Tag: deseuri

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.

  • Nokian Tyres îşi propune să reducă cu 500 de milioane de kilograme emisiile de CO2 din trafic până în 2020

    Printre obiectivele de sustenabilitate enunţate de Nokian Tyres pentru a fi atinse până în 2020 se numără şi reducerea rezistenţei la rulare a anvelopelor sale cu 7%, creând astfel o scădere de 500 milioane kg a emisiilor de CO2 din trafic, până in 2020. Acest obiectiv a fost realizat anul trecut, cu mult înainte de termen, odată cu atingerea obiectivului de a reduce cu 20% emisiile de CO2 rezultate din producţiei. La fabrica Nokian Tyres din Nokia, Finalnda, se reciclează deja deşeurile rezultate din producţie în proporţie de 100%, iar la cea din Vsevolozhsk, Rusia, rata de reciclare a deşeurilor este de aproape 90%.

    Compania Nokian Tyres a fost nominalizată drept una dintre cele mai sustenabile companii din lume. În urma acestei nominalizări, compania a primit distincţia Bronze Class în categoria Auto Components (Componente auto) a anuarului RobecoSAM Sustainability Yearbook 2018, publicat în decursul săptămânii trecute. RobecoSAM este o companie cu experienţă în analiza sustenabilităţii, a cărei evaluare anuală se concretizează într-un raport deosebit de cuprinzător şi echitabil despre modul în care este implementată sustenabilitatea în cadrul companiilor din întreaga lume.

    Nokian Tyres şi-a asumat de asemenea obiectivul de a audita toţi parteneri săi majori de procesare a cauciucului şi să elimine din producţie toate deşeurile nereciclate. La fabrica Nokian Tyres din Nokia, Finalnda, se reciclează deja deşeurile rezultate din producţie în proporţie de 100%, iar la cea din Vsevolozhsk, Rusia, rata de reciclare a deşeurilor este de aproape 90%.
     

  • Taxa de salubrizare, dublată în Sectorul 4. Primăria: Costurile de colectare a deşeurilor s-au mărit

    Taxa de salubrizare a fost stabilită în urma hotărârii Consiliului Local al Sectorului 4 nr. 347/18.12.2017, în cuantum de 12 lei de persoană/lună pentru persoanele fizice, precum şi în cuantum de 80 de lei/metru cub pentru persoanele juridice. Ea a fost mărită de la 5 lei de persoană.

    „În ceea ce priveşte motivele care au dus la majorarea taxei, trebuie să ţinem cont de faptul că salubrizarea este un domeniu cu impact asupra mediului, intens reglementat la nivel european, ceea ce generează o serie de rigori aplicabile inclusiv Sectorului 4. Trebuie aşadar să depunem eforturi, inclusiv de ordin investiţional, pentru atingerea obiectivelor de colectare selectivă a deşeurilor, care va deveni obligatorie în următorii ani. De exemplu, caietul de sarcini pentru licitaţia în curs prevede dotarea cu sisteme şi echipamente performante de colectare şi de selectare a deşeurilor. Acestor considerente li se adaugă şi alţi factori care conduc la creşterea costurilor de salubrizare: majorarea salariului minim pe economie (angajaţii din acest domeniu sunt remuneraţi cu salariul minim), creşterea preţului la carburanţi, identificarea corectă a cantităţii de deşeu produs de fiecare persoană fizică şi juridică ce a putut fi stabilită în decursul intervalului de timp în care ADP Sector 4 prestează aceste servicii etc”, sa precizat reprezentanţii Primăriei Secteorului 4, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa de salubrizare, dublată într-un sector din capitală. Primăria: Costurile de colectare a deşeurilor s-au mărit

    Taxa de salubrizare a fost stabilită în urma hotărârii Consiliului Local al Sectorului 4 nr. 347/18.12.2017, în cuantum de 12 lei de persoană/lună pentru persoanele fizice, precum şi în cuantum de 80 de lei/metru cub pentru persoanele juridice. Ea a fost mărită de la 5 lei de persoană.

    „În ceea ce priveşte motivele care au dus la majorarea taxei, trebuie să ţinem cont de faptul că salubrizarea este un domeniu cu impact asupra mediului, intens reglementat la nivel european, ceea ce generează o serie de rigori aplicabile inclusiv Sectorului 4. Trebuie aşadar să depunem eforturi, inclusiv de ordin investiţional, pentru atingerea obiectivelor de colectare selectivă a deşeurilor, care va deveni obligatorie în următorii ani.

    De exemplu, caietul de sarcini pentru licitaţia în curs prevede dotarea cu sisteme şi echipamente performante de colectare şi de selectare a deşeurilor. Acestor considerente li se adaugă şi alţi factori care conduc la creşterea costurilor de salubrizare: majorarea salariului minim pe economie (angajaţii din acest domeniu sunt remuneraţi cu salariul minim), creşterea preţului la carburanţi, identificarea corectă a cantităţii de deşeu produs de fiecare persoană fizică şi juridică ce a putut fi stabilită în decursul intervalului de timp în care ADP Sector 4 prestează aceste servicii etc”, au precizat reprezentanţii Primăriei Secteorului 4, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Mediului: România va avea un Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor

    „Astăzi (joi – n.r.) a ieşit din Guvern către ministerele avizatoare Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor. Astăzi am informat colegii mei la şedinţa de Guvern şi am suportul tuturor că săptămâna viitoare să aprobăm HG-ul de aprobare a acestui Plan, o altă procedură de infringement pentru care am fost trimişi în judecată la Comisia Europeană şi pentru care am plăti pe zi penalităţi de întârziere între 2.000 şi 110.000 de euro”, a explicat Gavrilescu în şedinţa Comisiilor reunite de buget-finanţe ale Parlamentului.

    De asemenea, Gavrilescu a precizat că Ministerul Mediului va finaliza Planul Naţional de Management, iar apoi va fi notificată Comisia Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul Sectorului 1: În 6 luni, nu vom mai ridica gunoaiele dacă oamenii nu le aruncă selectiv

    „Am început o campanie de conştientizare a cetăţenilor în ceea ce priveşte colectarea selectivă a gunoaielor din sectorul 1 al Capitalei, pentru că aşa cum este situaţia acum, nu mai putem accepta. Astfel, le dăm cetăţenilor o perioadă de şase luni de graţie, în care să înveţe să coleceze selectiv, altfel, nu mai ridicăm gunoaiele de pe străzi. Nu vreau să dăm amenzi, pentru că nu ştiu dacă va fi eficientă această metodă”, a declarat, luni, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Minunea din Maramureş. Oraşul în care se reciclează de 10 ori mai mult decât în restul ţării

     În mod paradoxal, nu aceasta este cifra care ne arată adevărata dimensiune a incompetenţei şi a lipsei de viziune de la vârful statului român. Toate acestea sunt scoase în evidenţă de exemplele câtorva comunităţi care, prin propriile forţe, au dovedit că reciclarea gunoiului nu este o treabă chiar atât de complicată. 
     
    La Târgu-Lăpuş, în nordul ţării, se reciclează între 40% şi 60% din deşeuri, cam la nivelul Belgiei sau Austriei. S-a ajuns aici după ce autorităţile locale au hotărât să nu mai aştepte implementarea unor proiecte de la centru şi au accesat fonduri europene care le-au permis să pună pe picioare propriul sistem de colectare selectivă. În loc să sprijine comunitatea, statul român a găsit că succesul lăpuşenilor e cam suspect, aşa că a încercat să le ia oamenilor pubelele din curte şi să integreze sistemul local, care funcţionează foarte bine, în actualul sistem naţional, care este un eşec.
     
    În oraşul Târgu-Lăpuş din Maramureş, toată lumea ştie să colecteaze selectiv. Cei care n-u ştiut sau n-au vrut să ştie, au fost amendaţi şi au învăţat. Când unul a greşit, tot blocul a primit amendă. Nu se gândesc oamenii prea mult la natură, că gunoiul aruncat unde nu trebuie otrăveşte pământul şi apa, dar uite că s-au obişnuit cu ideea selectării. Au primit pe gratis pubele şi containere, iar acum sunt obligaţi să le folosească.
     
  • Stericycle România investeşte 1 milion euro în cel mai mare echipament de sterilizare de deşeuri medicale periculoase din ţară

    Noua instalaţie de tratare termică prin aer cald, marca Challenger, are cea mai mare capacitate de procesare din România la ora actuală (2 tone/oră). Acest avantaj va permite eficientizarea activităţii companiei şi asigurarea unui răspuns mai prompt la nevoile sistemului de sănătate din Bucureşti şi zonele limitrofe.

    Stericycle este prezentă în principalele regiuni ale ţării şi dispune de ambele tehnologii de procesare agreate la nivel european pentru neutralizarea şi eliminarea în siguranţă a deşeurilor periculoase: incinerarea ecologică şi sterilizarea.

    ”La punctul de lucru din Jilava există deja o linie HDU (Heat Disinfection Unit), folosind tehnologia ecologică  de sterilizare cu aer cald de origine britanică, utilizată cu succes de peste 20 ani în Statele Unite ale Americii, Anglia şi Irlanda, preluată în majoritatea ţărilor U.E. şi apreciată de organizaţiile mondiale pentru protecţia mediului înconjurător ca fiind una dintre cele mai ecologice soluţii existente pe piaţă. Noul echipament Challenger duce mai departe avantajele acestei tehnologii, prezentând o serie de avantaje faţă de echipamentul deja existent, cum ar fi: un tocător ultraperformant (poate toca inclusiv instrumente medicale metalice), încărcare şi descărcare continue şi automatizare completă”, a explicat Cosmin Mănăilă, Director Reglementări Stericycle România.

     

    Investiţii totale 2017

    Valoarea totală a investiţiilor planificate de Stericycle România pentru anul 2017 se va ridica la  1,5 milioane euro, destinaţia celorlalte investiţii fiind: măsuri de protecţie a mediului (menţinerea echipamentelor de procesare şi monitorizare la un nivel care să asigure un impact minim asupra mediului şi plantarea de copaci pe perimetrul punctului de lucru de la Chiajna), înnoirea parcului auto şi infrastructură.

     

    Rezultate de business

    Stericycle România a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 10,4 milioane euro şi un profit operaţional de 733.000 euro. În primele 6 luni din anul 2017, compania a atins un nivel al cifrei de afaceri de 5,5 milioane euro, profitul operaţional fiind de 489.000 euro.

    „După o perioadă în care ne-am concentrat pe asigurarea serviciilor de gestionare integrată a deşeurilor periculoase la nivel naţional, Stericycle România intră într-o nouă etapă de dezvoltare ce vizează în primul rând eficientizarea proceselor operaţionale şi abordarea unor noi fluxuri de deşeuri periculoase. Vom continua să investim în echipamente, tehnologie modernă şi în specializarea şi dezvoltarea celor peste 200 de angajaţi. Ne propunem de asemenea să ne extindem gama de servicii, în special în zona de deşeuri industriale şi veterinare, care prezintă potenţial real în contextul creşterii celor două sectoare ale economiei”, a declarat Mihai Matei, Director General Stericycle România.

    Stericycle România a procesat anul trecut o cantitate totală de 10.700 tone de deşeuri periculoase şi nepericuloase. Compania asigură servicii de gestionare a deşeurilor periculoase şi consultanţă pentru peste 10.000 de clienţi la nivel naţional, printre care: companii din industria chimică şi petrochimică, lanţuri de supermarketuri, restaurante, farmacii şi distribuitori farma, laboratoare de analize, spitale şi cabinete medicale, producători de medicamente şi echipamente medicale etc.

    Un serviciu foarte apreciat de clienţi este consultanţa legislativă asigurată de reprezentanţii companiei, astfel încât activitatea acestora să fie în deplină conformitate cu prevederile legale în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor periculoase.

    „Vom continua să consolidăm componenta educaţională şi de consiliere a clienţilor noştri prin dezvoltarea unui pachet mai amplu de instruiri adresat în principal cadrelor medicale responsabile cu gestionarea deşeurilor medicale”, a punctat Mihai Matei.

     

  • Unul dintre CELE MAI SPECTACULOASE obiective din Bucureşti a fost amenajat pentru public

    Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti (APNV) a deschis prima potecă de vizitare în Parcul Natural Văcăreşti. Aceasta cuprinde zone de informare, spaţii tematice dedicate speciilor şi habitatelor şi un pavilion pentru observaţii ornitologice. Accesul este liber şi se poate face atât individual cât şi în cadrul grupurilor organizate de membrii asociaţiei. Proiectul este realizat cu sprijinul La Fântâna, al Porsche România şi Fundaţiei Comunitare Bucureşti, prin programul Mobilizăm Excelenţa

    Poteca tematică măsoară aproximativ 2,5 km şi străbate principalele zone naturale ale parcului: zona de zăvoi, zona de lacuri, zona inundabilă de mlaştină, zone de vegetaţie scundă de cîmp, zone de tufăriş. Poteca are în componenţă şapte zone tematice indicate prin panouri de informare: păsări de zăvoi, păsări de apă, viaţă acvatică, reptile şi amfibieni, mamifere, vizuină de vidră şi peisaj. Accesul pe potecă începe din Splaiul Unirii 168, din faţa complexului rezidenţial Asmita Gardens.  

    Durata unui tur este de aproximativ 1,30 h. Accesul în parc este liber şi se poate realiza atât individual cât şi în cadrul grupurilor de vizitare organizate de către ghizii Asociaţiei. Pentru a beneficia de explicaţiile ghizilor, recomandăm persoanelor interesate să se înscrie pentru un tur ghidat expediind un e-mail la adresa contact@parcnaturalvacaresti.ro sau urmărind evenimentele planificate pe contul de Facebook al parcului facebook.com/parculnaturalvacaresti/.
    Cei care doresc să viziteze parcul sunt rugaţi să aibă încălţăminte şi îmbrăcăminte adecvate şi să respecte regulamentul de vizitare al parcului, afişat pe panoul amplasat la intrare. Astfel, vizitatorii sunt rugaţi să nu abandoneze deşeuri de ambalaje, să nu aprindă nicio sursă de foc, să nu elibereze animale de apartament, să nu rupă sau să distrugă vegetaţia. De asemenea, pescuitul este interzis. În parc sunt permise activităţi de vizitare, activităţi sportive şi de recreere (ciclism, alergare), fotografiere, observarea faunei şi a peisajului.
    De la preluarea administraţiei (aprilie, 2017), APNV a demarat mai multe acţiuni menite să asigure protecţia şi conservarea speciilor şi habitatelor precum şi operaţiuni de vizitare şi educaţie. Astfel, din aprilie 2017, în parc au intrat, în tururi ghidate, aproximativ 2000 de persoane, dintre care peste jumătate elevi, studenţi şi cadre didactice. În urma operaţiunilor de curăţenie efectuate în parc au fost stranse şi scoase peste 100 de m3 de deşeuri. Activităţile de vizitare şi protecţie ale parcului vor continua, scopul asociaţiei este transformarea treptată a zonei într-un spaţiu educativ dedicat observării naturii, protecţiei şi conservării spaciilor şi habitatelor.

  • Tânăra de 31 de ani care a creat o AFACERE UNICĂ în România cu care face sute de mii de euro

    Licitaţia pe gunoaie nu este o glumă, ci o veritabilă afacere. Antreprenoarea Adela Lazăr a construit o platformă unde cei care doresc să cumpere deşeuri îi pot oferta pe cei care vând. 

    Companiile care pun pe piaţă produse în tot soiul de ambalaje trebuie să dovedească an de an că reciclează o pondere tot mai importantă din deşeurile pe care le generează. Altfel, plătesc amenzi.

    Adela Lazăr are 31 de ani şi este creatoarea platformei online deşeuriambalaje.ro. Ea a sesizat anul trecut o oportunitate de afaceri apărută în urma modificării legii 249/2015 anul trecut. Conform legii, acum companiile îşi pot îndeplini individual ţintele de reciclare prin achiziţia şi reciclarea altor deşeuri decât cele proprii. ”Înainte, companiile îşi putea îndeplini ţinta de reciclare doar cu propriile produse. Acum, poate să-şi îndeplinească această ţintă cumpărând deşeuri de la firme de salubrizare, colectori, reciclatori, staţii de sortare“, spune Adela Lazăr.

    Prin reciclare, atât consumatorii cât şi companiile pot avea un impact pozitiv asupra mediul în care trăim şi asupra societăţii. Autorităţile au impus companiilor să recicleze minimum 55% din greutatea ambalajelor puse pe piaţă într-un an. Până nu demult, companiile pasau această obligaţii unor organizaţiilor care se ocupau de asta. Din iunie 2016, producătorii au posibilitatea să cumpere deşeuri şi să le recicleze pentru a-şi atinge ţintele, astfel încât să nu fie amendate.

    Platforma conectează direct producătorii şi importatorii care pun bunuri ambalate pe piaţă, cu firmele care se ocupă de reciclate şi colectare, cei care deţin deşeuri de ambalaje pentru care pot oferi trasabilitate. Tânăra se află la prima experienţă antreprenorială, având o carieră de aproape 10 ani în waste management; a lucrat de-a lungul timpului în mai multe companii de salubritate din România, iar din 2014 este expert independent al Comisiei Europene la Bruxelles ”pe zona de reciclare şi pentru infrastructură de mediu“, după cum explică ea însăşi.

    Companiile producătoare sau importatorii au obligaţia legală să prevină producerea deşeurilor de ambalaje şi să le refolosească, în urma reciclării. Astfel, Lazăr a sesizat oportunitatea şi a realizat o platformă electronică prin intermediul căreia producătorii pot cumpăra deşeuri pentru reciclare, iar colectorii le pot vinde. Totul se face pe sistemul de licitaţii. ”Am creat un spaţiu virtual în care să punem toţi actorii la masă, adică producătorii şi importatorii care au ţinte de îndeplinit şi cei care deţin deşeurile. Ei pot interacţiona virtual într-un spaţiu transparent, pornind de la un preţ stabilit“, spune Lazăr.

    O licitaţie este deschisă, în mod normal, cinci zile, dar se poate întinde şi pe zece zile. Apoi vânzătorul şi cumpărătorul sunt puşi în contact şi se realizează dosarul de trasabilitate. ”Noi nu doar îi punem faţă în faţă, ci le oferim şiservicii de suport. Fiecare tranzacţie se încheie cu un dosar de trasabilitate, iar fiecare dosar este verificat de una din echipele noastre. Dacă o companie doreşte, poate să mandateze o echipă de-a noastră pentru tranzacţionare, fie că este vorba de vânzare sau cumpărare“, spune antreprenoarea.

    La momentul scrierii articolului erau 62 de licitaţii active, cu o cantitate totală de 1.470 de tone; de la lansarea platformei până în prezent s-au încheiat 974 de licitaţii, reciclându-se astfel aproape 17.000 de tone de deşeuri. Valoarea  medie a tranzacţiilor realizate până acum pe platformă se situează între 13,6 milioane de lei (2,9 mil. euro) şi 17 milioane de lei (3,7 mil. euro), cu un preţ mediu pe tonă de 800-1.000 de lei, conform Adelei Lazăr.

    Pentru a fi acceptat pe platformă, un producător sau importator trebuie să plătească o taxă de membru de 300 de euro pe şase luni ”care-i oferă posibilitatea să liciteze oricând în acest interval asttfel încât să-şi îndeplinească ţintele“, dar şi un comision de 5,7% pe tranzacţie finalizată cu succes. Potrivit calculelor Business Magazin, asta înseamnă că până acum au fost percepute comisioane de câteva sute de mii de euro, între 170.000 şi 210.000 euro de la momentul în care platforma a devenit activă. În momentul de faţă sunt 250 de conturi validate pe platformă, dintre care majoritatea (220) sunt producători sau importatori, iar 30 sunt vânzători. ”Aşteptăm să treacă un an calendaristic, să tragem linie şi să vedem rezultatele. Afacerea e sustenabilă. În ce priveşte nivelul taxelor şi comisioanele, serviciile noastre ne plasează cu 20% sub alte organizaţii cu aceeaşi activitate.“

    În cazul vânzătorilor, spune tânăra antreprenoare, ”avem proceduri prin care se verifică documentele care sunt solicitate, se fac verificări în teren, se evaluează amplasamentul, dotările tehnice. Nu acceptăm firmele care nu trec prin acest audit“, spune Adela Lazăr; ea mărturiseşte că s-a creat o listă de aşteptare pentru accesul pe platformă. Procesul de acceptare durează câteva zile.

    Acum, piaţa de tranzacţionare a deşeurilor este dominată de zece companii, care au dreptul să îndeplinească ţinte de reciclare; producătorii le pot transfera lor această responsabilitate. Eco-Rom Ambalaje, una dintre cele mai mari companii de preluare responsabilitate, a avut o cifră de afaceri de 46,2 milioane de lei (peste 10 milioane de euro) în 2016. Platforma deseuriambalaje.ro are o cotă de piaţă de 5% în momentul de faţă, iar ţinta este ca anul viitor să ajungă la 10%.