Tag: declin

  • Vine o lume post-dolar

    În această lună, când dolarul a urcat la niveluri care nu au mai fost văzute de aproape 20 de ani, analiştii au invocat vechiul argument Tina (nu există alternativă) pentru a prezice că dolarul va continua să câştige, conform Financial Times.

    Ceea ce s-a întâmplat în urmă cu două decenii sugerează că dolarul este mai aproape de un vârf decât de o nouă creştere. Chiar şi în timp ce acţiunile americane au scăzut, dolarul a continuat să crească, înainte de a intra într-un declin care a început în 2002 şi a durat 6 ani. Un punct de cotitură similar ar putea fi aproape, iar de data aceasta, declinul monedei americane ar putea dura chiar mai mult.

    Ajustată sau nu în funcţie de inflaţie, valoarea dolarului în raport cu alte monede importante este acum cu 20% peste tendinţa sa pe termen lung şi peste vârful atins în 2001. Începând cu anii 1970, ascensiunea tipică a unui ciclu al dolarului a durat aproximativ 7 ani, ascensiunea actuală se află în al 11-lea an. În plus, dezechilibrele fundamentale sunt de rău augur pentru dolar.

    Atunci când un deficit de cont curent depăşeşte în mod constant 5 % din produsul intern brut, acesta este un semnal sigur al problemelor financiare care vor urma. Acest lucru este valabil mai ales în ţările dezvoltate, unde aceste episoade sunt rare şi se concentrează în naţiunile predispuse la criză, cum ar fi Spania, Portugalia şi Irlanda. Deficitul de cont curent al SUA este acum aproape de pragul de 5%, pe care l-a depăşit doar o singură dată din 1960. Aceasta s-a întâmplat în timpul scăderii dolarului după 2001.

    Naţiunile îşi văd monedele slăbite atunci când restul lumii nu mai are încredere că îşi pot plăti facturile. În prezent, SUA datorează lumii 18 trilioane de dolari, adică 73% din PIB-ul american, cu mult peste pragul de 50%, care a prevestit adesea crizele valutare din trecut.

    În cele din urmă, investitorii au tendinţa de a se îndepărta de dolar atunci când economia SUA încetineşte în raport cu restul lumii. În ultimii ani, SUA a crescut semnificativ mai rapid decât rata mediană a altor economii dezvoltate, dar este pregătită să crească mai lent decât colegii săi în anii următori.

    Dacă dolarul este aproape de a intra într-o perioadă de scădere, întrebarea este dacă această perioadă durează suficient de mult şi este suficient de profundă pentru a-i ameninţa statutul de cea mai de încredere monedă din lume.

    Începând cu secolul al XV-lea, ultimele cinci imperii globale au emis moneda de rezervă a lumii, cea mai des utilizată de alte ţări, timp de 94 de ani în medie. Dolarul a deţinut statutul de monedă de rezervă timp de peste 100 de ani, astfel încât domnia sa este deja mai veche decât a majorităţii.

    Dolarul a fost sprijinit de slăbiciunile rivalilor săi. Euro a fost subminat în mod repetat de crize financiare, în timp ce renminbi este puternic gestionat de un regim autoritar. Cu toate acestea, alternativele câştigă teren.

    Dincolo de cele patru mari monede din SUA, Europa, Japonia şi Regatul Unit se află categoria “alte monede”, care include dolarul canadian şi australian, francul elveţian şi renminbi. Acestea reprezintă în prezent 10% din rezervele globale, faţă de 2% în 2001.

    Câştigurile acestora, care s-au accelerat în timpul pandemiei, au venit în principal în detrimentul dolarului american. Ponderea dolarului în rezervele valutare se situează în prezent la 59%, cel mai scăzut nivel din 1995. Monedele digitale pot părea lovite acum, dar rămân şi ele o alternativă pe termen lung.

    Între timp, impactul sancţiunilor americane asupra Rusiei demonstrează cât de multă influenţă exercită SUA asupra unei lumi bazate pe dolar, inspirând multe ţări să îşi accelereze căutarea de opţiuni. Este posibil ca următorul pas să nu se îndrepte spre o monedă de rezervă unică, ci spre blocuri monetare.

    Cele mai mari economii din Asia de Sud-Est îşi decontează din ce în ce mai mult plăţile între ele direct, evitând dolarul. Malaezia şi Singapore se numără printre ţările care încheie acorduri similare cu China, care extinde, de asemenea, ofertele de sprijin în renminbi pentru naţiunile aflate în dificultate financiară. Băncile centrale din Asia până în Orientul Mijlociu înfiinţează linii bilaterale de schimb valutar, tot cu intenţia de a reduce dependenţa de dolar.

    Astăzi, dolarul pare să beneficieze de statutul de cea mai de încredere monedă din lume, dar investitorii nu se grăbesc să cumpere active americane. Aceştia îşi reduc riscul pretutindeni şi păstrează banii rezultaţi în dolari.

    Acesta nu este un vot de încredere în economia americană şi merită să ne amintim că analiştii optimişti au oferit acelaşi motiv pentru a cumpăra acţiuni din domeniul tehnologiei la evaluările lor maxime recente, nu există alternativă. Acest lucru s-a terminat prost. Tina nu este niciodată o strategie de investiţii viabilă, mai ales atunci când fundamentele se deteriorează.

    Aşadar, nu vă lăsaţi păcăliţi de dolarul puternic. Lumea post-dolar se apropie.

     

  • Acţiunile Netflix continuă să primească recomandări de vânzare, după ce compania s-a prăbuşit cu 75% faţă de maximul atins toamna trecută

    • Compania este pe minus cu 72% anul acesta, cel mai mare declin din rândul emitenţilor incluşi în S&P 500

     

    Selloff-ul acţiunilor Netflix, liderul industriei de video streaming la nivel mondial, pare că nu va lua sfârşit în viitorul apropiat, chiar dacă gigantul din Statele Unite a scăzut cu circa 75% prin comparaţie cu maximul atins în octombrie 2021.

    Recent, Matthew Harrigan, analist al băncii de investiţii Benchmark, cu o capitalizare de 350 milioane de dolari, a oferit cel mai pesimist preţ ţintă de pe Wall Street în ceea ce priveşte acţiunile Netflix, conform MarketWatch.

    Fără dinamica şedinţei de tranzacţionare de miercuri, preţul unei acţiuni atinge 167,54 dolari, cu 0,5% peste media ultimilor cinci ani de 166,37 dolari per unitate.

    Harrigan spune că a revenit la o recomandare de tip de tip „sell” după ce a acordat în ianuarie un rating de tip „hold” (menţinere). Astfel, analistul oferă acum un preţ ţintă de 157 de dolari, cel mai scăzut din rândul a 44 de analişti intervievaţi de furnizorul de date financiare FactSet.

    La momentul actualizării din 21 ianuarie, venită în urma dezamăgitoarelor rezultate din T4/2021 şi estimărilor privind dinamica viitoare care au provocat un declin de 22% al acţiunilor, analistul – cunoscut pentru poziţiile sale pesimiste – a sugerat că selloff-ul a ajuns la final.

    Analistul şi-a menţinut recomandarea de menţinere şi după ce acţiunile au scăzut cu 35% pe 20 aprilie ca urmare a publicării rezultatelor din T1/2022, care au surprins prima scădere importantă a numărului de abonaţi din ultimii ani. Declinul a fost influenţat de ascensiunea rivalilor HBO Max, Disney+ şi Amazon Prime Video, printre alţii.

    În prezent, Harrigan susţine că este „sceptic cu privire la orice creştere susţinută a acţiunilor Netflix”, în pofida declaraţiilor altor analişti, conform cărora evaluarea companiei a devenit mult mai atractivă datorită scăderilor de anul acesta.

    Acţiunile Netflix s-au depreciat cu 72% în 2022, suferind cel mai mare declin din rândul emitenţilor incluşi în indicele bursier S&P 500, care este pe minus cu 22% în acelaşi interval de timp.

    Având una dintre cele mai creşteri din timpul pandemiei de coronavirus, beneficiind din plin de lungile perioade de lockdown, compania afişează acum o capitalizare de 74,4 miliarde de dolari, de la 300 de miliarde de dolari toamna trecută.

     

  • Producătorul de maşini electrice Rivian se prăbuşeşte pe bursă: Ford vrea să renunţe la acţiunile deţinute companie. Capitalizarea, de la 140 mld. dolari în toamnă la 22 mld. dolari acum

    Acţiunile Rivian Automotive au deschis prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii la un nou minim, după ce presa din Statele Unite a scris că Ford Motor vrea să vândă 8 milioane de acţiuni deţinute la startup, potrivit CNBC.

    La aproape o oră de la începutul sesiunii de astăzi, acţiunile Rivian erau pe minus cu 13% la 25 dolari per unitate, declinul de anul acesta ajungând la 76%. De la oferta publică iniţială (IPO) din noiembrie 2021, compania a scăzut cu 81% pe bursă.

    Duminică, 8 mai, a expirat oficial o perioadă de lockup pe acţiuni aplicată oamenilor din cadrul companiei (insideri) şi primilor investitori, precum Ford.

    Ford va vinde acţiunile prin intermediul Goldman Sachs. Gigantul deţine 102 milioane de acţiuni la Rivian.

    Conform surselor citate de CNBC, JPMorgan Chase – cea mai mare bancă din SUA în funcţie de active – plănuieşte să vândă între 13 milioane şi 15 milioane de acţiuni pentru un vânzător actualmente necunoscut.

    Toamna trecută, Rivian era al treilea cel mai valoros producător auto din lume, cu o capitalizare de 140 de miliarde de dolari. Valoarea de piaţă atinge astăzi 22 de miliarde de dolari.

    În martie, Rivian a declarat că estimează să producă anul acesta 25.000 de maşini electrice şi SUV-uri, în condiţiile în care startup-ul se confruntă cu o serie de probleme ale lanţurilor de aprovizionare şi întreruperi ale producţiei interne. Numărul reprezintă doar jumătate din producţia prognozată de Rivian anul trecut.

    Compania este aşteptată să îşi publice rezultatele din T1/2021 după închiderea sesiunii de trading din SUA de miercuri, 11 mai.

     

  • Nemţii de la Dalli închid fabrica de la Timişoara la 8 opt ani după ce a preluat-o de la P&G. Primele semne ale declinului au apărut în 2021, când unitatea a picat 151 de locuri în topul exportatorilor

    Grupul german Dalli, intrat pe plan local în 2014, când a preluat de la P&G fabrica de detergent de la Timişoara, va închide operaţiunile de producţie din România, scrie seenews.com, care citeaza oficialii grupului. Această mutare face parte dintr-un plan mai amplu de restructurare ce vizează mai multe fabrici.

    “Dalli va opri treptat operaţiunile din Warth (Austria) până la final de 2022, după care va închide fabrica. În Timişoara se va întâmpla acelaşi lucru, iar în decembrie 2022 această unitate va fi fie vândută, fie închisă”, spun reprezentanţii grupului citaţi de seenews.com.

    În cel mai bun moment, unitatea contribuia cu o treime la capacitatea totală de producţie de detergenţi a grupului.

    Dalli Production România, subsidiara locală a grupul german Dalli, care deţine o fabrică de detergenţi la Timişoara, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de peste 434,3 mil. lei (peste 90 mil. euro), în creştere cu aproximativ 12% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Rezultatele nu sunt publice pe 2021. Totuşi, un prim indicator al evoluţiei companiei îi reprezintă exporturile pe anul trecut. Compania Dalli Production România s-a situat în 2021 pe locul 445 în clasamentul celor mai mari exportatori locali, în cădere liberă, cu 151 de poziţii.

    Nemţii invocă creşterea preţurilor – la energie şi materii prime – ca motive ce duc la restructurare. Astfel, este în plan şi reducerea numărului de salariaţi la două fabrici din Germania şi la două din Olanda. Mai mult, compania va abandona până în 2030 a articolelor neprofitabile, precum detergentul de vase şi bunurile de curăţenie a locuinţei, alături de unele articole de îngrijire personală.

    În total, compania are şapte fabrici, conform site-ului propriu. Astfel, se vor închide (sau vinde) două şi va fi redusă activitatea la alte patru. Singura care nu este menţionată este o unitate din ţara mamă, Germania.

    Fabrica de detergenţi de la Timişoara pe care grupul german Dalli a preluat-o în 2014 de la gigantul american P&G are o capacitate totală de 300.000 de tone, ce o poziţionează pe locul întâi în topul celor mai mari facilităţi de producţie ale companiei. Ea se află la egalitate cu o altă fabrică din Germania a lui Dalli.

    La final de 2020, unitatea de producţie avea peste 300 de salariaţi care produceau detergent, conform celor mai recente date ZF.

    La intrarea pe plan local, CEO-ul de la acea vreme al grupului spunea că a ales să intre pe piaţa locală datorită forţei de muncă bine pregătite şi datorită sistemului educaţional bine pus la punct, sistem care poate susţine dezvoltarea viitoare a companiei în România. Fabrica nemţilor de la Timişoara este prima – şi singura – a grupului în Europa Centrală şi de Est. Ei au venit în regiune în primul rând ca partener de producţie al P&G.

    Grupul Dalli este specializat în producţia de mărci private pentru retaileri gigant, printre clienţii companiei numărându-se Lidl şi Aldi, ambii discounteri germani, dm Drogerie Markt şi Rossmann, companii active pe piaţa drogheriilor, potrivit unor informaţii anterioare oferite de oficialii Dalli. Grupul Dalli este o afacere de familie ajunsă la cea de-a cincea generaţie, având o istorie de peste 170 de ani.

    Germanii mai deţin pe plan local şi firma Dalli Dc Ost, înfiinţată în urmă cu patru ani, cu obiect principal de activitate „comerţ cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie“ şi afaceri de 415,3 mil. lei în 2020, plus 32%. Această entitate se ocupă cel mai probabil de distribuţie pe plan local, acelaşi model fiind practicat şi de alţi giganţi din domeniu precum P&G şi Unilever. Astfel, o entitate produce, iar o alta preia distribuţia produselor grupului pe piaţa locală. Compania care se ocupă de distribuţie nu va avea în portofoliu doar bunurile realizate în fabrica locală, ci şi în celelalte unităţi de producţie ale grupului. Compania Dalli Dc Ost are sediul tot în judeţul Timiş, la fel ca fabrica. Compania se află şi ea în top exportatori, pe locul 117, în coborâre 64 de poziţii.

     

     

  • Pieţele europene reacţionează la temerile privind tensiunile de la graniţa ucraineano-rusă şi următoarea şedinţă Fed: Indicele pan-european Stoxx, minus 1,8%. Declinuri pe toate bursele europene majore

    Acţiunile europene au deschis în scădere luni, 24 ianuarie, investitorii pregătindu-se pentru şedinţa Rezervei Federale de săptămâna aceasta şi escaladarea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia.

    Stoxx 600, indice care urmăreşte evoluţia a 600 de acţiuni europene din economii ca Austria, Belgia, Regatul Unit, Germania şi Norvegia, scădea cu 1,8% la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi, declinul fiind condus de acţiunile din industriile de turism şi agrement. Aproape toate sectoarele incluse în indice au intrat în teritorii negative, conform CNBC.

    La ora redactării ştirii, indicele FTSE al bursei londoneze scădea cu 1%, în timp ce DAX 30 din Frankfurt şi CAC 40 din Paris erau pe minus cu 1,5%, respectiv 1,6%. FTSE MIB, indicele bursei din Milano, suferea un declin de 1,9%, iar IBEX 35 din Madrid se deprecia cu 1,5%.

    Bursa de Valori Bucureşti este închisă pe 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române.

    Investitorii continuă să reacţioneze la evoluţia potenţialului conflict militar dintre Rusia şi Ucraina, aşteptând între timp şedinţa de politică monetară a băncii centrale americane (Fed) de săptămâna aceasta.

    În SUA, Comitetul Federal al Pieţei Libere se va întruni marţi şi miercuri pentru a decide următorii paşi privind majorarea ratelor dobânzilor. Ritmul alarmant al inflaţiei constituie o problemă majoră pentru banca centrală americană, iar investitorii vor urmări cu mare atenţie decizia Fed. Preşedintele instituţiei, Jerome Powell, va informa în acest sens presa în după-amiaza zilei de miercuri, 26 ianuarie (miercuri seara, în cazul României).

    Totodată, pieţele pot oferi noi runde de scăderi, fiind afectate de temerile declanşate de declaraţiile Federaţiei Ruse, care a mobilizat deja aproape 130.000 de miliari la graniţa cu Ucraina. Ieri, Statele Unite le-au recomandat tuturor cetăţenilor americani aflaţi în Ucraina să părăsească imediat ţara.

    Sâmbătă, Marea Britanie a acuzat Kremlinul că ar avea intenţia de a instala în Ucraina un lider pro-rus. Rusia a respins acuzaţiile conform ar vrea să atace Ucraina, cerând anterior retragerea trupelor NATO din România şi Bulgaria şi revenirea la arhitectura de securitate din 1997.

    Vineri, investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti au pierdut 1,2 miliarde de euro, într-o zi în care indicele BET a scăzut cu 2,3% şi a ajuns la 6,2% sub maximul istoric din 14 ianuarie.

     

     

     

  • Declinul crypto continuă: Bitcoin scade la cel mai redus nivel din ultimele şase luni şi se apropie de pragul de 38.000 de dolari. Ethereum se tranzacţionează sub 2.800 de dolari

    Declinul pieţei crypto continuă, în contextul în care Bitcoin a scăzut la un nivel de circa 38.100 de dolari, cel mai redus nivel din august 2021 până în prezent, potrivit datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap.

    Astfel, cea mai mare criptomonedă după capitalizare înregistra vineri la ora 14:58 (ora României) un declin de peste 9,3% în ultimele 24 de ore, conform platformei CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange. Capitalizarea totală a Bitcoin se situează la circa 772 mld. dolari.

    În acelaşi timp, Ethereum se tranzacţiona la circa 2.770 de dolari, după un declin de circa 11,5% în ultimele 24 de ore. Capitalizarea totală a Ethereum se situează la circa 330 mld. dolari.

    Bitcoin înregistrează a treia zi consecutivă de scădere, iar la nivelul pieţei şi celelalte monede digitale înregistrează un declin, în ciuda a ceea ce se credea a fi o uşoară tendinţă de decuplare a pieţei de evoluţia celei mai mari criptomonede.

    Moneda ADA (Cardano) înregistrează un declin de circa 11%, în timp ce SOL (Solana) a scăzut cu circa 13% în ultimele 24 de ore.

    Bitcoin a scăzut cu circa 40% de la vârful atins la începutul lunii noiembrie. Scăderile vin în contextul în care sectorul de tehnologie înregistrează un declin şi pe burse, întrucât indicele Nasdaq trece printr-o corecţie.

  • Declinul crypto continuă: Bitcoin scade la cel mai redus nivel din ultimele şase luni şi se apropie de pragul de 38.000 de dolari. Ethereum se tranzacţionează sub 2.800 de dolari

    Declinul pieţei crypto continuă, în contextul în care Bitcoin a scăzut la un nivel de circa 38.100 de dolari, cel mai redus nivel din august 2021 până în prezent, potrivit datelor colectate de pe platforma CoinMarketCap.

    Astfel, cea mai mare criptomonedă după capitalizare înregistra vineri la ora 14:58 (ora României) un declin de peste 9,3% în ultimele 24 de ore, conform platformei CoinMarketCap, care realizează o medie a cotaţiilor de pe mai multe platforme de exchange. Capitalizarea totală a Bitcoin se situează la circa 772 mld. dolari.

    În acelaşi timp, Ethereum se tranzacţiona la circa 2.770 de dolari, după un declin de circa 11,5% în ultimele 24 de ore. Capitalizarea totală a Ethereum se situează la circa 330 mld. dolari.

    Bitcoin înregistrează a treia zi consecutivă de scădere, iar la nivelul pieţei şi celelalte monede digitale înregistrează un declin, în ciuda a ceea ce se credea a fi o uşoară tendinţă de decuplare a pieţei de evoluţia celei mai mari criptomonede.

    Moneda ADA (Cardano) înregistrează un declin de circa 11%, în timp ce SOL (Solana) a scăzut cu circa 13% în ultimele 24 de ore.

    Bitcoin a scăzut cu circa 40% de la vârful atins la începutul lunii noiembrie. Scăderile vin în contextul în care sectorul de tehnologie înregistrează un declin şi pe burse, întrucât indicele Nasdaq trece printr-o corecţie.

  • UiPath, la un nou minim istoric de 40 de dolari pe acţiune, de la un maxim de 90 de dolari. Declinul de la IPO-ul din aprilie, la 42%

    Acţiunile UiPath (simbol bursier PATH), cel mai mare startup de IT pornit din România, scădeau miercuri, 15 decembrie cu 6,2% la o oră şi jumătate de la începutul şedinţei de tranzacţionare din New York, conform MarketWatch.

    Compania listată pe Wall Street, cea mai puternică bursă la nivel mondial, a suferit un declin de 42% de la oferta publică iniţială (IPO) desfăşurată în luna aprilie. În prezent, capitalizarea ajunge la 20 de miliarde de dolari, iar preţul unei acţiuni atinge 40 de dolari, un nou minim istoric.

    Săptămâna trecută, UiPath a raportat rezultatele financiare aferente celor mai recente nouă luni, până la încheierea lunii octombrie, potrivit calendarului american de raportări. Astfel, în intervalul februarie-octombrie 2021, societatea a avut pierderi de 463 de milioane de dolari la venituri de 603 milioane de dolari.

    Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă din 2020, pierderile au fost de 119 milioane de dolari la venituri de 400 de milioane de dolari. Pierderea netă pe acţiune a fost de 1 dolar vs. 0,72 dolari la nouă luni din 2020.

    Aşa cum arată un text citat de Nasdaq în luna octombrie, analiştii identifică greu principala problemă a companiei, punându-se întrebarea dacă UiPath poate continua să inoveze. Acum, platforma sa de automatizare, care poate executa o mulţime de sarcini de business, pare să fie un adevărat hit în rândurile clienţilor. Totodată, managementul investeşte masiv în aşa-numita automatizare semantică, care încorporează în platformă mai multe procese AI (inteligenţă artificială), permiţându-i să acţioneze şi să gândească în mod critic, asemenea unui om.

    Dacă managementul dezvoltă respectivul trend şi va continua să conducă piaţa roboţilor software (RPA), estimată că ar creşte de la 17 miliarde de dolari în 2020 la 30 de miliarde de dolari în 2024, compania ar avea şanse să schimbe traseul pe care l-a adoptat de la listare până acum.

     

  • Probleme pentru Alibaba: Preţul ţintă al acţiunilor gigantului din e-commerce scade pentru a optsprezecea săptămână consecutivă. Declin de 50% în 2021

    Media de preţ oferită de Wall Street gigantului chinez din e-commerce Alibaba scade pentru a optsprezecea săptămână la rând după ce un grup de firme şi-au redus aşteptările privind evoluţia acţiunilor, pe fondul unor temeri legate de competiţie şi autorităţile de reglementare, transmite Bloomberg.

    Cel puţin patru analişti de pe Wall Street au redus săptămâna aceasta preţul ţintă al acţiunilor Alibaba. De exemplu, Shyam Patil, analist al Susquehanna International Group, a citat în acest sens ritmul creşterii economice din China şi cadrul normativ al ţării.

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, argumentează că ultimele investiţii şi iniţiative vor cântări greu asupra marjelor pe termen scurt, în timp ce firma de cercetare Argus Research a oferit o perspectivă mai conservatoare, actualizând rating-ul de la „buy” la „hold”.

    Cu un declin de 50% în 2021, acţiunile Alibaba suferă a optsprezecea scădere consecutivă a target-ului de preţ, cea mai slabă performanţă de acest fel din istoria companiei cu sediul în Hangzhou.

    Evoluţia vine în contextul în care Alibaba a publicat o serie dezamăgitoare de rezultate trimestriale şi a redus estimările pentru privind veniturile din actualul exerciţiu financiar, care se încheie în martie 2022. Declinul a devenit tot mai pronunţat în vară, când autorităţile de reglementare din China au lansat o serie de represalii asupra marilor grupuri tech din ţară.

    În ciuda presiunilor de moment, majoritatea analiştilor intervievaţi de Bloomberg prezintă o perspectivă favorabilă vis-a-vis de acţiunile Alibaba. Astăzi, acţiunile gigantului au crescut cu 2,7 la 13:10 (ora României).

    Conform unui clasament realizat de platforma digitală de trading eToro, Alibaba a fost una dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de către investitorii români în T3/2021.

     

  • Acţiunile Zoom se prăbuşesc cu 15%, deşi compania a raportat peste aşteptări în T3/2021. CEO-ul cere sfaturi de creştere din partea analiştilor

    Acţiunile companiei Zoom Video Communications (simbol bursier ZM) au început prima jumătate de oră a şedinţei de tranzacţionare de marţi cu un declin de 14,81%, în contextul în care, ieri, firma americană a raportat creşteri şi a majorat estimările pentru perioada următoare.

    De la începutul anului, acţiunile ZM s-au depreciat cu aproape 33%, în timp ce S&P 500 a înregistrat o creştere de 25%. Declinul ZM depăşeşte 50% în ultimele 12 luni.

    Motivul, conform publicaţiei Bloomberg, ar fi că analiştii monitorizează un indicator special al Zoom – creşterea numărului de clienţi care au 10 sau mai mulţi angajaţi. În acest sens, compania ridică mari semne de întrebare în rândurile analiştilor.

    Peter Cohan, contribuitor la Forbes, nu crede că Zoom reprezintă un chilipir în momentul de faţă, cu 242 dolari per acţiune, întrucât alte companii cresc în procente de trei cifre şi obţin capitalul investitorilor atraşi de randamente ridicate.

    În T3/2021, care s-a încheiat în octombrie în cazul Zoom, compania a raportat – prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut – o creştere a veniturilor de 35% până la 1,05 miliarde de dolari, cu 30 de milioane mai mult decât prognozaseră analiştii Refinitiv. Venitul net a înregistrat o creştere de 71% la 340 de milioane de dolari.

    Totuşi, Zoom a dezamăgit investitorii în ceea ce priveşte numărului de mari clienţi înregistraţi în cel mai recent trimestru, care a fost cu 36% sub nivelul prognozat. Mai mult, rezultatul a dezamăgit în contextul în care creşterea puternică de anul trecut şi-a pierdut treptat din ritm.

    Potrivit CNBC, CEO-ul Eric Yuan le-a transmis în glumă analiştilor să „mă caute dacă ştiu vreo companie grozavă care ne poate ajuta pe partea de investiţii”. Declaraţia vine după ce Zoom a încercat să cumpere în septembrie furnizorul de servicii software în bază de cloud Five9, în schimbul sumei de 15 miliarde de dolari.

    Totodată, Zoom se confruntă cu o competiţie extrem de puternică prin Microsoft şi Alphabet (Google). Aplicaţia Microsoft Teams, care combină videoconferinţele cu alte funcţii de colaborare, a ajuns în vară la 250 de milioane de utilizatori activi, iar gigantul american vrea să accelereze eforturile de dezvoltare a platformei.