333 lei (de la persoane juridice – 2.300 lei, de la persoane fizice – 308.033 lei).

    Sunt partide care au primit donaţii doar de la persoane fizice, respectiv: PPDD – 82.551 lei, UDMR – 63.000 lei, PNR – 28.787 lei, PNŢCD – 30.000 lei, FC – 57.940 lei, Partidul Verde – 4.750 lei, PDS – 6.000 lei. În schimb, Alianţa Naţională a Agricultorilor a primit donaţii doar de la persoane juridice – 17.800 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce miliardar a dat 80 de milioane de dolari pentru legalizarea marijuanei?

    Alături de un grup de donatori înstăriţi, Soros domina dezbaterea pro-marijuana, investind în organizaţii locale care să umble din uşă în uşă încercând să convingă americanii de rând că legalizarea drogului uşor este un lucru pozitiv, relatează washingtontimes.com. Din 1994 şi până în prezent, Soros a alocat peste 80 de milioane din banii proprii. Sumele au crescut însă considerabil odată cu donaţiile venite de la alte persoane aflate în anturajul miliardarului, precum Perter B. Lewis, fost preşedinte al Progressive Inssurance, care a donat peste 40 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă. Lewis

    George Soros face donaţiile prin intermediul Alianţei pentru Politici în domeniul Drogurilor, o organizaţie nonprofit pe care o finanţează, anual, cu circa patru milioane de dolari. El mai donează sume de bani către Uniunea Libertăţii Civile din America şi Proiectul de Politici pentru Marijuana. Peter B. Lewis, care a murit în noiembrie 2013, a fost preşedintele consiliului de administraţie al Proiectului de Politici pentru Marijuana.

    În cartea sa “Soros către Soros”, omul de afaceri susţine ideea că politica Statelor Unite de a incrimina consumul de droguri, în loc de a-l trata ca o afecţiune medicală, este extrem de nocivă. El notează că “deseori, remediul e mai periculos decât boala”.

    “Ca mulţi alţi părinţi sau bunici, mă tem că tinerii pot intra în probleme datorită consumului de marijuana sau a altor droguri. Soluţia, cu toate acestea, este o educaţie deschisă şi onestă asupra substanţelor de acest gen”, a declarat Soros în cadrul unui interviu acordat Wall Street Journal în 2010. “Legalizarea marijuanei poate simplifica procesul de cumpărare a drogurilor pentru adulţi, însă nu va face drogurile mai accesibile pentru tineri. Şi ar prefera să investesc într-o educaţie eficientă decât în arestări ineficiente.”

  • Universitatea Harvard vrea să atragă donaţii de 6,5 miliarde de dolari până în 2018

     Un sfert din bani vor fi utilizaţi ca sprijin financiar pentru studenţi, 20% vor fi investiţi în renovare şi alte lucrări de construcţii, iar 10% vor merge către “noi iniţiative”, au declarat reprezentanţii universităţii americane, citaţi de Bloomberg.

    Harvard a obţinut deja promisiuni şi donaţii de 2,8 miliarde de dolari în perioada premergătoare lansării publice a campaniei.

    Pe lângă extinderea activităţilor de cercetare şi învăţământ, universitatea va renova căminele şi va reporni mai multe proiecte de construcţii îngheţate în urma crizei financiare mondiale din 2008.

    Cea mai recentă campanie de finanţare derulată de Universitatea Harvard, începută în 1999 şi desfăşurată pe parcursul a 7 ani, a atras fonduri de 2,65 miliarde de dolari. Harvard este cea mai bogată instituţie de învăţământ din SUA, cu active de peste 30 miliarde de dolari la jumătatea anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ÎNŞELĂTORIE cu folosirea numelui ministrului Dan Şova şi al unor prefecţi. Cum funcţiona gruparea din care fac parte doi deţinuţi

     Poliţiştii bucureşteni au făcut joi cinci percheziţii la adrese din judeţele Bacău şi Iaşi, pentru prinderea celor şase membri ai grupării, suspectaţi de înşelăciune prin atribuirea de calităţi mincinoase.

    Cele şase persoane au fost reţinute pentru înşelăciune în formă continuată şi, respectiv, complicitate la această infracţiune, anchetatorii propunând arestarea lor preventivă.

    “Gruparea, formată din şase persoane, se afla în atenţia poliţiştilor bucureşteni încă de la începutul lunii februarie a.c., urmărindu-se documentarea activităţii infracţionale a reţelei şi prinderea în flagrant a suspecţilor”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Capitalei remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

    Anchetatorii au stabilit că, în perioada ianuarie – martie, membrii grupării ar fi înşelat mai multe persoane, de la care au obţinut aproximativ 15.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donaţii în prima săptămână de campanie: Ce sume au primit principalele formaţiuni politice

    Valoarea totală a donaţiilor primite de USL în prima săptămână de campanie electorală se ridică la peste 3 milioane de lei, în timp ce donaţiile primite de partidele din ARD se situează la peste 1,6 milioane de lei, conform informaţiilor date publicităţii de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). AEP precizează, într-un comunicat remis vineri agenţiei MEDIAFAX, că, în perioada 9-15 decembrie, valoarea totală a donaţiilor primite şi declarate de competitorii electorali a fost de 6.278.778 lei, din care 787.608 lei de la persoane juridice şi 5.491.170 lei de la persoane fizice. Astfel, conform datelor făcute publice de AEP, în prima săptămână a campaniei electorale, USL a primit donaţii totale de 3.007.323 lei, respectiv 420.215 lei de la persoane juridice şi 2.587.108 lei de la persoane fizice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ministrul Petrescu roagă firmele din turism să vină cu donaţii pentru cei izolaţi din cauza zăpezii

    “Industria de turism şi partenerii noştri au rezervele necesare de produse din care pot dona oamenilor aflaţi în mare nevoie. Avem resursele să putem distribui aceste ajutoare. Împreună trebuie să ne mobilizăm şi să facem un gest de solidaritate, care poate însemna salvarea de vieţi omeneşti”, afirmă Petrescu.

    “Vom strânge la minister produse alimentare şi bunuri de primă necesitate pe care oricine din industria turismului le poate dona, apelând numărul telverde de urgenţă al MDRT, 0800.86.82.82. Noi ne vom asigura că aceste produse vor ajunge de îndată la oamenii care acum se luptă pentru viaţă”, a declarat Cristian Petrescu.

    Ajutoarele colectate vor fi trimise de MDRT în localităţile sinistrate.

    Federaţiile patronale şi lucrătorii individuali din turism care doresc să doneze produse pentru oamenii aflaţi în nevoie sunt rugaţi de ministru să contacteze comandamentul de iarnă al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului la numărul de urgenţă 0800.86.82.82.

  • Patriarhul Daniel: “Dacă am sărăcit material, să avem grijă să nu ne pierdem şi ultima bogăţie care ne-a rămas”

    “Dacă am sărăcit material, să avem grijă să nu ne pierdem şi ultima bogăţie care ne-a rămas: bogăţia sufletului, adică dreapta credinţă şi bunătatea inimii, milostenia, prietenia şi omenia”, arată Patriarhul. “Să păstrăm şi să înmulţim comoara cea mare şi sfântă a credinţei Bisericii şi virtuţile strămoşeşti: nădejdea şi cinstea, iubirea şi dărnicia.”

    “Într-o vreme în care, foarte adesea, cuvântul folosit în public răneşte mai mult decât vindecă, creează mai multă confuzie decât comuniune, seamănă mai multă dezbinare decât unitate, suntem chemaţi ca, prin rugăciune şi priveghere, să înlocuim răutatea şi sărăcia sufletului cu bunătatea şi bogăţia spirituală pe care le aduce în suflet credinţa vie în Dumnezeu”, mai spune Preafericitul Daniel.

    De asemenea, Patriarhul îi îndeamnă pe credincioşi la “o permanentă preocupare faţă de viitorul familiei creştine şi al neamului românesc, prin redescoperirea şi trăirea valorilor creştine”. “Să ne bucurăm totdeauna că zămislirea pruncilor este un dar dumnezeiesc, o binecuvântare pentru familie şi pentru popor, să îi sfătuim şi să îi sprijinim pe tinerii căsătoriţi să fie roditori de copii, să-i crească şi să îi educe. Să redescoperim dialogul, preţuirea şi ajutorarea reciprocă în familie şi între familii. Să nu uităm niciodată că avortul este o crimă, o ucidere a unui om nevinovat care nici nu se poate apăra (copilul). De aceea, cei care-şi ucid copiii nenăscuţi nu se pot împărtăşi cu Hristos, Cel ce iubeşte copiii.”

    Patriarhul Daniel s-a referit şi la viaţa Bisericii Ortodoxe, mulţumind credincioşilor şi autorităţilor care au susţinut financiar construcţia Catedralei Mântuirii Neamului şi acţiunile caritabile ale BOR.

    “Se aşteaptă mult de la Biserică azi, deşi ea este puţin ajutată de către acei oameni care ar putea să o ajute mai mult. Înainte de a judeca Biserica, trebuie să ne gândim dacă am ajutat-o suficient, ca fii ai ei, ca ea să poată ajuta pe alţii mai săraci decât noi şi mai neajutoraţi decât noi. Căminele de bătrâni şi de copii, unităţile medicale, cantinele pentru săraci şi alte lucrări de caritate ale Bisericii noastre au nevoie de sprijin în continuare, pentru cei care au iniţiat şi realizează programe filantropice să nu se descurajeze, să nu înceteze lucrarea lor folositoare altora.

    Totodată, aducem mulţumiri lui Dumnezeu pentru ajutorul dăruit nouă ca să începem anul acesta (2011) construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Mulţumim şi tuturor clericilor şi credincioşilor din toate eparhiile care au contribuit în fiecare lună cu banul lor la colecta naţională pentru realizarea acestei lucrări mari şi sfinte, necesare şi utile din Capitala României.

    De asemenea, mulţumim autorităţilor centrale şi locale care ne-au sprijinit financiar până în prezent, înţelegând că această biserică are valoare de simbol pentru întreg neamul românesc. Desigur, de acum înainte lucrările construirii Catedralei Mântuirii Neamului vor creşte mai mult ca volum şi ca preţ, fiind vorba de fundaţii solide şi de spaţii multe la subsolul şi demisolul catedralei. De aceea, suntem şi vom fi recunoscători tuturor persoanelor şi instituţiilor care ne ajută să avansăm cu lucrările deja începute. Întrucât Arhiepiscopia Bucureştilor a contribuit financiar cel mai mult până în prezent la susţinerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, adresăm clerului şi credincioşilor din această eparhie calde şi părinteşti mulţumiri.

    În acelaşi timp, mulţumim şi altor eparhii din ţară care sunt fruntaşe în dărnicie. Deşi banii primiţi din colecta naţională nu acoperă toate cheltuielile de construcţie a noii catedrale, ei reprezintă totuşi o mare încurajare pentru Patriarhie, mai ales că traversăm acum o perioadă de criză economică.”

    Patriarhul BOR a încheiat spunând că “suntem chemaţi să ne rugăm lui Dumnezeu, Domnul timpului şi al istoriei, pentru sănătate şi mântuire, pentru toţi românii din ţară şi din afara graniţelor României”.

    “Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou 2012 şi Botezului Domnului, vă adresăm tuturor doriri de sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, fericire şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, dimpreună cu urarea tradiţională: La mulţi ani!”