Tag: depozite bancare

  • BNR: În luna iunie au crescut creditele neguvernamentale şi economisirea

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna iunie 2018 cu 1,4% (1,4% în termeni reali), faţă de luna mai 2018, până la nivelul de 242,44 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,9% (1,9% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 0,4% (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,1%)”, arată un comunicat al BNR.

    La 30 iunie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,8% (1,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2017, pe seama majorării cu 15,3% a componentei în lei (9,4% în termeni reali) şi a diminuării cu 6,2% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 8,3%).

    Potrivit BNR, creditul guvernamental s-a diminuat în luna iunie 2018 cu 3,0% faţă de luna mai 2018, până la 98,13 miliarde de lei. La 30 iunie 2018, creditul guvernamental a crescut cu 1,4 % (-3,8% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Irina Nistor, PwC România: Atenţie, cei care aveţi depozite bancare în străinătate: trebuie să declaraţi câştigul din dobânzi în Declaraţia Unică din România pentru că este impozabil

    „Persoanele fizice rezidente române care au conturi bancare în străinătate, iar acele conturi bancare le produc dobânzi, deşi sunt poate impozitate de către ţara respectivă, sunt obligate să le declare în România. Astfel, venitul din dobânzi va fi impozitat în România, cu dreptul lor de contribuabili şi de rezidenţi de a beneficia de credit fiscal – impozitul datorat în România minus impozitului plătit în străinătate“, spune Irina Nistor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BNR: În luna mai au crescut şi creditele, şi economisirea

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna mai 2018 cu 0,3% (-0,2% în termeni reali) faţă de luna aprilie 2018, până la nivelul de 239,12 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,4% (0,9% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 1,3%)”, arată un comunicat al BNR.

    La 31 mai 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,4% (0,9%în termeni reali) faţă de 31 mai 2017, pe seama majorării cu 16,1% a componentei în lei (10,2% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 9,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să obţineţi o dobândă dublă la economii faţă de ce vă oferă băncile: Ministerul Finanţelor atacă piaţa depozitelor bancare cu dobânzi de 5% la titluri de stat

    Ministerul Finanţelor (MFP) concurează cu băncile pentru atragerea disponibilităţilor populaţiei  odată cu lansarea în această lună a titlurilor de stat pentru populaţie cu valoarea de 1 leu şi dobânda de 5% pe an, dobânda fiind mai mult decât dublă faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populaţiei în lei.

    Dobânzile bonificate de bănci la depozite rămân sub dobânzile la credite, oscilând preponderent în jurul nivelurilor de 1%-2%, în timp ce inflaţia a sărit spre 5%, iar dobânda-cheie a urcat până la 2,5%. Unele bănci mari au plătit până acum clienţilor la depozitele în lei constituite pe un an dobânzi chiar mai mici de 1%. Bonificaţii mai bune se observă la băncile cu capital grecesc sau la bănci de talie mică şi mai recent intrate în piaţă cum ar fi TBI Bank, Idea Bank sau Patria Bank.

    Decizie cu impact major. Lupta pentru economiile populaţiei: Finanţele atacă piaţa depozitelor bancare cu dobânzi de 5% la titluri de stat. Dobânda la Finanţe este dublă faţă de cea oferită de bănci

  • BCE vrea să limiteze retragerile din băncile în faliment şi să introducă scutiri în locul garantării

    „Excepţia generală pentru depozitele garantate şi creanţele în cadrul sistemelor de compensare a investitorilor ar trebui înlocuită cu scutiri discreţionare limitate care trebuie acordate de autoritatea competentă pentru a menţine un anumit grad de flexibilitate. În cadrul acestei abordări, autoritatea competentă ar putea, de exemplu, să permită deponenţilor să retragă zilnic o sumă limitată de depozite, în conformitate cu nivelul de protecţie instituit în temeiul Directivei privind schemele de garantare a depozitelor (DGSD) 34, ţinând cont de potenţialul lichidităţii şi constrângerile tehnice”, arată autorii documentului, care se referă la revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare în Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE vrea să limiteze retragerile din băncile în faliment şi să introducă scutiri în locul garantării

    „Excepţia generală pentru depozitele garantate şi creanţele în cadrul sistemelor de compensare a investitorilor ar trebui înlocuită cu scutiri discreţionare limitate care trebuie acordate de autoritatea competentă pentru a menţine un anumit grad de flexibilitate. În cadrul acestei abordări, autoritatea competentă ar putea, de exemplu, să permită deponenţilor să retragă zilnic o sumă limitată de depozite, în conformitate cu nivelul de protecţie instituit în temeiul Directivei privind schemele de garantare a depozitelor (DGSD) 34, ţinând cont de potenţialul lichidităţii şi constrângerile tehnice”, arată autorii documentului, care se referă la revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare în Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oamenii din această ţară devin an de an mai bogaţi. Care este secretul lor

    După aproape cinci ani de dobânzi negative, gospodăriile danezilor au devenit mai bogate ca niciodată, potrivit unei analize publicate de Bloomberg. Ţara deţine acum atât un record al dobânzilor negative, cât şi unul din punct de vedere al valorii depozitelor bancare ale populaţiei. 
     
    Informaţiile deţinute de Bloomberg arată că economiile au crescut până la 812,3 miliarde de coroane daneze (circa 117,1 miliarde de dolari) în decembrie, acesta fiind cel mai înalt nivel de când prima statistică de acest tip a fost realizată, în urmă cu 16 ani. Danezii s-au bucurat de ”o creştere impresionantă a salariilor reale”, spune Tore Stramer, economist şef în cadrul instituţiei financiare daneze Nykredit. Rata negativă a dobânzii la depozit a ajuns la minus 0,65%. Depozitele negative au coincis cu o creştere susţinută a ratei angajărilor şi, în mod crucial, a unei pieţe imobiliare înfloritoare, spune analistul în materialul publicat de Bloomberg.
     
    El estimează că fiecare bărbat, femeie sau copil are avea un echivalent de 21.000 de dolari într-un cont de depozit, dacă s-ar face o medie după valoarea cumulată a depozitelor persoanelor fizice din Danemarca. Numărul danezilor care şi-au depozitat surplusul de bani în fonduri de investiţii a crescut cu 42.000 de oameni, până la 832.000, acest număr fiind cel mai ridicat din ultimul deceniu.
     
  • Oamenii din această ţară devin an de an mai bogaţi. Care este secretul lor

    După aproape cinci ani de dobânzi negative, gospodăriile danezilor au devenit mai bogate ca niciodată, potrivit unei analize publicate de Bloomberg. Ţara deţine acum atât un record al dobânzilor negative, cât şi unul din punct de vedere al valorii depozitelor bancare ale populaţiei. 
     
    Informaţiile deţinute de Bloomberg arată că economiile au crescut până la 812,3 miliarde de coroane daneze (circa 117,1 miliarde de dolari) în decembrie, acesta fiind cel mai înalt nivel de când prima statistică de acest tip a fost realizată, în urmă cu 16 ani. Danezii s-au bucurat de ”o creştere impresionantă a salariilor reale”, spune Tore Stramer, economist şef în cadrul instituţiei financiare daneze Nykredit. Rata negativă a dobânzii la depozit a ajuns la minus 0,65%. Depozitele negative au coincis cu o creştere susţinută a ratei angajărilor şi, în mod crucial, a unei pieţe imobiliare înfloritoare, spune analistul în materialul publicat de Bloomberg.
     
    El estimează că fiecare bărbat, femeie sau copil are avea un echivalent de 21.000 de dolari într-un cont de depozit, dacă s-ar face o medie după valoarea cumulată a depozitelor persoanelor fizice din Danemarca. Numărul danezilor care şi-au depozitat surplusul de bani în fonduri de investiţii a crescut cu 42.000 de oameni, până la 832.000, acest număr fiind cel mai ridicat din ultimul deceniu.
     
  • Ce se întâmplă cu banii românilor din depozitele bancare

    Depozitele pe termen lung ale nerezidenţilor, în principal forme de sprijin de la băncile-mamă din străină­tate, cumulau 4,84 miliarde de euro la finalul lunii aprilie a acestui an, în scădere cu circa 900 de milioane de euro faţă de nivelul atins în aceeaşi pe­rioa­dă a anului trecut, potrivit datelor BNR. În procente, scăderea ajunge la 15%. Evoluţia depozitelor străinilor din intervalul aprilie 2015-aprilie 2016 scoate la iveală că dezintermedierea nu s-a oprit încă.

    Ce se întâmplă cu banii românilor din depozitele bancare

  • Ce sens are reducerea dobânzii de politică monetară când inflaţia şi costul creditelor sunt la minime istorice

    Pe la începutul lui martie, o analiză regională a Erste Group conchidea că îndelung discutatul pericol al deflaţiei a cam iertat Europa Centrală şi de Est şi că, deşi anumite ţări din zonă vor mai rămâne o vreme cu inflaţie negativă (Ungaria, Polonia), pe ansamblu tendinţa de scădere a preţurilor a atins deja punctul cel mai de jos.

    Pentru România, unde punctul cel mai de jos era estimat pentru primele luni ale anului (inflaţie anuală de 0,4% în februarie), economiştii grupului prevedeau o inflaţie confortabilă de 1,7% pentru luna decembrie (sub estimarea BNR de 2,1%), cu posibilitatea ca ea să coboare şi mai mult dacă guvernul reduce TVA. Cum deciziile BNR de reducere a dobânzii de politică monetară sunt în primul rând corelate cu evoluţia preţurilor de consum, majoritatea analiştilor financiari au conchis că actualul ciclu de şase scăderi ale dobânzii, început în august 2014 la un nivel de 3,5% pe an şi ajuns în martie la 2%, s-a încheiat.

    Lucrurile nu sunt însă aşa de tran-şante: în primul rând, încheierea unui ciclu de reduceri ale dobânzii nu înseamnă şi că relaxarea politicii monetare s-a termi-nat. Majoritatea analiştilor financiari mizează, de altfel, pe posibilitatea ca rata RMO să fie redusă până la finele anului de la 10% la 8% pentru pasivele în lei şi de la 14% la 12% pentru cele în valută; mai nou a apărut ca instrument avut în vedere de BNR şi coridorul de variaţie dintre ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul dobânzii de politică monetară, coridor a cărui modificare va influenţa ieftinirea creditelor lombard pentru bănci. Despre dobândă, previziunile variază de la menţine-rea ei neschimbată la 2% pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile reducerii progresive a RMO (ING Bank România) până la cele care dau ca posibilă chiar o majorare a dobânzii începând de la anul, posibil chiar până la 2,75% (câteva opinii din sondajul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari), cu premisa că presiunile pe termen lung sunt mai curând în direcţia creşterii inflaţiei decât a scăderii ei durabile.

    În al doilea rând, dobânzile la credite au ajuns la minime istorice, în condiţiile în care structura însăşi a creditării a început să se schimbe din 2012 încoace, de la creditele în valută spre cele în lei (transmisia deciziilor de politică monetară pe ca-nalul dobânzii a devenit deci mai eficientă), iar eterna problemă a decalajului dintre dobânda la lei şi la valută nu mai e ce-a fost, până acolo încât creditele ipotecare în lei, de pildă, au ajuns anul trecut să fie mai ieftine decât cele în valută. Numai că în acelaşi timp au scăzut şi dobânzile la depozite: încă din vara anului trecut, guvernatorul Mugur Isărescu deplângea faptul că de câte ori scade dobânda cheie, băncile taie întâi dobânzile la depozite, nu la credite, spunând că i se pare „periculoasă o alunecare în direcţia în care România să descurajeze economisirea”.

    Situaţia e descrisă acum la fel, deşi în limbaj mult mai diplomatic, în comunicatul şedinţei CA al BNR din 31 martie, unde „o remunerare adecvată a depozitelor bancare” este considerată factor „esenţial pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe”, la acelaşi nivel cu accelerarea reformelor structurale. În martie, de pildă, cu puţine excepţii, băncile remunerau un depozit pe trei luni cu o dobândă sub 2%, faţă de peste 3% la sfârşitul anului trecut, în timp ce dobânzile cele mai mici pentru un credit de consum erau puţin sub 10%, iar pentru unul ipotecar erau între 4,5% şi 5%.

    Este un motiv pentru care analiştii au şi apre-ciat că BNR va înceta reducerile de dobândă, pur şi simplu pentru că băncile nu prea mai au unde să coboare cu ieftinir-ile. Nu că reorientarea unui disponibil de bani spre consum, imobiliare sau alte plasamente ar fi în sine un lucru rău, mai ales că atât nivelul, cât şi structura depozitelor sunt confortabile la ora actuală, ţinând cont că depozitele populaţiei ajunseseră în februarie la 108 mld. lei, cu 3 mld. lei peste nivelul din februarie 2014, iar economisirile pe termen lung reprezentau 12% din total, faţă de 10% anul trecut.

    În al treilea rând, ieftinirea creditelor nu s-a dovedit până acum suficientă sau decisivă pentru reluarea creditării de o manieră convingătoare sau coerentă, pe de o parte din cauza continuării procesului de dezintermediere (mai concret, băncile şi-au redus activele pe ansamblu pe parcursul anului trecut, nu doar şi-au curăţat bilanţurile de credite neperfor-mante – vezi grafic), pe de altă parte din cauza cererii încă slabe din partea unor companii care încă nu îndeplinesc cri-teriile ca să ia finanţări noi de la bănci. În ianuarie şi februarie, băncile au cerut de la Centrala Riscului de Credit cca 148.000 de rapoarte despre potenţialii clienţi, majoritatea companii, ceea ce înseamnă o scădere de 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014 şi o scădere cu 50% faţă de 2010-2011.

    În acelaşi timp, creditul neguvernamental total a scăzut în termeni reali cu 4,1% în februarie faţă de aceeaşi lună din 2014, iar faţă de ianuarie anul acesta a scăzut cu 0,1%. Clară este numai continuarea tendinţei de migrare a cererii de la împrumutul în valută la cel în lei: în februarie, creditul în lei a crescut în termeni reali cu 7,1% faţă de aceeaşi lună din 2014 şi cu 0,3% în termeni reali faţă de luna precedentă, pe când cel în valută s-a redus cu 9,6%, respectiv 0,5%. Dacă ne uităm în urmă, de unde am plecat la vremea crizei finan-ciare, cu o pondere de cca 60% a creditelor în valută, mult mai scumpe decât cele în lei şi mult mai rigide faţă de mişcă-rile de politică monetară ale băncii centrale, bilanţul e de-a dreptul incredibil.

    Pentru necesităţile de acum ale economiei, „reluarea creditării” rămâne însă un ideal de normalitate amânat de la an la an; dacă în primii ani de criză, bancherii spuneau că o reluare a creditării poate fi aşteptată după ce economia reîncepe să crească, acum a devenit limpede nu doar că efortul băncilor de a se restructura şi al companiilor de a scăpa de datoriile deja existente e încă departe de sfârşit, dar şi că atunci când se va realiza, acea nouă normalitate nu va mai putea să fie comparabilă probabil niciodată cu euforia creditării dinainte de criză.