BusinessMagazin

Tag: deficit bugetar

  • Execuţia bugetară la iulie: Veniturile statului au frânat uşor, dar cheltuielile au accelerat. Deficitul bugetar a ajuns la 27 de mld. de lei, însă şi cheltuielile cu investiţiile s-au mai revigorat

    Finanţele au avut venituri în valoare de 258 de mld. de lei în primele şapte luni din 2022, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceeaşi vreme, cheltuielile au fost de 285 mld. lei, în creştere cu 16%, un ritm superior faţă de primele şase luni din an (14%). Astfel, deficitul bugetar a crescut la 27 de mld. de lei, adică 1,94% din PIB.

    Creşterile de venituri au venit din inflaţie, aşa cum sugerează şi explicaţia Ministerului de Finanţe:

    „Veniturile bugetului general consolidat au însumat 258,46 mld lei în primele şapte luni ale anului 2022, cu 22,4% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, venituri nefiscale, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, contribuţii de asigurări şi impozit pe profit”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota privind execuţia bugetară.

    La TVA statul a încasat cu 22% mai mult în primele şapte luni din 2022, faţă de perioada similară din 2021. Creşterea, care este peste inflaţia de 15%, sugerează şi expansiunea consumului, principala ramură a PIB. Din venituri nefiscale, adică din profitul companiilor de stat unde sunt şi giganţii din energie, statul a încasat 26 de mld. de lei în perioada amintită, cu 53% mai mult decât în perioada similară din 2021.

    De asemenea, şi cheltuielile au accelerat în iulie. De altfel, este şi firesc să accelereze, pentru că deficitul bugetar programat este de 80 de miliarde de lei în 2022, iar la mai bine de jumătatea anului deficitul este la o treime (27 mld. lei). Deficitul este însă în scădere, cel puţin la şapte luni, faţă de cât a fost în perioada ianuarie-iulie 2021 (34 mld. lei).

    Cheltuielile cu investiţiile au crescut, după ce, în prima jumătate a anului, nivelul atins era de 21 de mld. de lei, similar cu cel din aceeaşi perioadă din 2021. La şapte luni din 2022 însă, guvernul a cheltuit 26 mld. lei cu investiţiile, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Chiar şi cheltuielile de capital, adică investiţiile de la bugetul de stat, au accelerat şi au ajuns la 13 mld. de lei în primele şapte luni din an (+3,3%).

     

     

     

  • Ce soluţii are statul pentru economia României. De salariile uriaşe ale bugetariilor sau de pensiile speciale nu se atinge nimeni, aşadar cel mai probabil este să avem taxe mai mari sau unele noi

    Economia românească creşte peste aşteptări, în ciuda inflaţiei şi războiului din Ucraina, arată datele statistice. Prin contrast, creşte ameţitor şi deficitul bugetar al României, pentru că veniturile bugetului de stat sunt sufocate de cheltuielile care cresc la un ritm mult mai alert.

    În criza inflaţiei, este clar că guvernul nu se poate atinge de salariile bugetarilor sau de pensii, cele mai mari cheltuieli, iar cheia echilibrării bugetului este la venituri. Cea mai uşoară variantă este creşterea taxării sau introducerea de noi taxe, iar întrebarea tuturor este ce se va întâmpla cu sistemul fiscal din România în perioada următoare.

    Până la introducerea de noi taxe, guvernul trebuie să colecteze mai bine taxele din România – este o discuţie veche deja de câţiva ani, dar care a rămas la stadiul de declaraţie, pentru că bătălia cu evaziunea fiscală a fost pierdută sistematic de statul român, care a ajuns să încaseze aproape o treime din TVA-ul care ar fi trebuit colectat într-un an. Pierderile sunt uriaşe, de ordinul zecilor de miliarde de euro anual. Presiunea pe guvern pentru a echilibra este mare şi vine din toate părţile – România, la fel ca restul ţărilor din Uniunea Europeană, are un deficit bugetar anual asumat de maxim 3% din PIB, dar în 2021 a fost mai mult decât dublu, iar pentru 2022 perspectivele sunt la fel de sumbre.

    Deficitul bugetar se răsfrânge direct în datoria publică, care în ultimii doi ani a sărit de la 35% din PIB la 50%, iar România plăteşte dobânzi la această datorie la nivelul a jumătate cât plăteşte pentru investiţii din bugetul de stat. România şi-a asumat prin Tratatul de la Maastricht în faţa Uniunii Europene o datorie publică care nu va depăşi 60% din PIB. Deşi sunt state care au şi datorie publică de peste 100% din PIB, precum Italia sau Grecia, economia României trebuie să stea la un nivel mai mic de îndatorare, sunt de părere economiştii, pentru că, peste un anumit nivel, datoria publică devine o piatră de moară pentru creşterea economică. Înainte de pandemie, economiştii dădeau pragul critic pentru datoria publică la 45-50% din PIB. Care este însă această linie roşie?

    „Ştim că datoria publică nu se va opri la 50% din PIB. Cred că undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred că ar trebui să ia în considerare şi demografia, precum şi productivitatea muncii”, răspunde Steen Jakobsen, economist danez, directorul de investiţii al Saxo Bank. Este cert că bugetul de stat în acest moment arată ca un buzunar rupt şi marea întrebare este ce e de făcut, mai ales în condiţiile în care o creştere de taxe ar brusca o economie care oricum se clatină. „Este absolut clar că trebuie să facem ceva cu deficitul bugetar şi trebuie să găsim soluţii. Primul pas este să rezolvi cea mai gravă problemă pe care o ai, care este evaziunea fiscală. Aş spune că este chiar o decizie care se poate lua în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – n. red.), necesară pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale”, este de părere Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    O altă problemă, mai sensibilă, este cea a facilităţilor fiscale. Aici părerile sunt împărţite; pe de-o parte, şi aceste scutiri de taxe şi impozite au avut un aport la creşterea sectoarelor în care au fost aplicate, dar, pe de altă parte, se poate pune problema şi a unei inechităţi în sistemul fiscal: „dacă tot plătim taxe, nu ar trebui să le plătească toată lumea?” În acest moment, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, aproape 1 milion de angajaţi beneficiază de aceste facilităţi fiscale. Este vorba de 992.000 de angajaţi din IT, construcţii, cercetare şi, mai nou, din agricultură şi industria agroalimentară. „A doua chestiune pe care trebuie o rezolvăm în ordine logică este problema acestor inechităţi. Aceste facilităţi fiscale care se perpetuează, altele sunt deschise.

    Nu cred că trebuie să avem două categorii de contribuabili. Toată lumea trebuie să plătească taxe şi impozite. După părerea mea, toate facilităţile fiscale trebuie închise”, mai crede Ionuţ Dumitru. De altfel, şi Fondul Monetar Internaţional recomandă eliminarea acestor nişe fiscale. În ultima vizită a FMI în România, una de curtoazie, fiind o vizită anuală, reprezentanţii instituţiei au spus că, pentru a aduce din nou deficitul în marca celor 3% din PIB, guvernul trebuie să modifice legislaţia taxelor şi impozitelor din România şi să elimine facilităţile fiscale. 

    România a colectat, în ultimii 4 ani, 14-15% din PIB ca taxe şi impozite, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Spre comparaţie, în 2008 colecta aproape 19%. Chiar dacă nivelul nominal al veniturilor fiscale a crescut de la criza din 2008 încoace, ca pondere în PIB nivelul de colectare al taxelor şi impozitelor a crescut, ceea ce arată ineficienţa guvernelor de a aduce venituri sănătoase la bugetul de stat. 

    Datele Eurostat, care cuprind şi încasările din contribuţii de asigurări, arată că România colectează din taxe, impozite şi contribuţii sociale 27% din PIB, iar media europeană este la peste 40%. FMI a mai luat în vizor şi impozitul mic pe dividende din România, care este de 5%, dar şi impozitul pe venit al microîntreprinderilor, aplicabil la firmele cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro. Acest plafon ar trebui coborât, spun reprezentanţii FMI. Anul acesta nu vor fi creşteri de taxe, promite guvernul, însă este necesară o reconfigurare a Codului Fiscal.

    În coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR se negociază introducerea unei „taxe de solidaritate”, o suprataxare a companiilor care au afaceri mai mari de 100 de milioane de euro, dar şi reintroducerea impozitului progresiv pentru venituri.  Cu toate acestea, atât mediul de afaceri, cât şi economiştii, sunt de părere că modificarea fiscalităţii în sensul creşterii sau introducerii de noi taxe este indezirabilă mai ales în acest moment, având în vedere că discutăm de vremuri de criză. Mai degrabă guvernul ar trebui să se concentreze pe o colectare mai bună a taxelor existente, în special prin digitalizarea autorităţilor fiscale.

     

     

    Steen Jakobsen, directorul de investiţii al Saxo Bank

    „Ştim că datoria publică nu se va opri la 50% din PIB. Cred că undeva la 60% ar fi punctul critic, dar acest nivel cred că ar trebui să ia în considerare şi demografia, precum şi productivitatea muncii.”

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal

    „Este absolut clar că trebuie să facem ceva cu deficitul bugetar şi trebuie să găsim soluţii. Primul pas este să rezolvi cea mai gravă problemă pe care o ai, care este evaziunea fiscală. Aş spune că este chiar o decizie care se poate lua în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – n. red.), necesară pentru a ataca frontal problema aceasta a evaziunii fiscale.”

     

  • Dobânzile la care se împrumută statul explodează: Ministerul Finanţelor s-a împrumutat pe 4 ani la peste 8%

    Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în iunie 2026 şi a împrumutat luni de la bănci suma de 365,7 mil. lei, peste nivelul de 300 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 8,02%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 553,7 mil. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 493 mil. lei, iar cele necompetitive au însumat 60,7 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 365,7 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 305 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 3,25%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 8,04%.

    La începutul anului Ministerul Finanţelor anunţa că România trebuie să împrumute în 2022 aproximativ 145 mld. lei de pe piaţa internă şi externă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare, având în vedere nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 5,84% din PIB (aproximativ 77 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2022, în sumă de cca 68,4 mld. lei.

     

  • Marile pariuri pentru economie în 2022: expansiunea PIB cu 4,6%, deficit bugetar de sub 6% cu creşterea veniturilor de 13%, ţinerea inflaţiei şi deficitelor macro sub control

    Marile pariuri pentru economia României în 2022 sunt legate de creşterea economică de 4,6% pe care mizează guvernul şi pe care şi-a construit bugetul din 2022. Veniturile trebuie să crească cu 13%, la o creştere a cheltuielilor bugetare cu 11%, astfel încât deficitul bugetar să ajungă la 5,84% din PIB.

    2022 este un an complicat pentru economia României. După un 2021 în care economia a performat mult peste aşteptările de la început de an, urmează un 2021 complicat pentru că avansul economiei a venit cu preţul său şi anume creşterea deficitelor gemene – deficitul comercial cu impact în deficitul de cont curent şi deficitul bugetar.

    De asemenea, inflaţia, care la început de an, în proiecţia pe baza căreia a fost construit bugetul la început de 2021 era de 2,5% la final de an, a ajuns în noiembrie la 7,8% şi este prognozată la 7,7% până la final de an. Dacă guvernul nu venea cu plafonarea preţurilor la energie şi gaze, analiştii financiari sunt de părere că inflaţia se putea duce la peste 9%. Potrivit prognozei Băncii Naţionale a României, inflaţia s-ar putea tempera înspre a doua parte a lui 2022. Guvernul mizează în construcţia bugetară din 2022 pe o inflaţie la final de an de 4,7%, cu o medie anuală de 6,5%.

    Veniturile la bugetul de stat sunt estimate la 440 mld. de lei, în creştere cu 13% faţă de 2021, ajutate şi de inflaţie (încasările statului din TVA, a doua cea mai importantă resursă la bugetul de stat, cresc odată cu inflaţia). Majorarea veniturilor este considerată optimistă de către analiştii financiari, în special pe partea de venituri fiscale, unde guvernul speră să strângă peste 10 mld. de lei în plus din colectarea mai bună a taxelor.

    Deficitul comercial al României, adică valoarea exporturilor de bunuri vs. valoarea importurilor, ajunge la final de 2021 la 23,5 mld. de euro, un nivel record, care pune presiune pe moneda naţională, cu reverberaţii în întreaga economie. În 2022 deficitul comercial al României va ajunge la peste 26 de mld. de euro, iar perspective de reducere, cel puţin pe termen scurt, nu există.

    Peste toate riscurile şi provocările economiei din 2022, se adaugă influenţa crizei sanitare, în toată Europa. De asemenea., evoluţia economiei europene este un factor-cheie pentru performanţa economiei româneşti, întrucât zona euro este de departe cel mai mare partener comercial al României.

     

     

     

     

     

  • Temperaturi record, calamităţi record, infectări record, creşteri economice record, exporturi record, profituri record, preţuri record, demisii record, depresie record, un număr record de oameni au auzit pronunţându-se a 15-a cifră din alfabetul grecesc

    De ceva timp, a discuta despre vreme nu mai este ceva banal, plictisitor. Anul acesta a plouat pe cel mai înalt vârf din Groenlanda. În SUA, o serie de state au raportat cele mai ridicate temperaturi pentru luna decembrie din mulţi, mulţi ani. Şi în unele regiuni din Canada au fost doborâte recordurile de temperatură ridicată. Aceasta în timp ce pe munţii din Hawaii a fost viscol. Iar în St. Petersburg temperatura a coborât la -21 de grade Celsius, cea mai joasă cotă din 1893 încoace. Extremele devin din ce în ce mai extreme, iar efectele s-au văzut anul acesta, din păcate, prea clar. Câteva oraşe din Germania au fost lovite fulgerător de inundaţii puternice, devastatoare, trezind în publicul german interesul pentru lupta cu încălzirea climatică. Acest lucru s-a văzut în alegeri. Epoca prudentei Merkel a apus, iar ecologiştii şi-au făcut loc la guvernarea celui mai puternic şi influent stat european. Ceilalţi doi colegi din coaliţia de guvernare (un guvern tripartit este, de asemenea, ceva neobişnuit pentru Germania) va trebui să-i asculte. La fel şi Europa. Vremea extremă a provocat, de asemenea, incendii record în Grecia, Italia şi Turcia, scoţând la lumină breşele din sistemele de apărare contra calamităţilor roase de nepăsare şi corupţie. Dar aceste lucruri amintesc cât de aproape pot ajunge războaiele pentru apă, ceva ce pentru Europa pare desprins din cărţile SF sau din  poveştile exploratorilor din Africa. De mult timp se spune că singurul mod în care Rusia poate readuce apa în Crimeea, o peninsulă pe care şi-a anexat-o de la Ucraina, este să invadeze Ucraina. Iar ultimele zile au fost sub semnul războiului. SUA au avertizat că Rusia pregăteşte tocmai invadarea Ucrainei. Ar trebui să mai mire că în 2020 vânzările de arme şi servicii militare au atins un nivel record la nivel mondial, de 531 de miliarde de dolari? Cifrele sunt din 2020, dar sunt cele mai recente pe care le oferă Stockholm International Peace Research Institute şi sunt publicate luna aceasta. 2021 a văzut vânzări record la multe lucruri, de ce n-ar fi din nou şi la arme? Dar poate că penuriile care definesc 2021 au afectat şi acest sector, aşa cum au lovit industria auto. 2021 a fost un an al penuriilor cum n-au mai fost niciodată după marele război.

    Ceea ce în decembrie 2019 puţină lume băga de seamă că există, „pneumonia ciudată” din Wuhan, s-a transformat într-o criză care a adus economiile, guvernele şi instituţiile lumii în situaţii cu care nu s-au mai confruntat niciodată. Crize au apărut una după alta, înşirate pe linia timpului ca un lanţ al slăbiciunilor şi se agravează una pe alta. Aşa s-a ajuns ca omicron, denumirea unei litere din alfabetul grecesc cu care a fost botezată o variantă nouă, cu potenţial periculos, a coronaviruslui care produce Covid-19, să le dea fiori şi celor mai tenace şefi de bănci centrale sau executivi de companii. După depresiunea economică din 2020 a urmat o explozie a consumului în 2021, odată cu redeschiderea economiilor, şcolilor, a circulaţiei şi a graniţelor şi cu niveluri record ale creşterilor economice. Cum producţia a rămas parţial paralizată de pandemie, iar boala a continuat să atace în diferite părţi ale lumii, oferta nu mai poate face faţă cererii şi au apărut lipsuri de orice, de la materii prime la cipuri pentru electrocasnice şi autovehicule. Este şi penurie de containere pentru transportul mărfurilor pe mare, ceea ce însemnă costuri cu transportul record. În unele ţări, penuriile au luat dimensiuni de criză. În Marea Britanie, spre exemplu, lipsa şoferilor de tir şi de cisterne a dus la o penurie de carburanţi la benzinării. Astfel, 2021 a adus cozi record la pompe. Ca să remedieze problema, guvernul britanic a făcut, iarăşi, ceva nemaivăzut, a folosit armata. Penuriile în general înseamnă un deficit de ofertă, iar aceasta înseamnă preţuri mari mari. Preţurile în creştere înseamnă inflaţie, iar inflaţia a atins în multe state, dezvoltate şi emergente deopotrivă, niveluri record. În Occident inflaţia este bună când se învârte în jurul cotei de 2%.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor FRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor fRANŢUZEŞTI, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze RUSEŞTI, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China.

    În Germania, indicatorul este de două ori mai mare. S-au scumpit toate şi energia cel mai mult, iar Rusia s-ar putea să aibă o vină, sau măcar o contribuţie la acest lucru. Este învinovăţită că nu pompează suficiente gaze în Europa pentru a le permite clienţilor europeni să-şi facă suficiente rezerve pentru această iarnă. Rusia îşi respectă contractele, dar nu face nimic în plus. Unii spun că astfel vrea să forţeze mâna europenilor pentru a-i face şi mai dependenţi de gazele ei. Alţii spun că Rusia n-ar putea pompa mai mult nici dacă ar vrea. A neglijat investiţiile în producţie, iar incendiile din nordul ţării, datorate temperaturilor şi secetei record, s-ar putea să fi afectat sever infrastructura de acolo. Rezultatul este că rezervele din depozitele de gaze europene au stat mult timp la niveluri minime record, iar preţurile gazelor, şi al energiei, sunt la maxime istorice. Energia scumpă şi vremea extremă ar putea însemna că la primăvară preţurile alimentelor pot atinge şi ele niveluri record. Omicron, deşi nou apărută, este responsabilă de un număr record de infectări în ţări precum Germania şi Franţa, care, pentru că sunt mai bogate, ar trebui să fie mai bine pregătite. Sunt analişti care spun că numai o revenire a pandemiei mai poate salva lumea de inflaţie. Dar cine mai poate şti ce aduce 2022? Cine ştie cum se va manifesta varianta omega a coronavirusului? Lumea are deja oarecare experienţă şi se adaptează. Munca de acasă a devenit muncă de la distanţă şi pentru unii munca a devenit doar o pauză în vacanţă. În multe cazuri, statul acasă a schimbat atât de mult viaţa oamenilor, în bine, încât aceştia nu mai vor să se întoarcă la angajator. În SUA, unde salariaţii au în general condiţii mai severe de muncă (concedii neplătite, program inflexibil) decât în Europa, a apărut „marea demisie în masă”. Dar tot în multe cazuri schimbările sunt un coşmar. Sunt experţi care avertizează că izolarea se transformă într-o mare de depresie. Alte recorduri ale 2021: preţurile certificatelor de carbon în Europa; deficitul bugetar al Ungariei; profiturile băncilor franţuzeşti, ale Gazprom, singura companiei care exportă gaze ruseşti, şi ale Trafigura, unul dintre cei mai mari traderi de energie şi materii prime din lume; numărul de refugiaţi care traversează Canalul Mânecii spre Marea Britanie; numărul de jurnalişti băgaţi la închisoare;  scăderea şomajului din Spania; consumul de ceai din Turcia; vânzările gigantului chinez Alibaba de Singles’ Day; rata fertilităţii din China. Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

    Ce va aduce 2022? Poate nimic nou şi doar extinderea tendinţelor actuale. Poate invadarea Belarusului de către Rusia, că tot şi-a adus armata în regiune, iar Occidentul e supărat pe Lukaşenko pentru că a provocat o criză a refugiaţilor la graniţa cu Polonia. Dar sunt multe incertitudini. Poate din spaţiu să se vadă lucrurile mai clar. Anul acesta a marcat un pas de cotitură în turismul spaţial. Primii miliardari au ajuns în spaţiu, iar unul, un japonez, chiar pe Staţia Spaţială Internaţională. Mulţi i-ar vrea rămaşi acolo. 2021 a făcut cel puţin acest lucru clar.

  • Pentru Iohannis, criza politică, de care este şi el responsabil, nu este deloc îngrijorătoare. (Drulă, USR, fost ministru: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!) Pentru antreprenori, această luptă politică sterilă nu aduce nimic bun României. Pentru mulţi alţii, este încă un motiv de a pleca din ţară, şi nu din cauza banilor

    De două săptămâni, cu toţii asistăm la o criză guvernamentală, cu rufele spălate în public: este un reality show pe banii voştri, cei care munciţi aproape jumătate din an pentru stat, ca să plătiţi taxele şi impozitele.

    Pentru preşedintele Klaus Iohannis, această criză guvernamentală nu este deloc absolut îngrijorătoare, suntem o ţară stabilă, nu ne abatem de la parcursul nostru european şi transatlantic şi nu deraiem de la valorile şi angajamentele asumate (mesajul pe care ambasadorii noştri trebuie să-l transmită în afară, dacă întreabă cineva ce se întâmplă în România). Preşedintele ne garantează că “vom găsi cele mai potrivite soluţii pentru a depăşi această criză politică. Ţara este stabilă şi nu este afectată de ruptura dintre PNL şi USR/PLUS”.

    Preşedintele este unul dintre cei responsabili de această criză politică, şi prin modul lui de gestiune a situaţiei a dat posibilitatea protagoniştilor să spună cei cred unii despre ceilalţi.

    După demisia din guvernul Cîţu, ministrul transporturilor Cătălin Drulă îi spunea public premierului: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!

    Nu ştiu ce înţelege preşedintele Iohannis din această criză, dar Ludovic Orban, fostul lui tovarăş politic din PNL, ajuns acum duşman, spune: Lumea de pe stradă ne umple frigiderul.

    Pentru Florin Cîţu, devenit nefrecventabil de către USR/PLUS, toată această criză se termină după 25 septembrie, când va fi ales preşedinte al PNL, după care va urma o perioadă de “Românie liberală”.

    Pentru antreprenorii români reuniţi în Romanian Business Leaders, ceea ce se întâmplă acum în politică nu va aduce nimic bun, nu se va putea construi nimic durabil.

    RBL, cea mai cunoscută organizaţie antreprenorială din România, îi reaminteşte preşedintelui Iohnnis că în decembrie, la învestirea noului guvern, au fost promise multe lucruri, dar nu s-a făcut nimic, rămânând doar vorbe fără acoperire.

    “Cetăţenilor români li s-a promis restructurarea statului, reforme importante în sănătate, educaţie, în marile sisteme publice, reducerea birocraţiei, relansarea economiei, campania de vaccinarea, respectul pentru contribuabil.“

    RBL îi reaminteşte lui Iohannis că instituţia preşedinţiei, pe care acum o reprezintă, are datoria de a readuce stabilitatea şi încrederea în clasa politică.

    Pentru antreprenori, pentru economie, toată această criză politică înseamnă, într-un fel sau altul, bani pierduţi, pentru că la nivelul administraţiei publice totul se blochează.

    Pentru piaţa valutară, criza politică a reprezentat un bun prilej de a pune presiune pe cursul valutar leu/euro, ceea ce a necesitat intervenţia BNR.

    Pentru analişti, această criză politică  va aduce creşterea cursului la 5 lei pentru 1 euro cât de devreme, octombrie-noiembrie.

    Pentru agenţiile de rating – Fitch – criza politică a fost un bun prilej pentru a reaminti tuturor că România este la limită cu deficitul bugetar şi, dacă o mai ţine mult aşa, ţinta de reducere a deficitului este pusă în pericol (guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 7% la 3% din PIB până în 2024), la fel şi PNRR-ul de 29 de miliarde de euro.

    Premierul Florin Cîţu spune că dacă Bruxelles-ul nu va mai aproba PNRR-ul, principalul vinovat este USR/PLUS, care s-a aliat cu AUR pentru a dărâma guvernul lui.

    Pentru mulţi alţii, această criză la care asistă zi de zi reprezintă încă un motiv de a nu mai rămâne în România, de a pleca din ţară, pentru că nu ne vom mai face bine niciodată. O parte pleacă din ţară nu din cauza banilor, ci din cauza atmosferei toxice în care trăiesc, unde nu văd nimic bun de la clasa politică şi nu cred că promisiunile vor deveni cândva realitate.

    Aceasta este situaţia de astăzi, iar preşedintele Iohannis este unul dintre cei vinovaţi, pentru că guvernul Cîţu este guvernul lui, pentru că a permis extinderea acestei crize politice, pentru că a dat posibilitatea, şi prin lupta din PNL, ca toţi să-şi arate rufele public şi să spună ce cred unii despre alţii.

    Ce respect cere el pentru premier, când foştii lui miniştri îl apelează cu “Florine! Nu mai ai ce să cauţi la Palatul Victoria!” etc.

    Cum mai poate face PNL, şi cu Cîţu la conducere, reformele promise, când gradul de încredere în acest partid este atât de redus.

    Degeaba critică Iohannis asocierea dintre USR/PLUS şi AUR, când el este unul dintre cei vinovaţi că încrederea în AUR este în creştere.

    Iohannis a permis ajungerea în această situaţie, iar rezultatul este o dezamăgire a tuturor faţă de dreapta politică, formată din PNL şi USR/PLUS. Cine s-ar fi gândit că, în numai zece luni, o coaliţie de dreapta pe care românii au votat-o să ajungă într-o asemenea situaţie în care partidele să se porcăiască public între ele.

    Cum va rezista un guvern la Palatul Victoria atunci când creşterea economică va începe să scadă, când facturile la utilităţi nu vor scădea, când cursul valutar leu/euro va creşte, când dobânzile la lei vor creşte, când guvernul va trebui să reducă deficitul bugetar şi nu prin creşterea veniturilor, ca acum, ci prin scăderea cheltuielilor, când agenţiile de rating vor retrograda România la categoria “junk”, nerecomandată investiţiilor, când companiile nu vor mai face angajări ci vor trebui să dea oameni afară pentru că le scad vânzările, când deficitul comercial şi deficitul de cont curent – care se majorează acum – ne va exploda în faţă?

  • Execuţia bugetară la jumătatea anului: Veniturile statului au crescut cu 20%, iar cheltuielile cu 10%. Deficitul bugetar a ajuns la 33 de miliarde de lei, în scădere cu 11 mld. lei faţă de 2020

    Veniturile bugetare au ajuns la valorea de 176 de miliarde de lei în primele şase luni ale anului 2021 (15,4% din PIB), în creştere cu 20,6% faţă de perioada similară din 2020, arată datele publicate astăzi de Ministerul de Finanţe. În acelaşi timp, cheltuielile statului au crescut cu 9,8% şi au ajuns la valoarea de 210 miliarde de lei, reprezentând 18,4% din PIB în prima jumătate a anului 2021.

    Prin urmare, deficitul bugetar a ajuns la finalul lunii iunie la valoarea de 33 de miliarde de lei (2,96% din PIB) în primele şase luni din 2021, în scădere cu 11,3 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2020.

    În ceea ce priveşte categora venituri, cele mai mari creşteri în primul semestru din 2021 au fost la încasările din TVA ( o creştere de 41,5% a încasărilor în primele şase luni din 2021 vs. primele şase luni din 2020).

    La capitolul cheltuieli, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la categoria „transferuri”, unde sunt incluse sumele transferate de la o instituţie de stat la alta, finanţările din fonduri europene, asistenţa socială etc., cu o creştere de 13,8% în S1/2021 faţă de S1/2020, precum şi la categoria ”bunuri şi servicii” (Ă8,3%).

    Dacă în primele şase luni ale anului trecut deficitul bugetar reprezenta 4,28% din PIB (45 de miliarde de lei), în primele şase luni ale anului 2021 acesta a scăzut la 2,96% din PIB (33,8 de miliarde de lei).

    Execuţia bugetului general consolidat

  • 75% dintre români vor trecerea de la Leu la moneda Euro. Estimarea BNR pentru România

    Potrivit estimărilor BNR România poate intra în zona euro până în 2028. 75% dintre români îşi doresc această schimbare, însă doar 52% consideră trecerea ca fiind un lucru pozitiv, arată un studiu Eurobarometru Flash.
     
    Emilian Duca, analist financiar şi susţine că intrarea în zona euro vine la pachet atât cu avantaje cât şi dezavantaje.
     
    „În ce priveşte dorinţa de a intra în zona euro, e o dorinţă legitimă, şi o obligaţie pe care ne-am asumat-o la aderare. 
     
    Avantajul principal va fi fară îndoială faptul că nu va mai trebui să faci schimburi valutare atunci când trebuie să te deplasezi într-o ţară sau în alta. 
     
    Dezavantajul vă fi că în politicile economice nu se va mai putea baza statul român pe politica monetară pentru a ţine în frâu inflaţia”, a afirmat Emilian Duca, analist economic.
     
    România trebuie să îndeplinească anumite criterii precum stabilitatea finanţelor publice sau a dobânzilor, înainte de a intra în zona euro, însă momentan nu îndeplinim nici măcar unul.
     
    Claudiu Vuţa este analist financiar şi consideră co românii cunosc mai degrabă partea pozitivă decâ pe cea negativă, atunci când vorbim de euro.
     
    „Nu se vor mai putea acorda mariri de pensii sau salarii din pix, pentru că aceasta va produce deficit bugetar, cu un deficit bugetar ridicat nu vom mai putea îndeplini condiţiile de aderare la euro.
     
    Ne dorim să aderăm la zona euro dar nu ştim tot ceea ce presupune acest process. 
     
    Bulgarii au mers pe drumul lor, sunt în anticamera aderării la zona euro şi şi-au propus ca până în 2024 să adere efectiv la zona euro şi să adopte moneda europeană”, a menţionat analistul financiar Claudiu Vuţa.

  • România, un câmp de bombe bugetare: În anul crizei, guvernul Orban a lăsat moştenire un deficit bugetar de 102 mld. lei, adică 21 mld. euro, cu 10 mld. lei peste estimări

    Ministerul Finanţelor a publicat miercuri seară închiderea bugetară pentru anul 2020, an de pandemie şi an în care economia s-a confruntat cu una dintre cele mai violente crize economice într-un termen atât de scurt.

    Căderea economică de 5%, plus necesarul de finanţare de aproape 50 mld. lei pentru ţinerea economiei pe linia de plutire a dus deficitul bugetar la 102 mld. lei, adică aproape 10% din PIB, cu mult peste aşteptări.

    Veniturile totale au fost de 322 mld. lei, din care veniturile fiscale  (TVA, impozit pe venit, accize etc.) au fost de 151 mld. lei, iar veniturile din contribuţiile de asigurări sociale (25% din salariul brut pentru pensie) au fost de 112 mld. lei.

    Cheltuielile totale au fost de 424 mld. lei, din care cheltuielile de personal pentru cei 1,24 de milioane de bugetari au fost de 109 mld. lei, cheltuielile pentru plata pensiilor pentru 5 milioane de români au fost de 138 mld. lei, iar cheltuielile pentru plata dobânzilor pentru creşterea accelerată a datoriei publice au fost de 14,5 mld. lei.

    Nu cred că un alt guvern ar fi putut să obţină rezultate bugetare mai bune, având înv edere violenţa crizei economice, fragilitatea businessului din România, unde primele 1.000 de companii realizează 49% din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 599.000 de companii se bat pe ce a rămas, dependenţa de piaţa europeană, în special de Germania, necesitatea susţinerii şomajului tehnic pentru cei peste 1 milion de angajaţi care au fost nevoiţi să fie trimişi acasă din cauza închiderii economiei, plus cheltuielile sanitare venite peste noapte.  Că multe dintre aceste cheltuieli s-au făcut aiurea, asta-i altă problemă.

    Guvernul Orban a lăsat în economie venituri fiscale de peste 20 mld. lei prin amânarea plăţii unor taxe şi impozite.  Câte se vor recupera în 2021 vom vedea.

    Problema este că structura bugetară a României este foarte proastă, având în vedere că cheltuielile pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, în sumă de 247 mld. lei, reprezintă nu mai puţin de 93% din veniturile fiscale, ceea ce este o situaţie nemaiîntâlnită.

    Dacă mai punem la socoteală necesarul pentru plata dobânzilor la datoria publică, de 14,5 mld. lei, rezultă că toate veniturile fiscale sunt mâncate. Nu mai rămâne nimic pentru altceva.

    Acum guvernul Cîţu încearcă să închidă, cel puţin pe hârtie, bugetul pe 2021 care, în varianta cea mai optimistă, indică o creştere economică de 4,3% şi o creştere a veniturilor totale bugetare cu 31 mld. lei, respectiv de la 322 mld. lei în 2020, la 353 mld. lei în 2021.

    Pe hârtie avem o creştere de 7%, dar această majorare, respectiv această strângere de taxe şi impozite depinde de foarte multe lucruri: ritmul de vaccinare, revenirea Germaniei şi a Europei, posibilitatea şi dorinţa companiilor care şi-au amânat taxele şi impozitele de a avea bani pentru a le plăti în 2021, şi nu în ultimul rând creşterea businessurilor.

    Economia României este extrem de polarizată, iar companiile mici depind de ce fac companiile mari şi de creşterea economică.

    Guvernul Cîţu mizează pe o creştere economică de 4,3%, în timp ce analiştii şi-au pus în previziuni o creştere economică mai redusă, estimările mergând între 2,7% şi 4%.

    Dacă anul agricol va fi bun, economia va indica o creştere de 4%, dar asta nu înseamnă că statul va avea venituri mai mari la buget.

    Pentru că nu mai poate susţine un deficit bugetar de 10% din PIB ca în 2020, guvernul Cîţu trebuie să reducă acest deficit la 7% în 2021, ceea ce înseamnă o reducere în valoare nominală de 24 mld. lei faţă de anul trecut. O ajustare extrem de dificilă, având în vedere că se bazează pe o speranţă a creşterii veniturilor cu 31 mld. lei şi o creştere a cheltuielilor bugetare cu numai 7 mld. lei, în condiţiile în care sindicaliştii din sistemul bugetar se pregătesc să rupă gardurile de la Palatul Victoria din cauza îngheţării salariilor, iar cei 5 milioane de pensionari sunt la rândul lor nemulţumiţi că nu ştiu cu cât le va mai creşte pensia. Şi oricum, speranţele pentru o creştere de 40% sunt irealizabile.

    BNR, care susţine guvernul prin scăderea dobânzii de referinţă astfel încât Ministerul Finanţelor să se poată împrumuta mai ieftin, a avertizat public asupra incertitudinilor bugetare legate de consolidarea fiscală , un termen extrem de preţios folosit de economişti pentru a justifica necesitatea reducerii deficitului bugetar, scăderii cheltuielilor şi creşterii veniturilor.

    România, ca de altfel toată Europa, se va confrunta în primul trimestru cu o recesiune economică intervenită ca urmare a reînchiderii economiilor Europene şi a semnelor de întrebare legate de rapiditatea vaccinării populaţiilor.

    În cazul României, companiile pierd 200 mil. euro pe zi din cauza încetinirii revenirii economice. Dacă guvernul ar accelera vaccinarea, care costă 2 mil. euro pe zi, businessul ar putea să-şi revină mult mai repede.

    Temerea cea mai mare este că îngheţarea salariilor la buget s-ar putea să nu fie de ajuns pentru obţinerea deficitului bugetar de numai 7% din PIB, adică de 78 mld. lei , dacă cele 31 mld. lei în plus la venituri nu se vor realiza.

    Este bine să reamintim că preşedintele Băsescu şi guvernul Boc au tăiat salariile la buget cu 25% în mai 2010, când bugetul nu se închidea cu 4 mld. lei.

    În următoarele zile vom vedea bugetul pe 2021 pe care îl va prezenta guvernul Cîţu, pentru a vedea cât de realist este făcut.

    PSD, în opoziţie, a prezentat propriul buget pe 2021, o însăilare de date frumos prezentate într-un Power Point, dar care arată mai optimist decât şi optimismul guvernului Cîţu.

    Niciun guvern nu va putea să închidă într-un mod rezonabil bugetul pe 2021 având în vedere situaţia economică, datele din piaţă, modul de construcţie bugetară, unde cheltuielile fixe mănâncă toate veniturile fiscale.

    Să nu ne amăgim că altcineva ar putea obţine rezultate bugetare mai bune sau ar putea strânge mai multe venituri din economie. Doar dacă nu vrea să majoreze taxele şi impozitele sau să reducă salariile şi pensiile, sau să vândă la foc automat companiile de stat, licenţele 5G etc.

    Ca să încheiem anul 2020, mai trebuie să vină situaţia datoriei publice, ca să vedem cum a arătat explozia.

    În ultimii 5 ani, guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban şi acum Cîţu au lăsat câte o bombă bugetară în economie.

    Să vedem în capul cărui guvern vor exploda.

    Oricum, victimele vor fi companiile şi noi.

  • Deficitul bugetar al Marii Britanii a ajuns la 270 de miliarde de lire sterline şi se îndreaptă spre nivelul de 20% din PIB pentru întreg anul 2020

    Împrumuturile guvernului britanic au depăşit nivelul de 270 de miliarde de lire sterline în primele nouă luni ale anului fiscal 2020, conform unor cifre citate de Bloomberg, care subliniază dimensiunea impactului pandemiei asupra finanţelor publice.

    Doar în luna decembrie, cheltuielile au depăşit veniturile din taxe şi impozite cu 34,1 miliarde de lire sterline, întrucât costurile sprijinului acordat companiilor şi gospodăriilor au escaladat pe parcursul crizei, conform datelor publicate vineri de Biroul Naţional de Statistică din Marea Britanie.

    Astfel, deficitul bugetar se situa în decembrie la 270,8 miliarde de lire sterline.

    Situaţia ar putea chiar să se înrăutăţească, întrucât Rishi Sunak, ministrul Finanţelor din Marea Britanie, a anunţat o nouă serie de măsuri pentru a ajuta naţiunea să treacă prin cel mai recent lockdown impus în Regatul Unit.

    Asta înseamnă că deficitul bugetar pentru întreg anul fiscal ar putea ajunge la 20%, dublu faţă de nivelul atins după criza financiară din 2008.

    Sunak a cheltuit aproape 300 de miliarde de lire sterline pentru a răspunde în faţa efectelor pandemiei, ceea ce a dus datoria totală a ţării la peste 2.000 de miliarde de lire sterline.

    Rishi Sunak va prezenta un plan în următoarele săptămâni prin care Marea Britanie ar trebui să îşi îmbunătăţească în timp situaţia finanţelor publice.