Modificarea vizată de Cipru ar trebui să protejeze mai bine deponenţii care au în conturi până la 100.000 de euro, potrivit agenţiei de presă Dow Jones, citată de CNBC.
Pentru a putea strânge în continuare suma de 5,8 miliarde de euro din taxa pe depozite, guvernul cipriot ia în calcul un nivel mai ridicat de taxare pentru persoanele cu depozite mari.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Încrederea în Cipru ca loc sigur în care să-ţi plasezi banii se va ajunge la zero”, a declarat, pentru agenţia rusă de presă Interfax, Anatoli Aksakov, reprezentant al asociaţiei regionale a băncilor ruseşti.
Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au convenit, sâmbătă, taxarea depozitelor bancare din Cipru, parte a unui pachet de ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Taxa se va situa la 6,75% pentru depozitele de până la 100.000 de euro şi la 9,9% pentru cele care depăşesc acest prag.
Fondurile ruseşti care vor fi probabil afectate se situează la 15,4 miliarde de euro, a estimat Aksakov, în timp ce ediţia rusească a revistei Forbes a înaintat o estimare mult mai ridicată, de până la 35 miliarde de euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate”, a afirmat sâmbătă preşedintele cipriot, potrivit Financial Times.
Ameninţarea a fost formulată la întâlnirea de vineri seară a miniştrilor Finanţelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finanţelor din Cipru, să impună o taxă specială de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept condiţie cheie pentru acordul de finanţare externă de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare în UE, urmează să fie taxate cu 6,75%.
Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Oficialul a adăugat că nu se aşteaptă la o reacţie adversă a pieţei după anunţarea taxei fără precedent în UE asupra depozitelor bancare din Cipru, transmite Bloomberg.
“Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni – n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă”, a explicat Rehn.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Volumul depozitelor în lei cu scadenţa mai mare de un an a urcat la 6 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie, fiind în creştere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce economiile „lungi“ în euro s-au majorat cu aproximativ 15% şi au depăşit pragul de o jumătate de miliard de euro (echivalentul a 2,25 miliarde de lei). Depozitele cu maturitatea mai mare de un an au ajuns astfel la echivalentul a aproape 1,9 mld. euro la sfârşitul lunii ianuarie, respectiv 8% din soldul de aproape 100 de miliarde de lei (23 mld. euro) al economiilor la termen ale populaţiei. Ponderea este încă scăzută pentru că bancherii au venit abia recent cu oferte atractive pentru clienţii dispuşi să-şi blocheze banii într-un depozit timp de doi, trei sau chiar şapte ani. Băncile s-au pliat în trecut pe preferinţa clienţilor pentru produse foarte lichide şi au promovat depozitele cu scadenţe foarte scurte sau chiar conturile curente şi cele de economii, iar în acest fel au ajuns să finanţeze active pe termene de cinci-zece ani cu pasive pe numai câteva luni.
Volumul depozitelor în lei cu scadenţa mai mare de un an a urcat la 6 miliarde de lei la sfârşitul lunii ianuarie, fiind în creştere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce economiile „lungi“ în euro s-au majorat cu aproximativ 15% şi au depăşit pragul de o jumătate de miliard de euro (echivalentul a 2,25 miliarde de lei). Depozitele cu maturitatea mai mare de un an au ajuns astfel la echivalentul a aproape 1,9 mld. euro la sfârşitul lunii ianuarie, respectiv 8% din soldul de aproape 100 de miliarde de lei (23 mld. euro) al economiilor la termen ale populaţiei. Ponderea este încă scăzută pentru că bancherii au venit abia recent cu oferte atractive pentru clienţii dispuşi să-şi blocheze banii într-un depozit timp de doi, trei sau chiar şapte ani. Băncile s-au pliat în trecut pe preferinţa clienţilor pentru produse foarte lichide şi au promovat depozitele cu scadenţe foarte scurte sau chiar conturile curente şi cele de economii, iar în acest fel au ajuns să finanţeze active pe termene de cinci-zece ani cu pasive pe numai câteva luni.
Pana la 30% dintre romani au spus ca sunt interesati de
cumpararea de case si locuinte, la egalitate cu cei care ar investi
in active ale pietei imobiliare. “Cred ca romanii nu au trecut asa
de usor peste acei ani de cresteri foarte mari in domeniul
imobiliar. Pe de alta parte, daca 2009 nu a fost un moment tocmai
bun pentru aceasta piata, in 2010 cine are bani e bine sa-i
investeasca in imobiliare, cu posibilitatea negocierii preturilor”,
a declarat pentru Gandul Eugen Voicu, directorul general al Aviva
Investors Romania – societate de administrare a investitiilor.
Cititi mai multe pe www.gandul.info