BusinessMagazin

Tag: deloitte

  • Vrei să îţi iei un apartament? Preţurile locuinţelor din România au decolat, iar analiştii anunţă în curând noi maxime record

    Preţurile locuinţelor din România au crescut în primul trimestru cu 8,1%, iar trendul se va menţine şi în restul anului, susţinut de schimbările din programul Prima Casă şi de modificările anunţate la legea care prevede aplicarea cotei de TVA de 5% la vânzarea locuinţelor, care ar urma să fie adoptate, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România.

    „Piaţa locuinţelor este influenţată, în general, de condiţiile macroeconomice, dar şi de raportul cerere-ofertă. Chiar dacă prognozele pentru economiile europene sunt de scădere, măsurile de politică monetară adoptate de Banca Centrală Europeană şi de alte bănci centrale din Uniunea Europeană au drept scop menţinerea dobânzilor la niveluri reduse, sprijinind, astfel, indirect, piaţa imobiliară. În România, în primul trimestru din acest an, preţurile locuinţelor au crescut cu 8,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor Eurostat, iar până la finalul anului estimăm că trendul va continua, susţinut de schimbările legislative avute în vedere pentru programul Prima Casă şi de modificările anunţate la legea care prevede aplicarea cotei de TVA de 5% la vânzarea locuinţelor, care ar urma să fie adoptate”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanţă pentru sectorul Imobiliar.

    La nivel european, locuinţele nou construite s-au scumpit în majoritatea statelor în ultimii ani, inclusiv în 2019, iar estimările pentru 2020 indică stagnare în jumătate din ţări şi o creştere a preţurilor în alte şase destinaţii, arată o analiză a Deloitte în 23 de ţări europene, potrivit  studiului Deloitte Property Index.

    Anul trecut, din cele 23 de ţări analizate, 20 au consemnat creşteri de preţuri pe piaţa rezidenţială şi doar în trei s-au înregistrat ieftiniri. Reprezentanţii pieţei imobiliare se aşteptau ca trendul de creştere să continue şi în 2020 însă, din cauza pandemiei de COVID-19, optimismul s-a temperat semnificativ.  

    Pe primul loc în privinţa creşterii preţurilor la locuinţe, în 2019, s-a plasat Luxemburg, ţară aflată la prima prezenţă în studiu, cu un avans de aproape 13% faţă de 2018, locurile următoare fiind ocupate de Franţa (+12,6%) şi Spania (+12,4%).

    La polul opus, cu o scădere de 7,4% a preţurilor în perioada analizată, s-a aflat Serbia.

    Dintre ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE), cel mai mult s-au scumpit locuinţele în Ungaria (11,5%), Slovacia (11%) şi Polonia (9,7%).

    În ECE, în ţări precum Slovacia, Croaţia, Polonia, Ungaria şi Serbia, preţurile variază între 1.000 şi 2.000 de euro/mp. În această regiune, doar preţurile din Cehia depăşesc limita superioară a intervalului menţionat, ajungând la 2.602 euro/mp, în special datorită proporţiei ridicate pe care o are capitala Praga în media naţională.

    În clasamentul celor mai scumpe oraşe conduce Parisul, cu 12.863 de euro/mp pentru o locuinţă nouă, în uşoară scădere (de 0,4%) faţă de 2018. Prin comparaţie, un metru pătrat nou construit în oraşul Nis din Serbia a costat 790 de euro în 2019, cel mai puţin dintre oraşele analizate. Preţul mediu pentru un metru pătrat nou construit în cele 67 de oraşe menţionate în studiu a fost de 3.758 de euro.

    Studiul Deloitte Property Index, Overview of European Residential Markets, aflat la a noua ediţie, analizează evoluţia pieţei imobiliare rezidenţiale din 23 de ţări europene şi 67 de oraşe pe parcursul anului 2019

  • Deloitte îşi întăreşte echipa de conducere şi promovează doi directori în cadrul companiei şi un partener în cadrul societăţii de avocaţi Reff & Asociaţii

    Compania de audit şi consultanţă Deloitte anunţă promovarea Ioanei Boca pe poziţia de director consultanţă financiară şi a lui Sorin Elisei pe poziţia de director în cadrul practicii specializate în industria de energie şi resurse naturale din cadrul companiei, în timp ce Mihnea Galgoţiu-Săraru a fost desemnat în rolul de Partener în cadrul Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi care reprezintă reţeaua globală Deloitte Legal în România.

    ”Pe lângă recunoaşterea contribuţiilor colegilor noştri în dezvoltarea competenţelor echipelor noastre specializate şi a relaţiilor cu clienţii, extinderea echipei noastre de conducere este şi o confirmare a maturităţii unor servicii inovative,” spune Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Ioana Boca, recent numită director în cadrul departamentului de Consultanţă Financiară în Deloitte România, are 12 ani de experienţă în consultanţă financiară, fuziuni şi achiziţii (servicii de due diligence) şi audit, şi a fost implicată în peste 100 de proiecte de due diligence, atât de partea vânzătorului, cât şi a cumpărătorului, analize independente ale afacerilor, proiecte de due diligence pentru scopuri de refinanţare şi proiecte de divizare a societăţilor.

    În perioada 2016 -2017, Ioana Boca a lucrat la Londra, în cadrul Deloitte UK, şi a fost implicată în tranzacţii internaţionale din sectoare precum infrastructură, tehnologie şi mass-media, producţie, imobiliare, turism şi industrie hotelieră. În noul ei rol, Ioana Boca se va concentra pe dezvoltarea departamentului de Value Creation Services în România. Ea are o diplomă de licenţă în Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice.  

    Cu o experienţă de peste zece ani în sectorul energetic, Sorin Elisei are cunoştinţe solide în coordonarea de proiecte de anvergură naţională şi internaţională în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, precum şi în elaborarea de studii, analize, proiecte şi strategii în domeniu. De asemenea, el a participat la dezvoltarea unor proiecte importante, realizate atât de instituţii publice, cât şi de companii private, în calitate de expert în reglementările pieţelor de energie şi gaze naturale. Sorin Elisei a absolvit cursuri de management executiv la London School of Business and Finance, precum şi cursuri de tranzacţionare a energiei şi de înţelegere a contractelor de tip EFET în cadrul Federaţiei Europene a Traderilor de Energie din Europa. De asemenea, el este expert certificat în sustenabilitate şi eficienţă energetică.

    Mihnea Galgoţiu-Săraru, avocat specializat în soluţionarea disputelor, s-a alăturat echipei Reff & Asociaţii | Deloitte Legal în 2019, ca Senior Managing Associate în calitate de coordonator al diviziei de litigii comerciale. Odată cu promovarea în rolul de Partener, el preia conducerea întregii practici de litigii si arbitraje. Mihnea Galgoţiu-Săraru are peste 11 ani de experienţă în dreptul afacerilor, după ce a absolvit summa cum laude Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. Înainte de a se alătura echipei Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, el a deţinut poziţia de Partener şi rol de coordonare a practicii de litigii dintr-o altă societate de avocatură importantă din România. De-a lungul carierei sale, Mihnea Galgoţiu-Săraru a asistat companii ce sunt lideri de piaţă din numeroase sectoare, coordonând proiecte ample de litigii, în special dispute complexe administrative (inclusiv fiscale şi anti-trust) şi comerciale. El are experienţă vastă şi în proceduri de arbitraj internaţional şi în litigii derulate în mai multe jurisdicţii.

    Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din ţara noastră şi oferă, în cooperare cu Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal România, servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice, de consultanţă în management şi consultanţă financiară, servicii de managementul riscului, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesionişti.

    La nivel global, Deloitte furnizează servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate.

     

     

     


     

  • Deloitte îşi întăreşte echipa de conducere şi promovează doi parteneri în cadrul departamentului de servicii fiscale şi un partener în cadrul societăţii de avocaţi Reff & Asociaţii

    Compania de audit şi consultanţă Deloitte i-a promovat pe Raluca Bâldea şi Bogdan Barbu pe poziţia de Parteneri Servicii Fiscale şi pe Simina Mut în rolul de Partener în cadrul Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi care reprezintă reţeaua globală Deloitte Legal în România.

    „Preluarea rolului de partener este probabil cea mai importantă reuşită a unei cariere în servicii profesionale” spune Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Raluca Bâldea, care a devenit acum Partener Servicii Fiscale în cadrul departamentului de Taxe Indirecte al Deloitte România, are 13 ani de experienţă în domeniul fiscal. Ea s-a alăturat Deloitte în 2013 şi, de atunci, s-a specializat în TVA. Oferind consultanţă în chestiuni sofisticate de TVA pentru companii din toate domeniile, Raluca s-a concentrat în ultimii ani pe sectoarele producţie, imobiliar şi energie. În plus, din 2018 a preluat rolul de coordonator al echipei de consultanţi în domeniul taxelor vamale şi al accizelor, iar în 2019 a devenit coordonatorul Departamentului de Taxe din cadrul biroului regional al Deloitte din Timişoara. Raluca Bâldea este membru al Camerei Consultanţilor Fiscali din România, expert fiscal înregistrat la instanţele de judecată naţionale şi are un Executive MBA de la Universitatea din Viena.

    Bogdan Barbu, promovat Partener Servicii Fiscale, este specializat în preţuri de transfer şi fiscalitate internaţională şi este liderul grupului de servicii de consultanţă dedicat sectorului produselor industriale din cadrul Deloitte România. El s-a alăturat Deloitte după ce a absolvit studiile universitare, în 2008, fiind implicat în numeroase proiecte de consultanţă fiscală şi procese de soluţionare a disputelor, cu predilecţie în domeniul preţurilor de transfer, lucrând cu companii româneşti şi multinaţionale din toate domeniile, în special din sectorul produselor industriale şi de consum. Din 2019, este şi coordonatorul Departamentului de Taxe din cadrul biroului regional al Deloitte din Cluj-Napoca. Bogdan este licenţiat în afaceri internaţionale şi are un master în acelaşi domeniu. De asemenea, deţine un Certificat în Preţuri de Transfer emis de Chartered Institute of Taxation din Londra şi este consultant fiscal autorizat, membru al Camerei Consultanţilor Fiscali din România.

    Simina Mut este acum Partener în cadrul Reff & Asociaţii şi coordonează pentru Europa Centrală echipele de consultanţă în management juridic şi de Legal Managed Services, al căror rol este să sprijine departamentele juridice în demersul de transformare digitală, de îmbunătăţire a eficienţei prin utilizarea soluţiilor tehnologice şi prin optimizarea proceselor. Simina continuă să conducă şi Centrul Global de Excelenţă Deloitte Legal, o echipă globală aflată la Bucureşti care oferă soluţii atât pentru clienţii, cât şi pentru profesioniştii Deloitte din toată lumea, printre care se numără soluţiile create în cadrul parteneriatului cu UiPath. Simina este un avocat experimentat în tranzacţii bancare şi a coordonat implementarea la nivel global a unor proiecte inovatoare pentru reţeaua Deloitte Legal, în domenii precum excelenţă operaţională, design de modele operaţionale, centralizarea serviciilor, soluţii tehnologice dedicate domeniul juridic şi strategie digitală. Ea s-a alăturat Deloitte când era absolventă. A studiat drept internaţional şi comparat în Cluj-Napoca, Paris şi Geneva şi deţine certificări în drept comparat şi transnaţional.

    Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din ţara noastră şi oferă, în cooperare cu Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal România, servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice, de consultanţă în management şi consultanţă financiară, servicii de managementul riscului, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesionişti.

    La nivel global, Deloitte furnizează servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate.

  • Dan Bădin, Deloitte: De unde vin banii care finanţează programele de susţinere la nivel european

     Astfel că, inevitabil, aspectul legat de sursele de finanţare necesare în aceste demersuri a fost pus în discuţie odată cu anunţarea programului de combatere a efectelor pandemiei la nivelul UE, care presupune, în mare parte, alocarea de fonduri nerambursabile către statele membre. De unde vor veni însă banii?

    Măsurile adoptate de statele europene, individual, dar şi la nivelul UE, pentru a limita efectele pandemiei de COVID-19 şi a sprijini redresarea economică, dar şi obiectivele de mediu ambiţioase asumate prin Pactul Ecologic European au în comun, dincolo de intenţiile lăudabile, costuri considerabile. Astfel că, inevitabil, aspectul legat de sursele de finanţare necesare în aceste demersuri a fost pus în discuţie odată cu anunţarea programului de combatere a efectelor pandemiei la nivelul UE, care presupune, în mare parte, alocarea de fonduri nerambursabile către statele membre. De unde vor veni însă banii?

    Comisia Europeană a prezentat, recent, planul bugetar pentru 2021-2027, care are o componentă importantă, denumită Next Generation EU, destinată redresării economice în urma pandemiei. Planul bugetar a fost croit în jurul Pactului Ecologic European (Green Deal), lansat la finalul anului trecut cu obiectivul de a reduce poluarea, astfel încât Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pactul, însă, nu a fost conceput ca un simplu plan de protecţie a mediului, ci a fost, încă de la început, programat să devină nucleul politicilor publice, inclusiv fiscale, derulate la nivelul UE în următorii 30 de ani. Şi în acest caz, sumele vehiculate, atât ca sprijin pentru ţările membre, cât şi sub formă de investiţii, sunt impresionante.

    Bugetul Uniunii pentru exerciţiul financiar următor a fost stabilit la 1.100 de miliarde de euro (deja peste cel anterior cu mai mult de 100 de miliarde de euro), deşi s-a pierdut contribuţia consistentă a Marii Britanii, de aproximativ 12 miliarde de euro anual. La acesta se adaugă planul de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde, fonduri nerambursabile.

    Executivul european a anunţat că, în prima fază, planul de redresare va fi finanţat prin împrumuturi din piaţa financiară, însă, pentru a se putea împrumuta la costuri rezonabile, a majorat plafonul resurselor proprii (cuantumul maxim de resurse pentru un an dat care poate fi solicitat de la statele membre pentru finanţarea cheltuielilor UE) în mod excepţional şi temporar, de la de 1,4% din venitul naţional brut (VNB) la 2% din VBN, pentru a conferi încredere investitorilor. Potrivit oficialilor europeni, în acest fel, UE va menţine costurile îndatorării la un nivel cât mai scăzut posibil, fără contribuţii suplimentare imediate la bugetul pe termen lung din partea statelor sale membre. Aici este de menţionat faptul că, în exerciţiul financiar anterior, plafonul era stabilit la 1% din VBN, însă a fost majorat în contextul incertitudinilor economice şi al Brexit-ului.

     

    Posibile surse proprii suplimentare de finanţare, avansate de Comisia Europeană

    Aşadar, costurile pentru viitorul exerciţiu financiar sunt în creştere, în principal pentru redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19 şi a demarării procesului de tranziţie către surse de energie verde, iar veniturile sunt în scădere, prin ieşirea Marii Britanii din UE, dar şi ca efect al crizei. În aceste condiţii, nevoile suplimentare de finanţare sunt asigurate în mare parte din împrumuturi, dar, pentru a atrage sumele necesare rambursării, Comisia Europeană a avansat şi câteva posibile resurse proprii suplimentare. Printre acestea se numără o taxă bazată pe funcţionarea marilor companii care obţin „beneficii uriaşe”, potrivit proiectului comisiei, din piaţa unică, o taxă digitală, extinderea taxei pe emisiile poluante (la domeniile aviaţie şi transport maritim) şi taxe suplimentare impuse importurilor din afara UE.

    Deşi documentele prezentate de comisie prevăd că aceste noi impozite ar urma să fie aplicate într-o etapă ulterioară perioadei financiare 2021-2027, în cazul taxei pe veniturile marilor companii, oficialii europeni avansează un termen mai apropiat, respectiv 2024. Doar din această taxă se estimează venituri anuale de 10 miliarde de euro, „fără un efort excesiv din partea companiilor vizate”, conform documentelor. Ce înseamnă, însă, „efort excesiv” pentru o companie, mai ales în condiţiile în care criza economică generată de pandemia de COVID-19 a afectat deja grav numeroase companii, inclusiv pe cele de mari dimensiuni – companii aeriene, producători auto, operatori din turism etc.?

    Spre exemplu, la o taxă de 0,2% aplicată la o cifră de afaceri de 750 de milioane de euro (date vehiculate în prezent cu privire la aplicarea acesteia), rezultă un efort anual suplimentar de 1,5 milioane de euro pentru o companie. Dacă acest efort este sau nu excesiv, depinde de numeroase aspecte, după cum a reieşit şi din discuţiile purtate în România în urmă cu trei ani, când partidul aflat atunci la guvernare a propus taxarea companiilor pe cifra de afaceri. Este vorba, în primul rând, de nivelul de profitabilitate. Pentru o companie neprofitabilă, categorie tot mai numeroasă în contextul pandemiei, orice cost suplimentar poate fi considerat excesiv. În plus, trebuie să se ţină cont şi de specificul afacerii, pentru că sunt companii cu rulaj forte mare, de genul comercianţilor alimentari, dar cu marjă de profit foarte mică. În acest caz, este posibil ca taxa pe cifra de afaceri să depăşească chiar profitul obţinut.

    Celelalte taxe menţionate ca viitoare surse proprii de finanţare la bugetul UE nu reprezintă o surpriză. Taxa digitală se aplică, deja, în câteva state europene (Franţa, Italia, Austria, Cehia) şi se discută de ceva vreme adoptarea la nivelul UE. Atât iniţiativele individuale, cât şi cea comună au stârnit, însă, reacţii adverse din partea guvernului american, având în vedere că taxa vizează marii giganţi din IT.

    Extinderea taxei pe emisiile poluante şi implementarea unui mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (o taxă pe importurile din ţările care nu fac eforturi de reducere a poluării) sunt, la rândul lor, cuprinse în Pactul Ecologic European, aşadar nu constituie o noutate pentru mediul de business.

    Cu toate acestea, cumulat, noile taxe ar putea reprezenta, în momentul intrării lor în vigoare, o povară fiscală semnificativă, cu atât mai mult cu cât, cel puţin în cazul companiilor mari, două sau mai multe din taxele propuse probabil se vor suprapune (de exemplu taxa pe cifra de afaceri şi taxa digitală).

    Astfel, companiile europene îşi vor pierde din competitivitate în faţa celor din afara blocului comunitar. Şi, nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că orice taxă este suportată, până la urmă, de consumatorul final…

    Rămâne de văzut, însă, cum se vor aplica aceste taxe şi în ce cuantum, având în vedere că, pentru a intra în vigoare la nivelul UE, trebuie aprobate de statele membre în unanimitate. De un astfel de vot trebuie să treacă şi bugetul UE, inclusiv planul de redresare.

     

    Material realizat de Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

  • Deloitte donează 12.000 de euro către Asociaţia Dăruieşte Viaţă şi 14.000 de euro către Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, fonduri strânse de la angajaţi

    Deloitte România donează 12.000 de euro către Asociaţia Dăruieşte Viaţă şi 14.000 de euro către Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca pentru a sprijini eforturile acestora de a gestiona criza generată de răspândirea COVID-19, în urma unei acţiuni de strângere de fonduri organizate în rândul angajaţilor, incluzând liniile de servicii şi centrele de servicii regionale.

    Recent, Fundaţia Deloitte a anunţat o donaţie de 100.000 de euro către Societatea de boli infecţioase şi HIV-SIDA, pentru a sprijini Institutul Matei Balş şi Institutul Naţional de Sănătate Publică în lupta împotriva crizei. În ambele cazuri, destinaţia fondurilor a fost decisă în urma consultării angajaţilor.

    „În contextul actual, continuăm să ne susţinem clienţii şi mediul de business prin diverse iniţiative, comunicând permanent perspective globale şi locale şi oferind sprijin în navigarea prin labirintul provocărilor şi implicaţiilor cauzate de pandemia de COVID-19. Mai mult decât atât, ne-am unit forţele pentru a fi alături de personalul medical în lupta pe care o duce în fiecare zi pentru a combate efectele cauzate de noul coronavirus. La trei săptămâni după ce am donat 100.000 de euro prin Fundaţia Deloitte către Institutul Matei Balş şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, revenim, prin contribuţiile individuale ale colegilor noştri, cu donaţii către Asociaţia Dăruieşte Viaţă şi către Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, în valoare totală de 26.000 de euro. Vom căuta şi alte modalităţi în care să sprijinim combaterea crizei actuale, nu doar financiar, dar mai ales prin expertiză, inovaţie şi creativitate”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte Romania şi Moldova.

    Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate.

  • Deloitte şi FintechOS, partenere în transformarea digitală a CEC Bank

    Deloitte România şi FintechOS au creat şi implementat soluţia tehnică a pachetului „Bun Venit!”, pe care CEC Bank a integrat-o cu sistemele proprii lansând astfel, în luna martie, un proiect de digitalizare a produselor şi serviciilor oferite clienţilor din România şi de peste hotare. Pachetul poate fi accesat 100% online şi include cont curent, card de debit şi acces la serviciul Mobile Banking. Acest proiect este printre primele finalizate în cadrul parteneriatul strategic dintre Deloitte România şi FintechOS, prin care cele două entităţi oferă instituţiilor financiare soluţii de transformare digitală şi de automatizare a proceselor de business, se arată într-un comunicat al companiei.
    „Accesul la servicii bancare este esenţial pentru public şi pentru economie. Deschiderea conturilor de la distanţă, fără deplasări la ghişeele băncii şi fără hârtii este un proiect esenţial pentru CEC Bank şi poate contribui la creşterea incluziunii financiare, în condiţiile în care peste 90% dintre români au acces la internet de pe mobil. Ne bucurăm că, pe lângă serviciile bancare la distanţă pe care le aveam deja în portofoliu – Internet Banking, Mobile Banking, servicii prin telefon – acum, le dăm posibilitatea românilor din ţară şi din diaspora să devină clienţi CEC Bank, 100% online”, a declarat Bogdan Neacşu, preşedinte director general al CEC Bank.
    Soluţia tehnică folosită permite clienţilor să parcurgă online toate etapele necesare deschiderii pachetului, care include cont curent, card de debit şi serviciul Mobile Banking. Procesul presupune mai multe niveluri de securitate, printre care verificarea aplicantului, utilizarea unor algoritmi de inteligenţă artificială pentru recunoaşterea datelor şi recunoaştere facială, precum şi apel video cu angajaţi ai băncii. Contractul este finalizat cu ajutorul semnăturii electronice calificate, după care banca îl trimite prin e-mail clientului. Deschiderea contului curent din cadrul noului pachet şi accesul la Mobile Banking se realizează imediat după finalizarea procesului de înregistrare online, iar cardul este emis şi trimis prin poştă la adresa indicată de client.
    „În contextul actual, în care mobilitatea oamenilor este limitată pe fondul pandemiei de COVID-19, nevoia de soluţii tehnice care să ofere acces digital de la distanţă la servicii financiare este mai mare decât oricând. Băncile şi asigurătorii din România au făcut progrese admirabile în acest sens, însă, în prezent, mai mult de jumătate dintre jucători încă nu oferă posibilitatea deschiderii de la distanţă a unui pachet de servicii bancare, care să includă cont curent, card de debit asociat şi mobile banking”, a declarat Vladimir Aninoiu, director tehnologie în cadrul practicii de Consultanţă a Deloitte România.
    În cadrul parteneriatului Deloitte-FintechOS, echipa de tehnologie din cadrul practicii de consultanţă a Deloitte România gestionează procesul de personalizare şi de implementare de soluţii de transformare digitală bazate pe tehnologia FintechOS. Tehnologia creată de FintechOS le permite băncilor şi companiilor de asigurări să îmbunătăţească experienţa clienţilor, oferindu-le o interacţiune complet digitală prin automatizarea inteligentă a proceselor, precum şi produse şi servicii hiper-personalizate.

  • Deloitte: Companiile nu pregătesc suficient angajaţii pentru a patra revoluţie industrială, dominată de roboţi, IoT şi AI; schimbările climatice urcă în topul îngrijorărilor liderilor de business

    Companiile, inclusiv cele din România, nu pregătesc suficient angajaţii pentru cea de-a patra revoluţie industrială şi nu profită îndeajuns de avantajele pe care le poate genera aceasta, deoarece liderii de business nu înţeleg pe deplin ce abilităţi sunt necesare pentru a avea succes într-o lume dominată de noile tehnologii digitale, care comunică, analizează informaţii şi pot acţiona pe baza acestora, arată un studiu Deloitte.

    „În contextul în care companiile româneşti raportează creşteri susţinute ale veniturilor şi ale profiturilor, trebuie să nu uităm că performanţa nu mai poate fi măsurată doar după criterii financiare, ci într-o măsură tot mai mare din perspectiva impactului pozitiv asupra clienţilor, angajaţilor şi asupra altor grupuri de persoane afectate de activitatea companiei, precum şi din perspectiva reducerii impactului asupra mediului. Industria 4.0 este o oportunitate uriaşă pentru toate aceste arii, încă ea poate fi valorificată numai prin abordări strategice şi cuprinzătoare, pe termen lung, care să aibă în centru implementarea de noi tehnologii, ajustarea modelelor de conducere şi a culturii organizaţionale, precum şi adaptarea constantă a competenţelor angajaţilor”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    Cea de-a patra revoluţie industrială reprezintă fuziunea elementelor fizice şi a tehnologiilor digitale – precum roboţi, drone, vehicule autonome, imprimante 3D, inteligenţă artificială (AI), Internet of Things (IoT), cloud computing, nanotehnologie – care comunică, analizează informaţii şi pot acţiona pe baza acestora, oferind mai multă flexibilitate organizaţiilor, clienţilor şi societăţii şi permiţându-le să-şi reducă timpul de răspuns şi să ia decizii inteligente bazate pe analizarea datelor.

    În ceea ce priveşte impactul diverselor tipuri de tehnologii, liderii de business se aşteaptă ca IoT, AI, soluţiile cloud şi big data/analytics să aibă cele mai mari efecte asupra organizaţiilor, urmate de nanotehnologie, robotică şi senzori.

    Raportul privind gradul de pregătire pentru Industia 4.0 arată şi că tot mai mulţi lideri consideră acum că responsabilitatea pentru dezvoltarea angajaţilor este şi a lor, nu doar a individului. De aceea, peste 80% din respondenţi au creat sau sunt în curs de creare a unei culturi organizaţionale care facilitează învăţarea pe tot parcursul vieţii.

    În acest context, atunci când pregătesc programe dedicate angajaţilor, companiile investesc cu prioritate în training şi dezvoltare (74%), în înţelegerea competenţelor necesare în viitor (59%) şi în atragerea şi retenţia angajaţilor (28%).

    În acelaşi timp, schimbările climatice au devenit una dintre principalele îngrijorări ale liderilor din toată lumea.

    Nouă din zece respondenţi se tem că efectele modificărilor climatice ar putea avea efecte negative asupra organizaţiilor lor, iar mulţi dintre ei implementează programe care încearcă să ofere soluţii pentru resursele tot mai limitate şi pentru protejarea mediului.

    Pe de altă parte, companiile încă nu profită pe deplin de potenţialul Celei de-a patra revoluţii industriale, din cauză că nu au o abordare strategică în acest sens. Doar 10% din liderii care au participat la studiu spun că au o strategie cuprinzătoare privind Industria 4.0, iar aproape jumătate dintre ei au o abordare ad-hoc.

     

  • Platforma care îi ajută pe angajaţi să înjumătăţească timpul petrecut cu treburile zilnice de la birou

    Descrierea inovaţiei:
    Platforma de automatizare Processo permite companiilor să creeze modele de afaceri şi de decizie şi poate fi cu uşurinţă integrată cu sistemele pe care acestea le folosesc deja (permite comunicarea cu orice terţă platformă pentru schimb de date, fiind astfel o soluţie ideală pentru companiile care utilizează diferite sisteme interne care acum trebuie integrate).
    Creată de echipa de tehnologie din cadrul practicii de consultanţă în management a Deloitte România, platforma se adresează IMM-urilor şi corporaţiilor, precum şi autorităţilor publice centrale şi locale.
    Processo răspunde unor nevoi specifice de business, cum ar fi gestionarea proiectelor şi a bugetelor, a sarcinilor şi a echipelor, a contractelor şi a proceselor. De asemenea, platforma permite arhivarea electronică a documentelor în conformitate cu legislaţia locală. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Vladimir Aninoiu, lider al echipei de tehnologie din cadrul practicii de consultanţă în management a Deloitte România şi Andrei Paraschiv, managerul echipei de livrare din cadrul practicii de consultanţă a Deloitte România.

    Elementul de noutate:
    Faţă de alte platforme de automatizare, Processo este o platformă suplă şi low-code, ceea ce permite adopţia rapidă de către clienţi, indiferent de nivelul de cunoştinţe tehnice; arhitectura modulară, formată dintr-un set de microservicii de bază, poate fi foarte uşor şi rapid extinsă cu alte servicii specifice de business. De asemenea, Processo permite integrarea rapidă, fără scriere de cod, cu aplicaţiile interne ale clientului (legacy applications).

    Efectele inovaţiei:
    Platforma Processo ajută la reducerea cu până la 50% a timpului necesar efectuării sarcinilor zilnice; mai mult, soluţia duce la eliminarea hârtiei din procesele curente. Printre beneficii se mai numără asigurarea conformităţii cu legislaţia în vigoare; eliminarea erorilor survenite în procesele de contractare; reducerea costurilor operaţionale prin introducerea activităţilor automate în procese.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Robotul care poate eficientiza munca dedicată departamentelor juridice

    Descrierea inovaţiei:
    Este prima soluţie dezvoltată în cadrul parteneriatului dintre Deloitte Legal şi UiPath şi constă într-un robot (soluţie RPA) dedicat industriei juridice care automatizează procese efectuate până acum de departamentele juridice, de compliance sau de departamentele de operaţiuni. Practic, robotul face căutări în surse publice care sunt frecvent accesate în exerciţiile de due diligence, într-o primă etapă fiind automatizate căutările în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară. Acesta permite eficientizarea semnificativă a procesului de căutare în Registrul Naţional de Publicitate Imobiliară, robotul finalizând o căutare în aproximativ şapte minute, faţă de trei ore şi jumătate, cât i-a fost necesar unui avocat pentru a face acelaşi demers. Echipa care a dezvoltat proiectul este formată din Simina Mut, iniţiatoarea acestui proiect, avocat în cadrul Reff & Asociaţii (societatea de avocaţi membră a reţelei globale Deloitte Legal) şi care conduce centrul de excelenţă Deloitte Legal precum şi Lorena Roşia, senior associate în cadrul Reff & Asociaţii, avocat definitiv cu peste şase ani de experienţă în industria serviciilor financiare.

    Elementul de noutate:
    Este prima soluţie de acest tip lansată la nivel naţional. Ea a fost iniţiată în România şi este în curs de a fi extinsă în alte ţări din regiune. Soluţia permite profesioniştilor din domeniul juridic să folosească tehnologia pentru a-şi eficientiza munca şi pentru a se adapta la schimbările rapide, numeroase şi complexe din domeniul juridic.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efectele acestei inovaţii, reprezentanţii Deloitte enumeră: eficienţa crescută în comparaţie cu procesele derulate în mod tradiţional de avocaţi/membri ai echipei juridice; creşterea calităţii şi îmbunătăţirea managementul riscului, pentru că robotul asigură acurateţe în îndeplinirea sarcinilor; reducerea timpul necesar pentru rezolvarea sarcinilor pe care le poate prelua; reducerea costurilor dedicate de organizaţii muncii de rutină (prin preluarea de către robot a unor sarcini repetitive, experţii din departamentele juridice au mai mult timp la dispoziţie pentru a se dedica sarcinilor mai complexe, care aduc mai multă valoare organizaţiei, şi pentru a lucra mai îndeaproape cu organizaţia).

  • Opinie Elena Geageac şi Corina Simion Deloitte: Competiţia pentru atragerea de investiţii în industria auto – ţine România pasul?

    Industria auto, unul dintre pilonii economiei româneşti şi unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală, „frânează” în faţa noilor provocări. Pe de o parte, resimte valul de pesimism dinspre Germania, cea mai mare putere economică europeană bazată pe producţia auto, iar pe de altă parte are nevoie de investiţii pentru a se adapta la cerinţele impuse de noile tehnologii. În aceste condiţii, se pune întrebarea firească dacă România ar trebui sau ar putea să facă mai mult pentru această industrie.

    Semnele nu sunt dintre cele mai bune. Industria auto scade, încet dar sigur, având în vedere că schimbările tehnologice transformă profund procesele de producţie, dar şi preferinţele consumatorilor. Coloşii din industrie şi-au mutat deja atenţia către noul trend, respectiv motorizarea electrică, unii dintre ei, cum ar fi Volkswagen, mizând pe un viitor în care maşinile 100% electrice vor domina piaţa.

    Dar ce înseamnă dezvoltarea unei maşini electrice pentru o industrie care până acum s-a bazat proponderent pe combustibil fosil? În primul rând, sunt necesare investiţii majore în cercetare-dezvoltare. Peste tot în lume, guvernele sunt preocupate de acest aspect şi oferă diverse facilităţi, cum ar fi fonduri nerambursabile sau deduceri fiscale. În România, discuţiile referitoare la necesitatea de a dezvolta produse şi servicii cu valoare adăugată mare sunt vechi, însă progresele la acest capitol sunt minore, deşi există convingerea unanimă că doar în acest mod s-ar îmbunătăţi deopotrivă balanţa comercială şi traiul de zi cu zi al românilor, prin salarii mai mari, sustenabile.

    Facilităţile prevăzute de lege, ocolite de potenţialii beneficiari

    În ceea ce priveşte facilităţile fiscale, momentan, în România există disponibile trei scheme de acest gen pentru companiile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi pentru angajaţii acestora. Este vorba de o deducere suplimentară de 50% a valorii investiţiilor şi o scutire de impozit pe profitul reinvestit la nivelul companiilor, pe de o parte, şi o scutire de impozit pe venit la nivelul angajaţilor, pe de altă parte. Din păcate, însă până acum nu a existat suficientă claritate privind modalitatea de aplicare a acestei facilităţi.

    Abia în cursul acestui an s-a clarificat faptul că aplicarea facilităţilor legate de cercetare-dezvoltare reprezintă măsuri generale care nu se încadrează în categoria ajutorului de stat. Excepţie face scutirea totală de la plata impozitului pe profit pentru companiile care desfăşoară exclusiv activităţi de cercetare-dezvoltare, în acest sens fiind necesară dezvoltarea unei scheme de ajutor de stat.

    De asemenea, tot în cursul acestui an a fost înfiinţat Corpul Experţilor menit să analizeze şi să certifice eligibilitatea activităţilor de cercetare-dezvoltare. În lipsa acestui organism de certificare, mulţi dintre jucătorii care ar fi fost eligibili pentru aplicarea acestor facilităţi fiscale se temeau de potenţiale interpretări adverse ale autorităţilor fiscale. Cu alte cuvinte, nu aplicau facilităţile prevăzute de lege pentru cheltuielile respective, pentru a nu risca respingerea acestora de către autoritatea fiscală şi eventuale penalităţi

    Având în vedere dezvoltările rapide ale legislaţiei similare în alte state membre (a se vedea paleta generoasă de facilităţi implementate de Ungaria de-a lungul ultimilor ani), dacă România îşi doreşte o industrie auto competitivă şi cu adevărat relevantă, trebuie să continue să introducă şi să aplice facilităţi menite să atragă şi să menţină investiţii în activităţi cu valoare adăugată mare.