Tag: creditori

  • Două dintre cele mai mari bănci din Europa se apropie de fuziune. Unul dintre cei mai mari acţionari a dat undă verde

    Investitorul american Cerberus, unul dintre cei mai mari acţionari atât în Deutsche Bank, cât şi în Commerzbank, susţine că este deschis pentru o fuziune între cei mai mari doi creditori germani, potrivit unor surse din piaţă citate de Reuters.

    Speculaţiile cu privire la o fuziune au început să crească de când Olaf Scholz, ministrul Finanţelor, a început să vorbească despre bănci puternice.

    Ambele bănci s-au confruntat cu probleme în menţinerea profitabilităţii sustenabile de la criza financiară până acum.

    „Cerberus nu s-ar împotrivi unei fuziuni”, potrivit unor surse citate de Reutes

     

  • Autostrada Secolului: costă 4 MILIARDE DE DOLARI dar duce SPRE NICĂIERI

    Muntenegru este primul stat din Europa care s-a trezit împovărat cu  datorii din cauza cooperării cu China şi mai dependent ca niciodată de generozitatea Beijingului.
     
    ”Autostrada spre Bar este importantă pentru Muntenegru. Aminteşte oamenilor de Tito şi de zilele marilor proiecte socialiste”, spune Mladen Grgic, cercetător la Institutul European pentru Studii Asiatice, făcând referire la liderul comunist Iugoslav Josip Broz Tito. ”Însă este o capcană. A fost pornită şi politicienii n-o mai pot opri, oricât de dăunătoare ar fi.”
     
     
    Muntenegru a luat de la China, bani, forţă de muncă, materiale de construcţii şi ingineri, pentru a construi o autostradă care să lege portul Bar la Marea Adriatică de graniţa cu Serbia. În prezent, când autostrada este mai puţin de jumătate construită, mica naţiune din Balcani are în faţă perspectiva creşterii datoriei la peste 80% din PIB, scrie The Washington Post.
     
    Guvernul muntenegrean a acceptat pentru prima fază a proiectului, care ar costa 809 milioane de euro, un împrumut de la China care i-a dus datoria atât de mult în sus, încât a fost nevoit să majoreze taxele, să îngheţe parţial salariile din sectorul public şi să retragă o parte din ajutorul acordat mamelor pentru a face ordine în finanţe, notează Reuters.
     
  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.

  • Planul de reorganizare al ELCEN a fost aprobat. Producătorul de energie termică fuzionează cu RADET

    Mai exact, Adunarea creditorilor şi-a dat acordul pentru fuziunea dintre ELCEN (producătorul de agent termic), ai cărui acţionari principali sunt Ministerul Energiei (97,5%) şi Romgaz (2,5%), cu RADET (distribuitorul de apă caldă şi căldură), aşa cum a propus Primăria Municipiului Bucureşti (PMB). Operaţiunile rezultate din fuziune vor fi preluate de Compania Municipală Energetica SA, care va administra sistemul de furnizare a agentului termic SACET (Sistemul de Alimentare Centralizat cu Energie Termică al Capitalei).

    Valoarea transferului este estimată la 891,3 milioane de lei, cât suma estimată a fi obţinută din vânzarea activelor ELCEN, ca urmare a unui potenţial faliment. Pentru a face această prelure, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, la finele lunii august, majorarea capitalului social al Energetica SA cu 1,26 miliarde de lei, până la 1,56 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este OFICIAL: Două dintre cele mai puternice bănci vor să FUZIONEZE

    Una dintre sursele citate de publicaţia germane susţine că Martin Zielke, CEO-ul Commerzbank, vrea să ajungă la un acord de fuziune cât mai repede cu putinţă, în timp ce noul CEO al Deutsche Bank, Christian Sewing, spune că o fuziune nu se află pe agenda sa, cel puţin pentru următoarele 18 luni. Sursele citate susţin că şi ministrul de finanţe Olaf Scholz este deschis la ideea acestei potenţiale fuziuni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bravcod a achiziţionat de la Galli Gallo brandul românesc Peneş cu 20 de milioane de euro

    „Tranzacţia a fost finalizată în această vară, conform planului de reorganizare aprobat de creditori în procedura de insolvenţă a companiei. Galli Gallo s-a redresat printr-un plan de reorganizare propus şi implementat de CITR, prin încrederea principalului creditor, CEC Bank, şi a partenerului de afaceri, Bravcod, care a continuat relaţiile comerciale cu Galli Gallo în procedura de insolvenţă şi a achiziţionat business-ul în această vară”, anunţă administratorul judiciar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CUTREMUR de proporţii în sistemul bancar: Două dintre cele mai mari bănci vor să FUZIONEZE. Ce se întâmplă cu clienţii

    Barclays este în discuţii cu rivalii de la Standard Chartered cu privire la o potenţială fuziune, însă nu a fost făcută nicio ofertă oficială până acum, potrivit unor surse citate de Financial Times.

    Barclays a declarat pentru CNBC că nu comentează asupra raportului, în timp ce alte două surse au declarat pentru Reuters că sunt doar zvonuri şi că nu sunt interesaţi de o fuziune cu alţi creditori.

    Stanchart a transmis că „este concentrată integral pe punerea în aplicare a strategiei actuale şi nu comentează asupra acestor speculaţii”.

    Financial Times scrie că doi directori s-au întâlnit pentru a discuta potenţialele beneficii ale unei fuziuni.

    Întâlnirea dintre cei doi directori a făcut parte dintr-un efort mai amplu al Barclays, prin care explorează psobilităţi prin care să îşi îmbunătăţească rezultatele financiare.

    Barclays este sub presiunea investitorilor de la Sherborne. Aceştia vor ca banca să îşi micşoreze unitatea de investiţii deoarece înregistrează performanţe sub aşteptări.

    Sherborne deţine o participaţie de peste 5% în Barclays şi este unul dintre cei mai mari acţionari ai băncii.

     

  • Compania care i-a făcut chitarele lui Elvis Presley este băgată „în corzi” de creditori

    Cererea depusă marţi în Delaware păstrează Gibson în afaceri, dar cedează dreptul de proprietate asupra business-ului către creditori, înlocuind acţionari precum CEO-ul Henry Juzkiewicz, care conduce compania de mai bine de 30 de ani.
     
    Printre creditori se numără fondurile de investiţii Silver Point Capital, Melody Capital Partners şi fonduri afiliate cu KKR Credit Advisors.
     
    Restructurarea îi va permite producătorului să elimine o parte din business-ul de produse electronice, pe care Gibson dă vina pentru situaţia actuală.
     
    Gibson are datorii de aproape 500 de milioane de dolari, iar creditorii vor oferi un nou împrumut de 135 de milioane de dolari pentru a ţine compania în viaţă.
     
    Juszkiewicz va continua să rămână alături de companie, cel puţin până când va ieşi din insolvenţă, „pentru a facilita o tranziţie mai uşoară”, potrivit înţelegerii. Nu este clar încă dacă acesta va rămâne în poziţia de CEO sau în alt rol.
     
    Gibson a fost fondat în 1894 şi vinde peste 170.000 de chitare pe an în 80 de ţări. Chitarele sunt fabricate în Statele Unite, în fabricile din Nashville, Memphis şi Montana.
     
  • Un mare retailer de fashion, prezent şi în România, va închide 60 de magazine şi va disponibiliza 1.000 de angajaţi

    Reprezentanţii magazinelor spun că planul de restructurare va reduce chiriile lanţului de articole vestimentare între 15% şi 55% în cele 393 de magazine rămase.

    Preşedintele executiv Alistair McGeorge a declarat pentru BBC că este o “decizie dificilă”, dar a fost necesară pentru a restabili profitabilitatea companiei.

    Cele 60 de magazine vor fi închise în următoarele 12 luni, iar un anumit număr de personal va fi redistribuit. “A fost o decizie dificilă. Este clar că trebuie să reducem baza noastră fixă de costuri. Prin urmare, suntem mulţumiţi că am câştigat sprijinul creditorilor noştri pentru a aborda problema imobilelor supra-taxate”, a precizat Alistair McGeorge.

    În România brandul britanic New Look a acţionat pe piaţa locală în sistem de franciză până în 2015, când au fost închise toate cele 7 magazine.

  • Cum a ajuns un LANŢ GIGANT DE MAGAZINE să ceară intrarea în FALIMENT

    La scurt timp după ce compania Toys R Us a completat documentele pentru faliment, un nou retailer se confruntă cu această situaţie. 

    Având de plătit o dobândă de 60 de milioane de dolari, Claire’s Accessories, o companie din SUA care vinde accesorii pentru preadolescente, a cedat controlul creditorilor, şi este gata să declare faliment.  

    Decizia de a ceda controlul companiei creditorilor vine ca o încercare de a acoperi o parte din datoria de două miliarde de dolari, datorie de zece ori mai mare decât veniturile sale anuale.

    Controlul companiei a fost deţinut de Apollo Global Managed, sub conducerea căreia s-au deschis între 2010-2013, peste 350 de magazine noi în SUA, şi în jur de 2.700 la nivel global.

    Magazinul are locaţii de tip outlet şi în UK, însă nu se ştie încă ce se va întâmpla cu acestea.