BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele patru luni cu circa 1 mld.euro, la 126,9 miliarde euro. Datoria publică directă se ridică la 57,8 miliarde euro, în creştere cu 558 milioane euro faţă de decembrie 2020

    Datoria externă totală a României a crescut în primele patru luni ale anului cu 1,04 miliarde euro faţă de finele anului trecut, la 126,9 miliarde euro, din care datoria publică directă se ridică la 57,8 miliarde euro, în creştere cu 558 milioane euro, arată datele publicate luni de BNR.

    În structură, datoria externă pe termen lung era de 92,33 miliarde euro (reprezentând 72,7% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,5% faţă de decembrie 2020, iar datoria externă pe termen scurt era de  34,6 miliarde lei, în creştere cu 4,7%.

    La finele lunii aprilie, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 33 miliarde euro, în scădere cu 1 miliard euro, din care 87 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).   

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,4% în perioada ianuarie – aprilie 2021, comparativ cu 20,1% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2021 a fost de 5 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie a fost de 86,8 % , comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020.

  • România se îndatorează din ce în ce mai mult: Pentru prima dată datoria publică a depăşit jumătate de trilion de lei, ajungând în ianuarie 2021 la 503,6 miliarde lei, adică 47,8% din PIB

    România se îndatorează din ce în ce mai mult: Pentru prima dată datoria publică a depăşit jumătate de trilion de lei, ajungând în ianuarie 2021 la 503,6 mld.lei, reprezentând 47,8% din PIB

    Datoria publică a României a ajuns la finele lunii ianuarie 2021 la suma de 503,6 miliarde lei şi o pondere de 47,8% din PIB, depăşind în premieră pragul de 500 miliarde lei, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

    Nivelul datoriei a crescut într-un ritm accelerat în cursul anului trecut, în condiţiile în care, la finele lui 2019 România avea datorii de 373 miliarde lei, respectiv 35,3% din PIB, iar suma s-a majorat cu 125 miliarde lei până la finele lui 2020, ajungând la o pondere de 47,3% din PIB .

    În luna ianuarie 2021, datoria publică a crescut cu încă 5,3 miliarde lei.

    Depăşirea nivelului de 50% din PIB reprezintă un semnal de alarmă pentru economia naţională, moment în care Guvernul ar trebui să ia măsuri urgente de reducere a datoriei.

    Potrivit datelor publicate de Finanţe, din suma totală raportată în ianuarie, 487 miliarde lei reprezintă datoria administraţiei publice centrale, cea mai mare parte din ea fiind deţinută în titluri de stat (422 mld.lei) şi împrumuturi (57 mld.lei).

    Datoria administratiei publice locale se ridică la 15,9 miliarde lei, din care 13 miliarde lei sunt împrumuturi.

    De asemenea, din totalul de 503 miliarde lei, datoria internă a administraţiei publice totalizează 247 miliarde lei, adică 23,5% din PIB, iar cea externă 255,7 miliarde lei, adică  24,3% din PIB.

    Datoria României a avut o evoluţie constant ascendentă în ultimii ani.

    Astfel, în 2016, România s-a îndatorat din bani publici cu 16 mld. lei, în 2017, datoria publică a crescut cu 15,6 mld. lei, iar în 2018, aceeaşi datorie a făcut un salt de 29 mld. lei. În cursul anului 2019 datoria s-a majorat cu 43 miliarde lei.

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 15,6 mld. euro în 2020, la 125,4 mld. euro. Datoria publică directă a fost de 57,1 mld. euro, cu peste 18 mld. euro mai mare faţă de nivelul din 2019

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în 2020 cu 15,6 miliarde euro, la un total de 125,4 miliarde euro, după ce datoria publică directă a ajuns la 57,1 miliarde euro, în creştere cu 45,8% faţă de finalul anului trecut, arată datele publicate luni de BNR.

    “Creşterea datoriei publice directe a provenit din emisiunile de obligaţiuni pe piaţa externă ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 8,8 mld. euro şi respectiv de 3,3 mld dolari (2,68 echivalent mld. euro), din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 3, 53 mld. euro, precum şi din variaţia preţurilor titlurilor de valoare de circa 1,95 mld. euro”, notează BNR.

    La 31 decembrie 2020, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,72 miliarde euro, în scădere cu 902 mil. euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2019, din care 125 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 91,27 mld. euro , adică 72,8% din totalul datoriei externe, în creştere cu 22,8% faţă de 31 decembrie 2019, iar datoria externă pe termen scurt a fost de 34,17 mld. euro, respectiv 27,2% din totalul datoriei externe, în scădere cu 3,6%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,6% în perioada ianuarie – decembrie 2020, comparativ cu 19,3% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2020 a fost de 5,7 luni, în comparaţie cu 4,5 luni la 31 decembrie 2019.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2020 a fost de 88,4%, comparativ cu 68,8% la 31 decembrie 2019.

  • Ministerul de Finanţe ar vrea ca datoria guvernamentală să nu depăşească 55% din PIB în 2021. În noiembrie 2020, datoria se situa la 44%

    Ministerul de Finanţe a stabilit un plafon obligatoriu pentru datoria guvernamentală în 2021 de 55% din PIB, conform metodologiei UE, în condiţiile în care, potrivit celor mai recente date statistice, în noiembrie 2020 datoria se situa la 464 mld. lei, adică 44,4% din PIB, în creştere cu peste 90 mld. lei faţă de finalul lui 2019.

    La construcţia bugetului pe 2020 Guvernul estimase un nivel de 40%.

    Necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental pentru anul trecut a fost revizuit la a doua rectificare bugetară la 138,5 miliarde lei, în condiţiile în care aproape 50 de miliarde lei au reprezentat împrumuturi din trecut.

    Autorităţile nu au publicat încă date despre necesarul de finanţare din 2021.

    Noile plafoane au fost puse în dezbatere publică într-un proiect de lege pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021.

    Conform actului normativ, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este de 1,2 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1,2 miliarde lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 100 milioane lei anual.

    Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2021, este de 30 miliarde lei.

    La construcţia bugetară pentru perioada 2021-2023, Guvernul a avut în vedere următoarele măsuri:

    • menţinerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020;
    • menţinerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
    • menţinerea în anul 2021 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;
    • neacordarea de premii şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;
    • compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; pentru poliţişti şi cadre militare se menţin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfăşurată în zilele de sărbători legale;
    • prelungirea folosirii voucherelor de vacanţă emise în anul 2019 şi 2020 până la sfârşitul anului 2021 şi suspendarea emiterii de vouchere de vacanţă în anul 2021 de către autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;
    • Valoarea  punctului de pensie se va majora începând cu 1 ianuarie 2022, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat;
    • studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport;
    • salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 2300 lei lunar.

  • Companiile cu probleme financiare au o nouă soluţie pentru a ieşi din criză: În anumite condiţii, datoria principală se poate reduce până la 50%

    Companiile cu probleme financiare au la îndemână o nouă soluţie pentru a ieşi din criză, prin facilităţile aduse prin OG 6, care le permit eşalonarea datoriilor principale la ANAF, precum şi ştergerea dobânzilor şi a penalităţilor calculate la acestea.

    Prin modificările aduse ordonanţei, Guvernul acordă companiilor posibilitatea de a restructura şi obligaţiile bugetare datorate pentru perioada august – decembrie 2020.

    Forma anterioară a ordonanţei permitea companiilor restructurarea bugetară doar până la 31 iulie 2020. 

    În anumite condiţii este posibilă reducerea datoriei principale restante la 31 decembrie 2020 cu până la 50%, caz în care o parte din această sumă trebuie achitată în avans.

    „Acum ne putem baza pe un cadrul legislativ mai flexibil, axat pe prevenţie şi acest lucru este un semnal pozitiv pentru economie. Încurajăm companiile să facă demersuri pentru restructurare în baza OG6 pentru că este un instrument important pe care noi l-am folosit cu succes în companii relevante precum Romaero. Astfel, companiile pot adopta o redresare timpurie, pot beneficia de consultanţă pe tot parcursul procedurii, de libertate în negocierea planului de restructurare, de sprijin în implementarea unui plan de afaceri care să conducă la reorganizarea operaţională a companiei şi, în acelaşi timp, de confidenţialitate pe parcursul întregului proces, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR şi Head of Business Development Impetum Group.

    În perioada următoare urmează şi transpunerea Directivei Europene în legislaţia locală, până în iulie 2021.

    Pentru a putea beneficia de OG6, companiile care au datorii scadente la decembrie 2020 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: (i) să nu li se aplice eşalonarea clasică din Codul Fiscal (două condiţii esenţiale pentru eşalonarea clasică sunt existenţa garanţiilor care acoperă cel puţin valoarea datoriei, respectiv capacitatea de plată a ratelor pe perioada eşalonării), (ii) să aibă declaraţiile fiscale depuse la zi, (iii) să contracteze un specialist expert independent, preferabil practician în insolvenţă care are experienţă în proceduri similare şi care să le asiste pe parcursul întregului proces, şi (iv) să achite datoriile scadente acumulate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 şi data depunerii planului de restructurare prin OG 6. 

    Principala dificultate în accesarea OG 6 este acoperirea sumelor scadente începând cu ianuarie  2021 şi finanţarea avansului calculat în cazul reducerii datoriilor.

    Potrivit CITR, în această situaţie, cea mai bună soluţie este accesarea unei finanţări bancare.

    Una dintre principalele modificări aduse ordonanţei este reducerea avansului procentual pe care companiile trebuie să îl plătească pentru a beneficia de oportunităţile oferite de OG 6, acesta fiind aplicat asupra sumelor ce urmează a fi eşalonate efectiv prin plan, nu asupra întregului debit principal, aşa cum era reglementat în varianta anterioară.

    Spre exemplu, în cazul unei datorii principale de 1.000.000 lei, OG6 prevede posibilitatea reducerii acesteia până la maximum 500.000 lei, sumă care se achită astfel: 75.000 lei avans şi diferenţa de 425.000 lei eşalonată pe o perioadă de până la 10 ani. În forma anterioară, cei 500.000 lei trebuiau plătiţi astfel: 150.000 lei avans şi 350.000 lei eşalonaţi prin planul de restructurare.

    De asemenea, noile prevederi permit companiilor ale căror solicitări de restructurare nu au fost soluţionate până la data de 3 ianuarie 2021, să retragă cererea iniţială, să îşi modifice planul de restructurare incluzând creanţele bugetare scadente în perioada august-decembrie 2020 şi să depună planul refăcut.
     

  • Proiect de cucerire totală a Europei, pus în mişcare de o companie din China. Cum se foloseşte aceasta de 100.000 de influenceri pentru a face acest lucru

    Alibaba, compania părinte al platformei de achiziţii online AliExpress dedicată exclusiv cumpărătorilor din afara Chinei, este cel mai mare retailer din lume, dar acest lucru se datorează mai ales imensei pieţe chineze. Însă ambiţia fondatorului  Jack Ma este ca până în 2025 gigantul său să ajungă să-şi obţină jumătate din venituri din străinătate.

    Cam greu, s-ar putea spune, având în vedere că ponderea era până la începerea pandemiei de doar 7%. Însă Alibaba apasă puternic pe pedala de acceleraţie şi se îndreaptă rapid spre Europa: va deschide un centru european de distribuţie, deşi are deja depozite în mai multe state europene cum ar fi Polonia, Cehia, Spania, Franţa şi Germania, a deschis un magazin fizic pentru AliExpress în Spania şi, mai nou, recrutează o armată de influenceri – circa 100.000 de creatori de conţinut pentru dezvoltarea comerţului global. Cu unii dintre aceştia a discutat ziarul nipon Nikkei.

    Valentina Avalon a vorbit timp de o oră într-o transmisie video despre hainele ei. „a fost foarte greu de găsit haine cu această culoare”, le explică vlogerriţa spectatorilor săi stând lângă un dulap la ea acasă, în Harkov, Ucraina, şi ţinând în mână o pereche de pantaloni de culoarea lavandei.

    „Această culoare este la modă şi este de altfel foarte frumoasă. După cum puteţi vedea, îmi place foarte mult.” Nu este o discuţie online nevinovată între prieteni. Avalon lucrează din greu la o acţiune de vânzări pentru un comerciant de haine de pe AliExpress. În timpul transmisiunii live de 90 de minute, mii de cumpărători de limbă rusă s-au adunat pe canalul ei, discutând cu ea şi vizionând o serie de produse. A fost prima dintre cele 25 de astfel de difuzări în direct în doar câteva zile. Campania însoţeşte gala de vânzări de mijloc de an a AliExpress. „Voi fi probabil prea ocupată ca să dorm”, se destăinuie Avalon reporterului de la Nikkei Asian Review.

    Femeia în vârstă de 37 de ani face parte din campania Alibaba de a recruta o vastă armată multinaţională de influenceri de vânzări – o forţă armată de 1 milion de oameni până în 2023 – pentru a-şi promova ambiţiile globale. Grupul a captivat consumatorii chinezi cu un amestec de vânzare cu amănuntul online şi implicare socială – dar acum trebuie să înveţe cum să adapteze această reţetă şi să-şi reproducă succesul care i-a adus în China miliarde de dolari într-un şir de pieţe din străinătate care ridică dintre cele mai diverse provocări.

    „Este o extindere naturală a strategiei interne a Alibaba”, a explicat Jeffrey Towson, fost profesor de investiţii specializate în tehnologie chineză la Universitatea din Beijing. Pentru piaţa online chineză, care nu are o putere naturală de atracţie pentru cumpărătorii din străinătate, spune Towson, modul inovator de a face cumpărături oferit de Alibaba dă grupului avantajul celui care face prima mutare (ca la jocul de şah – n.r.), iar acest lucru poate ajuta la crearea unei deschideri spre pieţele internaţionale.

    Până acum, vânzările pe segmentul comerţului internaţional ale Alibaba reprezintă doar o cotă modestă din veniturile totale – 7%. Analiştii atribuie evoluţia slabă lipsei de conştientizare a mărcii Alibaba, precum şi neîncrederea consumatorilor în calitatea produselor chinezeşti. Alibaba crede că influenceri precum Avalon pot ajuta la depăşirea acestor bariere folosind doar un microfon şi o camera video.

    „Comerţul electronic bazat pe livestreaming ajută la creşterea încrederii”, explică Yuan Yuan, şef de operaţiuni la AliExpress. „Când urmăriţi un livestreaming, puteţi interacţiona direct cu vânzătorul şi puteţi căpăta o mai bună înţelegere a produsului”, a spus ea. Între timp, mariajul dintre streaming şi comerţul electronic ajută, de  asemenea, la atragerea cumpărătorilor mai tineri din Generaţia Z, care sunt mai predispuşi să-şi petreacă timpul navigând prin aplicaţii de streaming.

    Vânzările prin livestreaming sunt în fază incipientă în Occident, dar un astfel de concept este practicat demult cu succes în China. Anul trecut, produse de aproximativ 433,8 miliarde de yuani (61,3 miliarde de dolari) au fost vândute prin
    live streaming în China, potrivit firmei de consultanţă iiMedia Research din Guangzhou.

    Pentru mulţi consumatori din China, influencerii sunt prieteni pe care nu i-au întâlnit niciodată. În timp ce îşi împărtăşesc viaţa de zi cu zi pe reţelele de socializare, vedetele online formează legături emoţionale cu publicul lor. Încrederea câştigată astfel le permite influencerilor să aibă un cuvânt greu de spus cu privire la procesul de luare a deciziilor consumatorilor chinezi, îndrumându-i ce să cumpere sau unde să călătorească.
    Şi alte companii chineze, cum ar fi JD.com şi Pinduoduo, au adoptat transmisiunile în direct pentru a-şi creşte vânzările – dar până acum doar Alibaba a încercat această tehnică pe pieţele internaţionale. Între timp, firmele tehnologice internaţionale iau notiţe. Reţeaua socială Facebook a adăugat magazine online pe platforma sa. Gigantul de comerţ electronic Amazon a anunţat recent un parteneriat cu reality show-ul de modă „Project Runway”, permiţând utilizatorilor să se bucure de emisiune pe site-ul său de vânzare cu amănuntul în timp ce plasează o comandă. Însă Alibaba crede că are avantajul în răspândirea practicii la scară globală.
    „Stăm pe umerii sectorului chinez de internet“, a spus Yuan. Întrucât aproape toate industriile din China au adoptat live streamingul, experienţa extinsă şi expertiza dobândită pe piaţa internă ar putea indica drumul pentru influencerii din străinătate.

    Compania îşi propune să convertească în acest an 100.000 de influenceri în ambasadori de vânzări, urmând să-şi crească armata la 1 milion până în 2023. Pentru ca acest lucru să se întâmple, a lansat recent o platformă care-i conectează pe comercianţii săi cu influencerii din social media, dintre care unii pot fi urmăriţi pe YouTube sau Instagram. AliExpress face, de asemenea, echipă cu agenţiile locale de marketing şi s-a angajat să le împărtăşească secretul realizării unei vânzări prin streaming live.

    Barbara Soltysinska, cofondatoare a agenţiei de marketing indaHash din Varşovia, se numără printre cei care au testat apele. Impresionată de oportunităţile din industria de streaming din China, agenţia Soltysinska  colaborează cu AliExpress pentru a găzdui sute de emisiuni live care au ca ţintă cumpărătorii europeni. Gigantul chinez de comerţ electronic oferă instruire gratuită pentru a-i ajuta pe influenceri să se hotărască să urce la bord. Cel puţin o dată pe lună, directorii AliExpress organizează ateliere online cu echipa Soltysinska, examinând clipuri live şi oferind feedback cu privire la modul în care jocul de scenă poate fi îmbunătăţit. Acest lucru, la rândul său, oferă retailerului chinez mai mulţi clienţi. În timpul unui festival de vânzări de două zile din noiembrie, influencerii au ajutat la atragerea a peste 2.000 de cumpărători noi.
    Însă rămâne de văzut dacă o astfel de poveste de succes este un caz izolat sau începutul unei tendinţe emergente. Observatorii pieţei spun că, spre deosebire de China, unde 1,4 miliarde de oameni vorbesc aceeaşi limbă şi împărtăşesc comportamente similare de utilizator, Europa – o prioritate pentru AliExpress – este o piaţă mult mai fragmentată, cu mai multe limbi şi culturi, ceea ce face dificilă cucerirea acesteia. „Piaţa europeană nu este educată să cumpere prin live stream­ing”, spune Fabian Ouwehand, cofondator al Uplab, care lucrează cu influencerii pentru a derula campanii de marketing în Olanda. „Oamenii de aici urmăresc emisiunea în direct doar pentru distracţie. Dacă vrei să-i implici pe spectatori în vânzările online, îţi va fi foarte greu.“
    În timp ce clienţii chinezi atenţi la costuri vor urmări cu plăcere un streaming de 30 de minute pentru a găsi chilipiruri, mai puţini europeni ar acorda prioritate produselor ieftine în detrimentul timpului lor, explică Ouwehand.
    Preferinţele consumatorilor pot fi o barieră deoarece „consumatorii chinezi şi consumatorii coreeni sunt înnebuniţi după emisiuni interactive în direct … dar sunt şi pieţe cărora nu le plac astfel de lucruri”, a spus Towson, fostul profesor de la Universitatea din Beijing.
    În plus, „nimeni nu-şi petrece atât de mult timp pe telefon precum consumatorii chinezi şi asiatici, iar alte ţări sunt mai puţin entuziasmate de adoptarea unor lucruri noi”, a precizat el. „Deci, absorbţia ar fi mult mai lentă.“
    Yuan de la AliExpress a recunoscut că ar fi nevoie de „cel puţin doi ani” pentru a educa cumpărătorii din străinătate. Dar este încrezătoare că practica va prinde la public în cele din urmă.
    „Comerţul electronic prin live stream­ing este similar cu emisiunile de teleshopping”, a spus ea, referindu-se la un mijloc popular de publicitate cu o istorie de zeci de ani în Europa. De fapt, livetreamingul, crede Yuan, pare să fie mai potrivit pentru consumatorii care au crescut într-un peisaj media fragmentat şi care cer o experienţă de cumpărături mai interactivă.
    În Rusia, una dintre pieţele ţintite de AliExpress, Anna Akimova, studentă în marketing în vârstă de 20 de ani, spune că nu a cumpărat niciodată prin live streaming, dar este dispusă să facă o încercare.
    „Streamingul ar oferi mai multă încredere unui astfel de conţinut”, apreciază ea. „Dacă testezi un produs în timpul unei emisiuni live şi acesta se strică, nu mai poţi îndrepta nimic. Toate defectele sunt expuse şi acest lucru îi inspiră consumatorului sinceritate.“
    Avalon, clientul transformat în influencer pentru AliExpress din Ucraina, este de acord. De fapt, ea crede că posibilitatea de a expune calitatea produsului în faţa camerei face comerţul prin livestreaming atractiv.
    Odată, întrebată de tespectatori despre rezistenţa la apă a unei boxe bluetooth, ea a testat-o ​​pe loc aruncând gadgetul într-o găleată cu apă. Cu altă ocazie, Avalon a folosit un cablu de încărcare pentru a trage un vehicul, demonstrând afirmaţia producătorului că produsul este suficient de puternic pentru a suporta tensiunea produsă de atârnarea a 100 kg. (Cablul a trecut testul de 100 kg, dar nu a reuşit să mişte o maşină de 1.000 kg.)
    Aceste momente distractive, precum şi interacţiunea în timp real, au ajutat-o pe Avalon să atragă spectatorii, jumătate de milion de oameni urmărind spectacolul ei în cea mai bună zi. Unele segmente de public au rămas chiar să urmărească din nou şi din nou streamingul aceluiaşi produs.
    „Oamenii vin la streaming nu pentru că adoră cumpărăturile, ci pentru că adoră interacţiunea”, a spus ucraineanca. „Cred că livestreamingurile devin cu siguranţă un mod modern de a face cumpărături.”

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 5 mld. euro în perioada ianuarie-mai, ajungând la 110,89 mld. euro: 90% din datoria nouă este făcută de stat

    ♦ Datoria externă totală a ajuns, în mai, la 110,8 mld. euro.

    Datoria externă totală a României a avansat cu 5 mld. euro în perioada ianuarie-mai 2020, până la 110,8 mld. euro, evoluţie determinată de majorarea cu 5,4% a datoriei externe pe termen lung şi cu 3,2% a datoriei externe pe termen scurt.

    Din totalul datoriei externe, datoria publică are valoarea de 43,9 mld. euro, în creştere cu 4,5 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019, din care datoria publică directă este de 43,6 mld. euro, în creştere cu 4,49 mld. euro, în timp ce datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,4 miliarde euro, din care 324 euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei), arată datele publicate marţi de BNR.

    „Creşterea datoriei publice directe, provenită din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6.300 mi­lioane euro şi din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 562 milioane euro, a fost d­iminuată de variaţia preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică de circa -1913 milioane euro“, transmit repre­zentanţii BNR.

    În perioada ianuarie – mai 2020, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,8% comparativ cu 18,6% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2020 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2020 a fost de 79,3%, comparativ cu 73,8% la 31 decembrie 2019.

     

  • Ungaria a lansat consultaţii naţionale despre COVID-19, Soros şi sclavia prin datorie

    Guvernul maghiar a lansat un sondaj la nivel naţional pentru a afla părerile cetăţenilor cu privire la măsurile economice în contextul pandemiei de COVID-19, la planul de reconstrucţie economică al UE, la imigraţie şi la miliardarul maghiaro-american George Soros, scrie Euractiv. Al 9-lea sondaj naţional de la venirea la putere a partidului naţionalist Fidesz în 2010 le cere maghiarilor să spună dacă sunt de acord cu o serie de acţiuni guvernamentale, inclusiv fabricarea la nivel naţional a echipamentelor de protecţie personală, măsuri restrictive legate de coronavirus şi suprataxarea băncilor şi companiilor multinaţionale pentru redresarea economiei. Chestionarul „îşi propune să obţină feedback de la maghiari pentru ca guvernul să ia decizii politice în consecinţă“, a scris ministrul familiei Katalin Nov·k pe Twitter.

    De asemenea, sondajul întreabă dacă măsurile de prevenire a răspândirii virusului ar trebui menţinute atâta timp cât persistă riscul întoarcerii bolii. Organizaţiile de protecţie a societăţii civile şi-au exprimat anterior îngrijorarea cu privire la modificările propuse în proiectul de lege privind normele de tranziţie după încheierea stării de urgenţă. Ele avertizează că legea va crea „fratele mai mic“ al decretului special care a permis guvernului să restricţioneze drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de mişcare sau dreptul de adunare.

    Legea va fi supusă votului în parlament, unde Fidesz deţine supermajoritatea, la sfârşitul acestei luni. Într-o întrebare separată, autorităţile solicită poziţia cetăţenilor cu privire la „noul plan“ al lui George Soros de recuperare economică postcoronavirus, despre care guvernul susţine că propune statelor membre ale UE să-şi asume „obligaţiuni perpetue“ ale căror costuri vor fi plătite „de viitoarele generaţii, la infinit“. Experţi fără nume le-au spus maghiarilor că acest plan va „împinge naţiunile în sclavia datoriei“. 

  • Datoria externă totală a României a scăzut în martie cu 4,4 mld. euro, dar a crescut cu 350 mil. euro faţă de decembrie

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2020 a fost de 77,3%, comparativ cu 73,8% la 31 decembrie 2019.

    Datoria externă totală a României a scăzut, în martie, cu 4,4 mld. euro faţă de februarie, după ce Ministerul de Finanţe a rambursat 3,1 mld. euro pentru un credit ajuns la maturitate, iar datoria externă pe termen scurt, deţinută de bănci, companii şi stat s-a redus cu 1,1 mld. euro.

    Potrivit datelor publicate joi de BNR, datoria externă totală, publică şi privată, a scăzut în martie faţă de februarie cu 4,4 miliarde de euro, de la 110,6 miliarde de euro la 106,2 miliarde de euro. Dacă, în februarie, statul, prin Ministerul de Finanţe, avea o datorie externă de 44,1 mld. euro, în martie această datorie scăzuse la 41 de miliarde de euro.

    Ministerul Finanţelor a împrumutat la început de an de pe pieţele externe în jur de 5 miliarde de euro. Astfel că, dacă în decembrie 2019 România avea o datorie externă de 39,4 de miliarde de euro, în februarie aceasta ajunsese la 44,1 miliarde de euro, cu un plus de 4,7 miliarde de euro.

    În martie, datoria publică externă a coborât la 41 de miliarde de euro, după ce Finanţele  au achitat un credit ajuns la maturitate de 3,1 miliarde de euro.

    În ianuarie, guvernul anunţa că necesarul de finanţare al României (acoperirea deficitului şi rosto­golirea datoriei) este de 87 de miliarde de lei (40,6 mld. lei pentru acoperirea deficitului stabilit atunci la 3,6% din PIB şi 46,3 mld. lei pentru refinanţarea deficitului). 

    Dar atunci nimeni nu bănuia criza. Odată cu aceasta, necesarul de finanţare a crescut semnificativ. Cel puţin din cheltuielile angajate până acum, nevoia de noi împrumuturi a crescut cu 30 de miliarde de lei, astfel că necesarul de finanţare în acest an este, până acum, de aproximativ 120 de miliarde de lei (25 mld. euro). Problema este costul noilor credite, nu faptul că statul îşi refinanţează datoria.

    În martie, şi datoria pe termen scurt (12 luni), deţinută de bănci, companii şi stat s-a redus cu 1,1 miliarde de euro, de la 32,6 miliarde de euro la 31,5 miliarde de euro.

    De asemenea, depozitele nerezidenţilor s-au ajustat de la 700 mil. euro în februarie la 400 mil. euro în martie.

    Potrivit BNR, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,5% în perioada ianuarie – martie 2020, comparativ cu 18,6% în anul 2019.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 martie 2020 a fost de 5 luni, în comparaţie cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2020 a fost de 77,3%, comparativ cu 73,8% la 31 decembrie 2019.

     

  • În pragul colapsului: Tara care este pe cale să intre pentru a 9-a oară în incapacitate de plată

    Argentina se află în pragul colapsului, întrucât este pe cale să intre în incapacitate de plată luna aceasta pentru a noua oară în istoria ţării, potrivit analiştilor citaţi de CNBC.

    Guvernul se află în negocieri dure cu creditorii internaţionali, în contextul în care politicienii au propus un plan de restructurare a datoriei externe de 65 miliarde dolari luna trecută.

    Oferta expiră vineri şi a fost deja respinsă de mai mulţi manageri de active importanţi.

    Într-o situaţie separată, o perioadă de graţie acordată pentru plata unor dobânzi de 500 milioane dolari pentru trei emisiuni de obligaţiuni diferite se încheie în data de 22 mai.

    Dacă până atunci guvernul nu ajunge la o altă înţelegere cu creditorii şi nu efectuează plăţile, Argentina ar putea ajunge în incapacitate de plată pentru a treia oară în doar două decenii.

    Colapsul vine la doar cinci luni după ce Alberto Fernandez a devenit preşedintele Argentinei.

    Ţara este în carantină naţională din 20 martie şi s-a confruntat cu o recesiune adâncă în ultimii doi ani, cu o inflaţie extrem de ridicată şi cu o criză a datoriei din ce în ce mai presantă.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro