BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Produsele a 30 de mici producători din zona Munţillor Făgăraş, reunite într-un magazin online cu dulceţuri, zacuşti, ţuică şi paste

    Roadele Munţilor Făgăraş, food hub-ul dedicat promovării producătorilor locali din jurul Munţilor Făgăraş lansează noul său magazin online. Pe platormă se găsesc peste 170 de produse naturale, create de 30 de mici producători din vecinătatea Munţilor Făgăraş.
     
    Roadele Munţilor este o afacere verde iniţiată de Fundaţia Conservation Carpathia şi reuneşte mici producători locali, tradiţionali. 
    Roadele Munţilor oferă produse precum dulceţuri, zacuşti, miere, siropuri, sosuri, ţuică, paste artizanale, miez de nucă, fructe uscate, ciuperci deshidratate şi uleiuri aromatizate. De asemenea, pe platforma online este disponibilă şi o categorie specială de produse bio şi vegane. 
     
    „Prin magazinul online Roadele Munţilor aduce gustul de acasă, ingredientele curate de la munte, munca unor oameni pasionaţi, pe orice masă din ţară. Fundaţia Conservation Carpathia, prin departamentul Afaceri Verzi, susţine munca micilor producători locali, cu respect pentru natură, care produc hrană sănătoasă, în cantităţi mici, cu ingrediente localei. Dezvoltăm astfel o reţea care aduce pe de o parte beneficii şi oportunităţi de dezvoltare în zonă, gust şi calitate pe masa celor care aleg să mănânce sănătos.”, a declarat Istvan Szabo, manager afaceri verzi în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.
     
    Food Hub-ul Roadele Munţilor – merinde alese din Făgăraş culese este un model de afacere  creat de Fundaţia Conservation Carpathia în anul 2021 pentru a ajuta comunităţile locale din zona Munţilor Făgăraş să prospere. Este o afacere verde ce se bazează pe natură fără a epuiza însă resursele naturale oferite cu dărnicie de aceasta. Fundaţia Conservation Carpathia oferă spriijin micilor producători pentru dezvoltarea afacerii, identificarea pieţelor de desfacere, suport în comunicarea şi promovarea produselor, suport în obţinerea autorizaţiilor de produse cu indicaţie geografică, precum şi consultanţă şi training, astfel încât, fiecare producător să primească un preţ corect pentru produsele lui şi să se dezvolte.
    Creată în 2009, Fundaţia Conservation Carpathia este o fundaţie românească, care dezvoltă cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa.
     

  • Inovaţi în România? Înscrieţi-vă proiectele aici!

    BUSINESS Magazin pregăteşte a zecea ediţie a catalogului „Cele mai inovatoare companii din România”, ce cuprinde proiecte inovatoare, concepute sau aplicate de companiile din România în varii domenii: în ediţia din acest an le vom structura aleatoriu în capitolele – inovaţii tehnice, de marketing, de produs, de management. Proiectul a fost lansat pornind de la premisele că inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare.

    Vă invităm să vă înscrieţi proiectele, ţinând cont de faptul că pentru publicare, o inovaţie trebuia să respecte următoarele criterii: să fie dezvoltată în România sau piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată, să fi fost lansată cu nu mai mult de 24 de luni în urmă şi să fi generat rezultate cuantificabile până în prezent şi/sau să existe previziuni referitoare la rezultate.

    Pentru prezentarea proiectelor în cadrul catalogului, sunt necesare următoarele informaţii:

    Numele companiei:

    Denumirea inovaţiei:

    Tipul inovaţiei: tehnică/de marketing/de produs/de management etc.

    Cifră de afaceri  companie (2022):

    Profit companie (2022):

    Număr de angajaţi:

    Despre:

    Un paragraf cheie despre inovaţie

    Descrierea inovaţiei:

    data lansării, valoarea financiară a investiţiei direcţionate în aceasta, persoanele implicate, motivaţia, publicul vizat, nevoile cărora le răspunde etc.

    Elementul de noutate:

    cum se diferenţiază de alte produse/servicii prezente pe piaţă, ce aduce nou

    Efectele inovaţiei:

    ce impact are/a adus asupra publicului/al clienţilor/pieţei/companiei

    În plus, pentru realizarea materialului, la trimiterea propunerilor, vă rugăm să ne transmiteţi imagini relevate pentru ilustrarea textului, la calitate de print – format jpg, rezoluţie 300 dpi, dimensiune de minim 1Mb.

    PRECIZARE:

    • Vor fi luate în considerare doar fişele complete, însoţite de imaginile aferente la calitatea necesară pentru print. 
    • Nu trimiteţi aceleaşi fişe cu care aţi participat la proiectul CSR – Cele mai responsabile companii!
    • Nu putem primi fişe de inovaţii care au apărut în ediţiile precedente ale acestui anuar!

    Aşteptăm propunerile voastre pe adresele ioana.matei@businessmagazin.ro, andra.stroe@businessmagazin.ro, ioana.a.mihai@gmail.com. 

    Mulţumim,

    Echipa Business MAGAZIN

     

     

    ​

     

  • România va avea în cele din urmă o Bancă de Investiţii şi Dezvoltare, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne

    Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) a fost într-un final înfiinţată, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne. Iar întrebarea este dacă această bancă, înfiinţată pe ultima sută de metri din 2023, va reuşi să finanţeze proiecte mari, cum ar fi cele de infrastructură, care să stimuleze creşterea economică sau noua bancă va fi încă o instituţie de stat cu lideri selectaţi de Ministerul Finanţelor în echipa de conducere, plătiţi cu salarii în jurul a 15.000-20.000 de euro pe lună.

    ♦ Creată după modelul polonez, Banca de Investiţii şi Dezvoltare ar trebui să creeze un cadru financiar pentru proiecte inovatoare de infrastructură care să stimuleze creşterea economică ♦ Capitalul social subscris este de 3 mld. lei, din care capitalul vărsat la înregistrarea băncii la Registrul Comerţului este de 119 mil. lei, diferenţa urmând a se achita în 2 tranşe până la finalul anului 2024 ♦ În ultimul an, Ministerul Finanţelor de-abia a căutat managementul băncii, prelungind de mai multe ori procedura de selecţie, cu anunţuri de angajare chiar şi pe reţele de socializare, precum Facebook ♦ Salariile pentru o poziţie de conducere a unei bănci încep de la 10.000 euro net şi pot ajunge la 25.000 euro net pe lună, la care se adaugă bonusuri care pot duce salariul la un nivel colosal, conform informaţiilor din piaţa muncii.

    Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) a fost într-un final înfiinţată, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne. Iar întrebarea este dacă această bancă, înfiinţată pe ultima sută de metri din 2023, va reuşi să finanţeze proiecte mari, cum ar fi cele de infrastructură, care să stimuleze creşterea economică sau noua bancă va fi încă o instituţie de stat cu lideri selectaţi de Ministerul Finanţelor în echipa de conducere, plătiţi cu salarii în jurul a 15.000-20.000 de euro pe lună.

    Săptămâna trecută, prin hotărâre de guvern, s-a aprobat actul constitutiv al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare. România s-a angajat, de altfel, prin PNRR, să operaţionalizeze această bancă, misiunea băncii fiind de a sprijini proiecte strategice, activitatea urmând să se desfăşoare cu respectarea legislaţiei în materie de ajutor de stat, potrivit informaţiilor transmise de guvern. Capitalul social al băncii subscris este de 3 mld. lei.

    Printre obiectivele strategice ale BID se regăsesc facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii, precum şi sprijinirea procesului de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat.

     

    Cine face parte din primul Consiliu de Supraveghere al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare:

    ► Preşedinte: Ştefan Nanu

    ► Membru: George-Romeo Ciobănaşu

    ► Membru: Dorin-Alexandru Badea

    ► Membru: Ioana Tănase

    ► Membru: Gheorghe Marinel

    ► Membru: Mioara Popescu

    ► Membru: Daniela-Elena Iliescu

     

    Banca de Investiţii şi Dezvoltare va fi deţinută pe toată perioada de funcţionare de statul român, prin Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar unic, sub supravegherea BNR, cu repectarea prevederilor reglementărilor băncii centrale privind evaluarea adecvării membrilor conducerii şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul băncii de dezvoltare.

    Viziunea clară a BID va fi „de a performa ca instituţie centrală de dezvoltare care să deservească întreprinderile româneşti şi alte entităţi din sectorul public şi privat, după cum a spus ministrul finanţelor, Marcel Boloş. „Prin intermediul ei, vom crea un cadru financiar robust pentru proiecte inovatoare şi durabile, care vor contribui la modernizarea infrastructurii şi la stimularea creşterii economice. Această instituţie va acţiona ca un catalizator pentru dezvoltarea economică şi va sprijini sectoarele cheie, deschizând noi oportunităţi pentru antreprenori, investitori şi comunităţi locale“, a completat Boloş.

    BID beneficiază de garanţia statului pentru executarea principalului aferent obligaţiilor de plată asumate în nume şi pe cont propriu de către bancă, precum şi pentru executarea tuturor obligaţiilor de garantare asumate de către aceasta, în cazul în care obligaţiile respective nu beneficiază de nicio altă garanţie.

    Doar în ultimul an, Ministerul Finanţelor de-abia a căutat managementul băncii, prelungind de mai multe ori procedura de selecţie, cu anunţuri de angajare chiar şi pe reţele de socializare, precum Facebook. Salariile pentru o poziţie de conducere a unei bănci încep de la 10.000 euro net şi pot ajunge la 25.000 euro net pe lună, la care se adaugă bonusuri care pot duce salariul la un nivel colosal, conform informaţiilor din piaţa muncii. În condiţiile în care recrutarea pentru poziţiile de conducere la Banca de Investiţii şi Dezvoltare a fost prelungită de mai multe ori de către Ministerul Finanţelor, a întârziat şi demararea procesului de operaţionalizare a băncii.

    După mai bine de jumătate de an de căutări, BID are acum un Directorat format din Dănuţ-Leonard Sandu, preşedinte şi doi membri, Raluca-Ana-Maria Nicolescu şi Florian-Raimund Kubinschi. Iar Consiliul de Supraveghere al băncii este format din Ştefan Nanu, preşedinte, şi şase membri, George-Romeo Ciobănaşu, Dorin-Alexandru Badea, Ioana Tănase, Gheorghe Marinel, Mioara Popescu şi Daniela-Elena Iliescu.

    Mandatul primilor membri este de 2 ani şi nu poate fi reînnoit.

    Astfel, la conducerea executivă a Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, pe poziţia de preşedinte al Directoratului, a ajuns Dan Sandu, care a fost anterior CEO al Intesa Sanapaolo Bank începând din anul 2018.

    El are o experienţă de peste 25 de ani în industria bancară şi pieţe de capital. Dan Sandu şi-a început cariera în cadrul BNR, ca chief dealer, iar apoi ca director al Direcţiei de administrare a rezervelor internaţionale şi operaţiuni de piaţă. Ulterior, a deţinut funcţii de conducere în instituţii financiare importante, fiind implicat, de asemenea, în diverse asocialţii profesionale, precum şi în primul Consiliu de Etică al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Consiliul de supraveghere al noii băncii va fi condus de Ştefan Nanu, care este director general al Trezoreriei Statului din anul 2022, poziţie preluată pentru a doua oară, după ce în anii anteriori a fost director în cadrul Băncii Internaţionale de Investiţii, instituţie multinaţională cu sediul iniţial la Moscova, ulterior mutat în Budapesta. El a ocupat poziţia de director al departamentului de datorie şi finanţare structurală în cadrul acestei bănci şi avea un câştig anual de 150.000 euro în cadrul acestei bănci, respectiv 12.500 euro pe lună. Înainte de anul 2018, când ajungea la Banca Internaţională de Investiţii, Ştefan Nanu a mai condus Trezoreria din cadrul Ministerului Finanţelor din România timp de aproximativ un deceniu. El ajunsese în 2007 director general al Trezoreriei Statului, iar în vara anului 2009 a fost trimis la Washington la Banca Mondială ca reprezentant al României, pentru ca în toamana lui 2013 să revină la conducerea direcţiei Trezoreriei după o pauză de patru ani.

    Cei 10 executivi ai băncii au avut de îndeplinit criterii şi condiţii generale obligatorii de participare pentru posturile pe care le-au ocupat în cadrul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, dar şi câteva criterii specifice.

    Din perspectiva poziţiei de preşedinte al Directoratului, se solicita o experienţă cumulată de cel puţin 7 ani în ultimii 12 ani, dobândită în domeniul financiar-bancar, inclusiv în cadrul autorităţilor de supraveghere a pieţelor bancare şi financiare, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, din care cel puţin 6 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu. De asemenea, putea fi avută în vedere experienţa practică şi profesională dobândită într-un domeniu specializat, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează sens în care experienţa practică şi profesională în aceste domenii specializate trebuie să se circumscribe domeniului financiar-bancar.

    În ceea ce priveşte membri Directoratului, candidaţii trebuie să deţină o experienţă cumulată de cel puţin 7 ani în ultimii 12 ani, dobândită în domeniul financiar-bancar, inclusiv în cadrul autorităţilor de supraveghere a pieţelor bancare şi financiare, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, din care cel puţin 5 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    În cazul unui candidat pentru postul de membru al Consiliului de Supraveghere este necesară o experienţă cumulată de cel puţin 7 ani în ultimii 12 ani, dobândită în domeniul financiar-bancar, inclusiv în cadrul autorităţilor de supraveghere a pieţelor bancare şi financiare, cu relevanţă pentru funcţia pentru care candidează, din care cel puţin 5 ani în funcţii de conducere executivă/neexecutivă sau în funcţii de conducere de nivel mediu.

    În acelaşi timp, putea fi avută în vedere experienţa practică şi profesională dobândite în poziţii administrative sau într-un domeniu specializat, care prezintă relevanţă pentru funcţia pentru care candidează sens în care experienţa practică şi profesională în aceste domenii specializate trebuie să se circumscrie domeniului financiar-bancar.

    De asemenea, mai putea fi avută în vedere şi experienţa practică şi profesională cumulată de cel puţin 7 ani în ultimii 12 ani, dobândită în activitatea de natură academică, care prezintă relevanţă pentru funcţia pentru care candidează persoanele în cauză, ca de exemplu domeniul financiar-bancar, IT, audit, contabilitate, fiscal sau juridic.

    BID se înfiinţează ca societate pe acţiuni de tip închis, instituţie de credit, persoană juridică de drept privat, deţinută pe toată perioada de funcţionare de statul român, prin Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar unic, potrivit Ministerului Finanţelor.

    Primul auditor financiar al BID, selectat prin procedură de selecţie derulată de către Ministerul Finanţelor, în calitate de acţionar unic, este Pricewaterhousecoopers Audit.

     

    Care sunt obiectivele strategice ale BID:

    ► facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii;

    ► asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii;

    ► sprijinirea procesului de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat;

    ► furnizarea de asistenţă tehnică.

     

    Cine asigură conducerea executivă a Băncii de Investiţii şi Dezvoltare:

    Dan Sandu, preşedinte al Directoratului

    ► Absolvent de ASE Bucuresti, Finante-Contabilitate 1992.

    ► Cariera bancară începută în 1990 în BNR.

    ► Experienţa bancară de peste 30 de ani, cu funcţii de conducere în 6 bănci comerciale: Citi România, Bank Handlowy v Waszawie Polonia, Banca Millennium România, MKB Romexterra, Volksbank România, Banca Intesa Sanpaolo România.

    ► Experienţă în Trezorerie şi Pieţe de Capital, Retail Banking, Corporate and SME Banking, Investment Banking.

    ► Implicat în multiple tranzacţii de M&A în banking.

    ► Membru fondator şi membru de onoare al ACI România – Asociaţia Pieţelor Financiare.

    ► Fost membru al CA al ARB.

     

    Raluca-Ana-Maria Nicolescu, membru al Directoratului

    ► Are o experienţă de peste 20 de ani în sistemul financiar-bancar (investitori instituţionali şi corporaţii mari, companii mici şi milocii şi antreprenori la început de drum).

    ► În prezent, este directorul executiv al Ariei IMM din Raiffeisen Bank, fiind responsabilă de strategia băncii pe acest segment, dezvoltarea ofertei de produse şi servicii, precum şi de agenda digitală a segmentului IMM.

    ► A ocupat diferite poziţii de management în Diviziile Risc şi Corporate şi a fost Trezorierul băncii timp de 10 ani, acumulând experienţă în activităţi ca administrarea portofoliilor de investiţii, administrarea bilanţului, optimizarea utilizării capitalului prin tranzacţii de securitizare sintetică, instrumente de protecţie şi asigurare a portofoliilor.

    ► A obţinut titlul de CFA şi un MBA la Universitatea Sheffield; a absolvit programul de dezvoltare executivă la Wharton School.

    ► Deţine certificatul ICMA pentru investiţiile cu venit fix.

    ► Principalele arii de expertiză dobândite de-a lungul carierei sunt: programe de finanţare, transformare digitală şi finanţare sustenabilă, managementul bilanţului, produse financiare pentru IMM-uri, start-up şi programe de scalare.

     

    Florian-Raimund Kubinschi, membru al Directoratului

    ► În anul 2016 era propus de Ministerul Finanţelor pentru poziţia de vicepreşedinte la EximBank (Exim Banca Românească în prezent), funcţie deţinută până în acest an.

    ► Kubinski are o experienţă de peste 25 de ani în domeniul financiar-bancar, ocupând în trecut şi funcţia de director financiar la Banca Ţiriac (devenită ulterior HVB Ţiriac), „n perioada 2000-2006. Anterior, el a lucrat şi la ING Bank, ca chief financial controller, el fiind coleg la banca olandeză cu Traian Halalai, preşedintele actual al Exim Banca Românească. Kubinski a mai fost timp de patru ani director general adjunct al MKB Romexterra Bank, iar din toamna anului 2013 a fost numit CFO la Volksbank, preluată de Banca Transilvania.

     

     

  • Primăria Oradea în parteneriat cu CJ Bihor au în plan o investiţie de 235 mil. euro pentru dezvoltarea transportului metropolitan

    Consiliul Local Oradea a aprobat studiile de fezabilitatea şi indicatorii tehnico-economici pentru dezvoltarea mobilităţii metropolitane pentru zona de aeroport, pentru legătura Borş-Iris, legătura Oradea-Toboliu şi pentru interconectarea infrastructurii la reţeaua de cale ferată pe tronsonul Oradea Est – Oradea – Oradea Vest. Totodată, a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru conectarea străzii Alexandru Cazaban cu drumul Oradea -Sântandrei şi desfiinţarea trecerii de calea ferată din zona străzii Corneliu Baba, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Oradea.

    Proiectul pregătit de primăria Oradea în parteneriat cu CJ Bihor va da posibilitatea celor aproximativ 30.000 de de oameni care vin la muncă spre Oradea din zona metropolitană să folosească tram-trenurile (tramvaiele-tren), o soluţie de transport mult mai economică şi mai puţin poluantă decât  transportul rutier, investiţia totală ridicându-se la 235 mil. euro, TVA inclus.

    ’’Este un proiect important pentru Oradea, judeţul Bihor şi zona metropolitană. Acest proiect s-a născut în urma parteneriatului dintre Consiliul Judeţean Bihor şi primăria Oradea. Conectivitatea oraşului Oradea şi a judeţului Bihor este foarte importantă pentru ca municipiul nostru şi judeţul să se dezvolte în continuare.’’, a declarat Florin Birta, primarul municipiului Oradea, într-un comunicat de presă.

    Prin ’’tren metropolitan’’ se înţelege un serviciu de interes economic general în domeniul transportului public de călători care deserveşte, de regulă, teritoriul administrativ al unui municipiu şi zona sa urbană funcţională, utilizând linii de cale ferată convenţională, linii de cale ferată dedicată, o combinaţie a acestora sau o combinaţie între linii de cale ferată şi cele destinate vehiculelor de tramvai sau metrou. Viteza maximă de circulaţie proiectată va fi de 70 km/h în afara localităţilor şi 30 km/h în localităţi. Liniile vor fi electrificate, pe zona CFR alimentarea urmând să fie cu 27.000 V, iar pe calea de rulare a tramvaielor cu 600 V. Cele 13 tram-trenuri vor fi integrate într-o reţea de linii feroviare electrificate şi linii de tramvai extinse.

    ’’Ne confruntăm în ultimii ani cu două realităţi, fenomenul migraţiei populaţiei către Oradea şi zona metropolitană şi fenomenul de suburbanizare, comunele din jurul oraşului dublându-şi populaţia. Oradea a ajuns în ultimii 15 ani să aibă 100.000 de angajaţi, iar zona metropolitană peste 20.000. Pentru nevoile acestor oameni trebuie să găsim soluţii de mobilitate. Acest proiect urmăreşte realizarea unui sistem integrat de transport, obiectivul fiind transferul  călătorilor dinspre rutier spre feroviar.’’, a declarat Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

    În cadrul proiectului vor fi achiziţionale 8 vehicule feroviare tip tram-train cu sistem hibrid de alimentare (baterii şi reţea de alimentare electrică 600 V c.c., capacitate – 40 de locuri pe scaun şi 160 de locuri în picioare, autonomie de minim 3 km) şi 5 vehicule feroviare tip tram-train electrice (cu încărcare prin pantograf de la reţeaua electrică 25.000 V c.c. şi reţeaua electrică 600 c.c., capacitate: 90 de locuri pe scaun şi 150 de locuri în picioare. Valoarea totală material rulant – 13 tram-train-uri este de 110 mil. euro, TVA inclus.

  • Kaufland vrea să ajungă la 200 de hipermarketuri în România până în 2025, de la 171 de unităţi în prezent. “Continuăm să menţinem un ritm constant de dezvoltare, cu cel puţin zece deschideri noi în fiecare an”

    Retailerul german Kaufland ţinteşte să atingă borna de 200 de hipermarketuri pe piaţa locală până în 2025, de la 171 de unităţi în prezent, ritmul de dezvoltare fiind unul constant, cu cel puţin zece deschideri noi inaugurate în fiecare an, potrivit oficialilor companiei.

    Kaufland a intrat în România în 2005, când a deschis primele trei magazine. Apoi, în fiecare din anii care au urmat, compania a continuat să inaugureze hipermarketuri cu preţuri mici. Numărul deschiderilor a variat de la 3 la 14. În anul calendaristic 2022, Kaufland Ro­mânia a deschis 16 ma­ga­zine noi, ajun­gând la o reţea de 160 de hipermarketuri. Acesta este cel mai alert ritm de expansiune de după 2014. Singurii ani din istoria Kaufland în România când au fost deschise mai multe unităţi au fost cei de început, 2006 şi 2007.

    “De la primul magazin deschis în 2005, în cartierul Colentina din Bucureşti, şi o echipă de 500 de angajaţi, Kaufland România a ajuns astăzi la o reţea de 171 de magazine în 95 de localităţi şi o echipă de 17.000 de angajaţi”, spun oficialii companiei.

    În ultimii cinci ani, Kaufland a înregistrat o creştere economică continuă, de 10,7%, în termeni de CAGR. Contribuţia Kaufland la economia naţională s-a menţinut constantă, reprezentând anual aproape 1% din PIB-ul României, iar valoarea adăugată brută totală (VAB) directă a fost de aproximativ 2,5 miliarde euro, arată o analiză realizată de compania de audit şi consultanţă KPMG.

    Potrivit acesteia, în ultimii cinci ani, Kaufland România a contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 1 miliard de euro reprezentând taxe plătite la buget şi impozitele aferente salariilor angajaţilor.

    Ponderea locurilor de muncă generate de Kaufland în economia naţională a înregistrat o creştere constantă, de la 1,1% în 2018, la 1,7% în 2022. În anul financiar 2022, Kaufland a susţinut în total (direct, indirect şi indus) peste 90.900 de locuri de muncă prin activitatea desfăşurată în România, cu 65% mai mult faţă de anul 2018.  

    Colaborarea cu furnizorii locali a rămas o prioritate pentru Kaufland, cheltuielile alocate acestora ajungând la 2,4 miliarde euro în 2022.

    În ultimii cinci ani, compania a urmărit strategic creşterea constantă, având anual peste 80% furnizori autohtoni din totalul partenerilor. În 2022, din cheltuielile totale cu furnizorii, peste 82% reprezintă cheltuielile cu furnizorii din România.

    Investiţiile în proiecte de CSR au crescut an de an, de la 6,6 milioane euro în 2018, la peste 9 milioane euro în 2022.

    „Suntem un partener, un angajator responsabil şi un susţinător activ al comunităţilor în care operăm. Mândria şi încrederea pe care le avem în echipa noastră, în partenerii noştri şi în clienţii noştri ne inspiră să investim continuu într-un viitor mai bun şi să creştem împreună”, spune Marco Hoessl, CEO Kaufland România şi Republica Moldova.

    Retailerul german a trecut anul trecut de borna de 16 miliarde de lei (3,2 mld. euro) cifră de afaceri în România, după o creştere de 15% comparativ cu anul precedent, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Compania a raportat un profit de 884,3 milioane de lei, în uşoară scădere faţă de anul anterior, în vreme ce numărul mediu de angajaţi a crescut cu peste 300, ajungând la 13.827 de oameni. Compania se numără printre cei mai mari jucători de retail din Europa, cu 1.500 de magazine în 8 ţări, 148.000 de angajaţi şi o reţea de 171 de magazine în România.

     


     

     

  • Burduja: Uniunea Europeană este cea mai mare şansă de dezvoltare pentru România

    Sebastian Burduja s-a întâlnit la Bruxelles cu patru comisari europeni: Kadri Simson, comisar european pentru energie, Wopke Hoekstra, comisar european pentru politici climatice, Adina Vălean, comisar european pentru transporturi şi Didier Reynders, comisar european pentru justiţie şi concurenţă. Ministrul Energiei s-a întâlnit, totodată, cu Celine Gauer, coordonatoarea PNRR la nivel european.

    Burduja spune că a discutat şi a obţinut sprijin în legătură cu producţia de energie electrică pe bază de cărbuni şi mineritul de pe Valea Jiului.

    „Uniunea Europeană este cea mai mare şansă de dezvoltare pentru România. Avem datoria să apărăm interesele românilor şi să respectăm regulile clubului select în care am fost acceptaţi din 2007. Cu aceste gânduri am venit la Bruxelles, unde, miercuri şi joi, am avut un maraton de întâlniri. Concluzia generală: sprijin şi deschidere din partea Comisiei Europene faţă de toate temele ridicate. Este şi o promisiune îndeplinită: am spus că voi veni aici în luna octombrie pentru discuţii directe privitoare la viitorul mineritului în Gorj şi Hunedoara”, a transmis ministrul.

    Burduja mai spune că importanţa pe care România o acordă sectorului energetic este recunoscută şi susţinută la nivel european. „Am expus pregătirile pentru iarnă şi am detaliat sprijinul nostru constant faţă de fraţii noştri de peste Prut. Totodată, am susţinut programul nuclear civil românesc, sursă de energie sigură, competitivă şi curată. Toate acestea au susţinerea deplină a Comisiei Europene”.

    Ministrul Energiei a transmis că a explicat „măsurile de sprijin pentru cetăţeni şi companii, inclusiv schema de compensare-plafonare, valabilă până în martie 2025. Astfel de măsuri de protecţie a consumatorilor pot şi trebuie să continue”, spune el.

    Un alt subiect discutat la Bruxelles a fost legislaţia pentru energie eoliană offshore. Comisia va sprijini cu „bune practici pentru accelerarea proiectelor, astfel încât din 2032 să avem primele centrale eoliene în Marea Neagră”.

    Legat de PNRR, Burduja spune că au fost expuse eforturile României de a îndeplini toate jaloanele la timp, inclusiv accelerarea reformelor şi investiţiilor. „Vom ţine pedala de acceleraţie apăsată la maxim”.

    Cele mai complexe discuţii au vizat perspectivele exploatării cărbunelui în Valea Jiului şi la Complexul Energetic Oltenia.

    „Am căutat soluţii echilibrate şi am găsit deschidere pentru dialog, pe baza unor argumente concrete. Transelectrica va face pe parcursul următorului an un studiu de adecvanţă a sistemului energetic naţional, care ne va furniza datele necesare pentru continuarea negocierilor cu Comisia Europeană. Am susţinut ferm că nu putem renunţa la producţia de energie electrică pe bază de cărbune fără a pune altceva în loc. Discuţiile vor continua la nivel tehnic”.

    „Ne dorim cu toţii energie verde pentru România, dar înainte de orice avem nevoie de energie sigură”.

    În urma discuţiilor de la Bruxelles, România a primit asigurări în ceea ce priveşte sprijinul Comisiei Europene pentru construirea unui cadru solid de dezvoltare energetică durabilă şi sigură:

    „Nu promit niciodată ceea ce nu ştiu sigur că pot să fac, dar plec de la Bruxelles fiind convins că există speranţă pentru viitorul sectorului energetic românesc. Ne dorim cu toţii energie verde pentru România, dar înainte de orice avem nevoie de energie sigură. Aceasta este prioritatea zero a mandatului meu de ministru”, a mai adăugat Sebastian Burduja.

  • Transportatorul local Dumagas, controlat de Omnia Capital, pariază pe inteligenţa artificială în dezvoltarea businessului. Matei Ladea, cofondator Omnia Capital: AI deschide noi oportunităţi în sectorul transporturilor, accelerând posibilităţile de digitalizare, în special în companiile mari

    Transportatorul Dumagas, intrat în urmă cu nouă luni în portofoliul Omnia Capital, o companie activă pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, demarează un proces de investiţii în soluţii bazate pe inteligenţă artificială (AI), digitalizare şi automatizare, cu focus pe eficientizarea operaţională a businessului.

    “Credem în folosirea digitalizării şi a Inteligenţei Artificiale ca soluţie de promovare a eficienţei operaţionale, dezvoltând şi implementând instrumente care să ofere predictibilitate, să reducă rata de eroare, să îmbunătăţească serviciile, totul în îmbunătăţirea experienţei clienţilor şi a reducerii costurilor”, spun oficialii companiei.

    Potrivit acestora, împreună cu Smart Touch Technologies, companie deep tech care eficientizează modul în care organizaţiile fac schimb de date, Dumagas va implementa platforma de Intelligent Document Processing Apollo, care extrage, procesează, validează şi schimbă automat date între mai multe organizaţii şi sistemele lor interne, chiar dacă sunt diferite.

    Dumagas automatizează, astfel, procesele centrate pe documente, digitalizând întregul flux “hard-copy”, şi reducând rata de eroare, consumul de timp, de resurse umane şi de hârtie.

    „Inteligenţa Artificială deschide noi oportunităţi în sectorul transporturilor, accelerând posibilităţile de digitalizare, în special dacă este folosită în companii cu o experienţă operaţională vastă. (…) Avem încredere că platforma de Intelligent Document Processing Apollo va crea un mediu operaţional în care să se accelereze dezvoltarea companiei şi să se maximizeze capabilităţile echipei, în acelaşi timp eficientizându-se resursele.”, spune Matei Ladea, cofondator Omnia Capital.

    În februarie 2023, Omnia Capital a preluat transportatorul Dumagas Transport, una dintre cele mai importante afaceri din industria de profil, un business de peste 170 mil. lei în 2022. Vânzătorul a fost fondul de investiţii Bancroft.

    Jumătate din business-ul Dumagas este generat pe rute interne, unde transportatorul are clienţi hipermarketuri, iar 50% vine din extern, unde firma lucrează pentru pentru clienţii din automotive.

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Cseke Attila, senator UDMR: Guvernul încetineşte dezvoltarea României şi aduce mai multă birocraţie

    Guvernul încetineşte dezvoltarea României şi aduce mai multă birocraţie în domeniul deja foarte birocratic al achiziţiilor publice, prin noua Ordonanţă de Urgenţă nr. 81/2023, atrage atenţia liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila.

    România nu are nevoie de mai multă birocraţie şi noi mecanisme de control ale autorităţilor locale, ci de mai multă eficienţă în investiţii. România are la dispoziţie o sumă record din fonduri europene şi guvernamentale, banii trebuie investiţi pentru că este nevoie de dezvoltare”, spune fostul ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
    Senatorul UDMR a arătat că achiziţiile publice derulate de administraţiile locale, atunci când acestea dezvoltă localităţile, sunt monitorizate şi verificate, în prezent, de două instituţii de control: Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) şi Curtea de Conturi.
    Suplimentar, Ordonanţa Guvernului ar introduce un nou mecanism de verificare pentru aceleaşi achiziţii şi ar permite Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), din subordinea acestuia, să controleze achiziţiile publice derulate de autorităţile locale.
    Totodată, Ministerul Finanţelor ar urma să compare două achiziţii publice similare din două UAT-uri, care pot fi din două judeţe, chiar din regiuni diferite ale ţării, şi ar efectua controale suplimentare dacă companiile de construcţii câştigătoare au ofertat sume care diferă în proporţie de cel puţin 20 la sută.

    ”Prevederea este îngrijorătoare”, spune senatorul UDMR, pentru că nivelul de trai şi salariile pot diferi de la o regiune a ţării la alta, fapt care poate duce la diferenţa preţului de construcţie. Mai mult, adaugă acesta, autorităţile locale sunt obligate prin lege, în majoritatea cazurilor, să aleagă cea mai ieftină ofertă, dar nu ele decid suma cu care licitează o companie de construcţii. Astfel, aceste autotrităţi nu pot fi trase la răspundere pentru eventualele sume diferite înregistrate.

    “Noua reglementare a Guvernului va duce la încetinirea dezvoltării României. Nu ne putem permite să nu cheltuim banii care sunt puşi la dispoziţia ţării pentru investiţii. Regimul achiziţiilor publice este deja îngreunat de birocraţie şi trebuie îmbunătăţit nu modificat astfel încât să producă şi mai multe probleme”, a subliniat Cseke Attila.
    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului contravine principiilor autonomiei locale, nefiind consultate nici autorităţile administraţiei publice centrale care au atribuţii pe domeniile reglementate de noile prevederi, mai arată fostul ministru al Dezvoltării.

    ”În contextul actual, de posibilă depăşire a deficitului bugetar asumat, noile reglementări ale Guvernului pot determina, totodată, şi bani mai puţini încasaţi la buget”, atrage atenţia Cseke Attila. Ordonanţa ar sancţiona autorităţile locale care au dispus taxe, impozite şi redevenţe, dar nu le pot colecta. Unele autorităţi locale ar putea fi, astfel, motivate să nu mai impună taxe şi impozite pentru a nu fi sancţionate pentru necolectarea lor.
    „Ordonanţa ar putea avea, de asemenea, probleme de constituţionalitate”, mai afirmă Cseke Attila întrucât, încercând să ofere o soluţie la inechităţile dintre salariile din Ministerul Finanţelor, cât şi greva din sistem şi procesele legate de acestea, Ordonanţa prevede posibilitatea ca ministrul de Finanţe să dispună, prin ordin, modificarea salariilor din cadrul sistemului propriu.
    ”Dacă din Legea salarizării unice rezultă inechităţi, aceasta trebuie modificată, îmbunătăţită, iar problema trebuie rezolvată la nivel de sistem, nu prin ordin de ministru”, a conchis Cseke Attila.

  • Două start-up-uri AI din România, printre cele 43 de companii selectate de Google pentru programe dedicate dezvoltării start-up-urilor

    Google a selectat 30 de start-up-uri din regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) care vor face parte din programul Google for Startups Growth Academy: AI for Health, au transmis reprezentanţii gigantului american. Printre proiectele selectate în program se află şi start-up-ul medical românesc Rayscape – care a dezvoltat un asistent digital care foloseşte inteligenţa artificială pentru a ajuta medicii radiologi la interpretarea imaginilor medicale.

    „Google for Startups Growth Academy: AI for Health face parte din angajamentul Google de a sprijini inovaţia tehnologică şi ecosistemul start-up-urilor din regiunea EMEA. Acesta este primul dintr-o serie de programe prin intermediul cărora experţi Google vor oferi mentorat fondatorilor de start-up-uri care folosesc inteligenţa artificială pentru a rezolva unele dintre cele mai mari provocări ale societăţii. Programul Google for Startups Growth Academy: AI for Health va începe pe 27 septembrie şi va dura trei luni”, au transmis reprezentanţii Google.

    Pe parcursul programului, start-up-urile selectate vor participa la o serie de ateliere personalizate şi vor colabora cu mentorii Google şi experţi din industrie pentru a găsi soluţii care să-i ajute să-şi crească afacerile şi să dezvolte în mod responsabil soluţii de asistenţă medicală cu ajutorul AI, au mai spus reprezentanţii gigantului american.

    De asemenea, Google a selectat şi 13 star-tup-uri care vor face parte din primul acelerator pentru start-up-uri AI First. Printre cele 13 proiecte selectate se regăseşte şi start-up-ul românesc Zaya AI, care oferă soluţii digitale ce ajută medicii la stabilirea unui diagnostic.

    „Primul accelerator Google for Startups: AI First este o colaborare unică între echipele Google Cloud şi AI şi are scopul de a sprijini startup-urile aflate în stadiu incipient. Acest program hibrid de 10 săptămâni va reuni 13 startup-uri din Europa şi din Israel, care folosesc AI pentru a rezolva unele dintre cele mai presante probleme din lume (de la utilizarea inteligenţei artificiale pentru a îmbunătăţi asistenţa medicală până la dezvoltarea de noi modalităţi de combatere a schimbărilor climatice). Pe lângă faptul că vor primi un mentorat de top şi acces la tehnologia Google, startup-urile selectate vor avea în plus oportunitatea de a se alătura unei comunităţi de antreprenori cu interese similare, ce le va oferi sprijin, sfaturi şi oportunităţi de colaborare şi le va ajuta să-şi accelereze creşterea”, arată sursa citată anterior.

    Cele 30 de start-up-uri selectate în programul Google for Startups Growth Academy: AI for Health din acest an sunt – Rayscape (România; un asistent digital care foloseşte AI pentru a ajuta medicii radiologi), Acorai (din Suedia; care a dezvoltat o platformă de monitorizare a insuficienţei cardiace), Activate Health (Estonia; o platformă care utilizează date, inteligenţă artificială pentru a ajuta utilizatorii să-şi îmbunătăţească starea fizică şi mentală), ADNTRO GENETICS (Spania; kit care necesită o probă de salivă pentru a crea un program de nutriţie personalizată, antrenament, predispoziţii la boli etc.), Anya (Marea Britanie; care îşi propune să sprijine părinţii în primele 1.001 de zile de călătorie parentală), Biocam (Polonia; pentru determinarea în timp real a potenţialelor probleme ale sistemului digestiv), Cara Care (Germania; pentru persoanele cu probleme digestive), clare&me (Germania; un antrenor vocal AI pentru anxietate), Deemea (Franţa; platformă dedicată datelor imagistice medicale), Doctomatic (Spania; software de monitorizare la distanţă a pacienţilor; pacienţii pot scana rezultatele şi pot furniza automat datele medicilor), Eden Care (Rwanda; soluţie care oferă o acoperire digitală de asistenţă medicală companiilor din Africa), EQL (Marea Britanie; instrumente de evaluare pentru persoanele cu probleme musculare şi articulare care permit accesul rapid la îngrijire disponibilă), ExactCure (Franţa; care simulează concentraţia de medicamente în sângele pacienţilor), iZola (Kenya; platformă terapeutică online pentru familiile cu copii neurodivergenţi), Kahun (Israel; platformă AI concepută special pentru medici), Labplus (Polonia; software pentru dispozitive medicale care automatizează analiza rezultatelor testelor de laborator), Likeminded (Germania; platformă care sprijină şi îmbunătăţeşte sănătatea mintală şi bunăstarea angajaţilor), mDoc (Nigeria; companie sănătate care oferă îndrumare virtuală în domeniul sănătăţii pentru auto-îngrijire persoanelor care trăiesc cu nevoi cronice de sănătate sau sunt expuse riscului de a le avea), Mindstep (Marea Britanie; aplicaţie pentru optimizarea îngrijirii creierului şi a sănătăţii mintale), MX Labs (Estonia; oferă sfaturi privind sănătatea în câteva secunde, bazate pe screening-ul de sănătate fotografiat cu camera de la smartphone), Pharmacy Marts (Egipt; un marketplace care conectează farmaciile şi furnizorii medicali), Pharmarun (Nigeria; platformă la cerere care simplifică modul în care africanii accesează medicamente utilizând tehnologia), StethoMe (Polonia; stetoscop inteligent pentru părinţi), Talkie.ai (Polonia; simplifică accesul la asistenţa medicală prin automatizarea contactului telefonic cu pacienţii folosind asistenţi virtuali bazaţi pe AI), Techspert (Marea Britanie; reţea de experţi care au ca obiectiv obţinerea celor mai proaspete şi precise informaţii de sănătate), Tucuvi (Spania; care automatizează conversaţiile telefonice medicale prin inteligenţă artificială empatică), Vitadio (Cehia; aplicaţie mobilă care inversează rezistenţa la insulină cu modificarea stilului de viaţă bazată pe AI), VOS.health (Cehia; însoţitor de bunăstare cu informaţii zilnice despre sănătatea mintală, planuri personalizate şi instrumente all-in-one), Wellx (Emiratele Arabe Unite; platformă care încurajează şi răsplăteşte obiceiurile sănătoase) şi Zuri Health (Kenya; care oferă soluţii de asistenţă medicală accesibile persoanelor fără smartphone-uri şi care locuiesc în zone defavorizate).

    Cele 13 start-up-uri selectate în cadrul acceleratorului Google For Startups: AI First sunt – Zaya AI (România; start-up ce oferă soluţii digitale care ajută medicii la stabilirea unui diagnostic); Annea.Ai (Germania; start-up ce utilizează tehnologia AI şi Digital Twin pentru a prognoza şi a preveni posibilele defecţiuni ale activelor de energie regenerabilă, cum ar fi turbinele eoliene), Checktur.io (Germania; permite companiilor să-şi gestioneze eficient flotele de vehicule comerciale, folosind modele AI şi informaţii bazate pe date), Exactly.ai (Marea Britanie; permite artiştilor să creeze imagini în stilul lor unic, cu o descriere scrisă simplă), Neurons (Danemarca; un model de inteligenţă artificială care poate măsura semnalele subconştientului uman pentru a prezice comportamentul de marketing), PACTA (Germania; gestionarea ciclului de viaţă a contractelor bazată pe AI cu un flux inteligent, fără cod, pe o singură platformă juridică centrală), Quantic Brains (Spania; permite utilizatorilor să genereze filme şi jocuri video folosind AI), Sarus (Franţa; construieşte un strat de confidenţialitate pentru Analytics şi AI şi permite oamenilor să acceseze date sensibile fără a avea acces direct la ele), Releva (Bulgaria; soluţie de automatizare AI all-in-one pentru marketing digital), Semantic Hub (Elveţia; ajută companiile biofarmaceutice globale să înţeleagă experienţa pacienţilor), Vazy Data (Franţa; permite oricui să analizeze date, chiar dacă nu are cunoştinţe tehnice), Visionary.AI (Israel; foloseşte IA pentru a îmbunătăţi calitatea video în timp real în condiţii vizuale dificile) şi ZENPULSAR (Marea Britanie; oferă analize de la peste 10 platforme de social media instituţiilor financiare şi corporaţiilor pentru a facilita investiţiile şi deciziile de business).

     

  • Apple plănuia încă din 2018 să-şi dezoltve propriul modem pentru telefoane. La mai bine de 5 ani de la începerea proiectului, chip-ul care trebuia folosit în Iphone 15 are perfomanţe slabe şi se supraîncălzeşte. „Aceste întârzieri indică faptul că Apple nu a anticipat complexitatea efortului”

    Noilor modele de Iphone dezvăluite săptămâna trecută le lipseşte o compentă pe care Apple a cheltuit câţiva ani şi miliarde de dolari încercând să o dezvolte la timp pentru lansare, scrie The Wall Sreet Journal.

    Încă din martie 2018 CEO-ul Tim Cook a cerut începerea proiectării şi producerii unui chip pentru modem, compenentă ce asigură conexiunea GSM. Scopul era acela de a reduce dependeţa Apple de Qualcomm, un vechi furnizor al companiei care domină piaţa de chipuri pentru telefoane.

    Apple plănuise să aibă noua compenentă gata până la lansarea noilor Iphone-uri. Cu toate acestea, testele efectuate la sfârşitul anului trecut au arătat că chip-ul este prea lent şi predispus la supraîncălzire.

    Investitorii au pariat pe planurile companiei de a salva bani folosind o soluţie proprietară, compensând astfel pentru scăderea cererii în piaţa de telefoane la nivel global.

    „Doar pentru că Apple construieşte cel mai bun procesor de pe planetă, este ridicol să ne gândim că ar putea construi şi un modem”, a spus fostul director pentru Wireless al Apple, Jaydeep Ranade, care a părăsit compania în 2018, anul în care a început proiectul.

    „Aceste întârzieri indică faptul că Apple nu a anticipat complexitatea efortului”, a spus Serge Willenegger, un fost director Qualcomm.

    Chip-urile pentru modermuri sunt mai dificil de realizat decât cele pentru procesoare, deoarece trebuie să funcţioneze perfect cu reţelele 5G, precum şi cu 2G, 3G şi 4G utilizate în ţări din întreaga lume, fiecare cu propriile sale particularităţi tehnologice.