BusinessMagazin

Tag: credite neperformante

  • Spurny, BCR: Creditele neperformante ale băncilor sunt o barieră în calea revenirii economice a României

    ”Piaţa de banking din România se contractă. Dacă ne uităm la următorii trei-patru ani, piaţa de banking se va contracta atât în termeni de active, cât şi în termeni de portofoliu de credite. Cifrele BNR arată că sunt cam 24-25% credite neperformante în sistem. Portofoliul de împrumuturi din România este de 226 miliarde euro, deci dacă iei un sfert din suma asta te apropii de 57,5 miliarde de credite neperformante. Situaţia asta trebuie să fie reparată, pentru ca economia să fie cu adevărat restartată.

    Oricum, este doar o parte a ecuaţiei. Mai sunt şi clişeele legate de stabilitatea legislaţiei, de îmbunătăţirea mediului de afaceri, de stimulente pentru investitorii străini, de o treabă cât mai bună a agenţiilor care se ocupă de absorbţia fondurilor europene. Dacă toate aceste componente sunt luate în calcul şi conduse corect din punct de vedere guvernamental, pot pune România pe o direcţie de creştere sustenabilă pentru următorul deceniu. Dar toate aceste lucruri nu pot fi rezolvate de o bancă individuală sau de o asociaţie bancară, ci de elita aleasă a ţării, într-un mod coerent”.

    În tot acest tablou, Spurny spune că de fapt îl interesează doar să cureţe curtea BCR de noroi, lăsat în urmă de criza pe care o numeşte metaforic inundaţie: ”Procesul de creştere a creditelor neperformante atât la BCR, cât şi în sistem, a încetinit substanţial. De la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013 banca a investit resurse în construcţia unei platforme interne care să se ocupe de NPL.

    Sunt 500 de persoane care se ocupă direct de acestea, iar dacă mă uit la numărul de angajaţi ai băncii (6.200 angajaţi), aş spune că de fapt cam 1.000-1.200 de angajaţi nu fac altceva decât să se ocupe într-un fel sau altul de problema NPL”. CEO-ul BCR spune că portofoliul de credite neperformante nu este doar o problemă de bilanţ, ci o problemă de costuri şi o alta de focus în strategia băncii: ”noi ar trebui să ne ocupăm de partea sănătoasă a economiei, într-o lume ideală”. În lumea nu tocmai ideală în care a venit Spurny de la începutul lui 2013,  o parte importantă a strategiei şi a eforturilor BCR merg în direcţia rezolvării problemelor legate de creditele neperformante.
     

  • Şeful BCR vorbeşte despre ultimul an de anormalitate al băncii pe care o conduce

    “Succes cu returnarea creditului“, îmi spune Tomas Spurny din uşă, la sfârşitul interviului, în loc de „La revedere“. Continuă retoric: „E şi acesta un soi de sclavie, nu-i aşa?“.

    Tomas Spurny este un personaj relaxat şi cumva ghiduş. Are în el împăcarea omului care le-a văzut pe toate şi nu îl mai sperie încă o bancă de restructurat. Are la BCR un portofoliu de credite neperformante care îi blochează aproape 10% dintre angajaţi, 26,5% din business şi încă vreo trei ani de acum înainte. Cu toate cifrele negative şi cu nota de plată enormă pe care a găsit-o la bancă, sintetizează optimist ultimul an şi jumătate: „Cred că cel mai important lucru care s-a întâmplat este că managementul BCR a reuşit să aducă banca înapoi în piaţă“. Traduce întoarcerea băncii pe piaţă prin faptul că banca a crescut pe segmentul creditelor cu ipotecă şi că are 25% din programele naţionale Prima casă şi Casa mea, „lucru foarte satisfăcător din punctul meu de vedere“.

    Completează cu faptul că BCR a luat 18% din noile credite de consum acordate în acest an pe piaţă: „Targetul nostru ar fi de 20%, dar am început destul de slab pe segmentul acesta, plus că în 2013 segmentul acesta a coborât la 11%, deci din nou este un progres semnificativ în modul cum banca se comportă pe piaţă din punct de vedere comercial“, dar şi cu faptul că subisidiarele băncii, precum Banca pentru Locuinţe sau BCR Leasing, au înregistrat creşteri (BPL este lider de piaţă pe segmentul instrumentelor de economisire pentru construcţii, iar BCR Leasing a luat 8% din creşterea pieţei de leasing).

    Un alt motiv care îl face să fie optimist este procesul de restructurare a băncii, care a început tot cam de un an şi jumătate cu planul de a face economii de 350 de milioane de lei: „Cred că vom depăşi această estimare în 2014 cu aproape 50 milioane lei. Restructurarea băncii va fi un yield de 400 milioane lei şi asta va ajuta să ştergem o parte din dezvoltarea negativă a pieţei în general“. Tot din procesul de restructurare a băncii face parte şi schimbarea de cultură organizaţională, iar Spurny crede că aceasta este una dintre schimbările care vor ajuta cel mai mult transformarea băncii. „Am decis, în urmă cu şase luni, ca parte din proiectul de schimbare a culturii, ca fiecare manager din headquarter să petreacă cel puţin o săptămână din fiecare an în reţeaua băncii, într-o sucursală, şi să lucreze direct cu clienţii.

    Cred că asta va aduce o înţelegere mai bună a problemelor reale“. Restructurarea reţelei nu va afecta serios numărul de sucursale, spune Spurny: „Vom menţine acoperirea cu un număr cuprins între 540 şi 570 sucursale. Avem un plan să investim în 18 locaţii noi şi un alt plan să ne uităm la cam zece sucursale mici care nu performează. Planul nostru e să menţinem numărul de sucursale şi să creştem eventual în unele zone unde nu suntem bine reprezentaţi“. Va afecta în schimb dimensiunea acestora. Tomas Spurny consideră că spaţiul pe care îl operează acum banca, de aproape 300.000 de metri pătraţi, este o bătaie de cap prea mare şi inutilă: „Spaţiul nu este întotdeauna bine folosit şi nu este necesar unei bănci moderne, pentru că mare parte din el este – cum să spun asta politicos? – neadaptat cerinţelor de astăzi şi arată ca în anii ’80 sau ’90, când era la mare preţ marmura. Peste doi sau trei ani, banca va trebui să facă cumva şi să repoziţioneze toate aceste probleme, atât referitoare la spaţiul mult şi nefolosit, cât şi la aspectul sucursalelor“.

    Peste trei ani, totul va fi altfel şi cu toţii ne vom simţi mai bine, crede Tomas Spurny. Bancherul estimează că undeva la orizontul anilor 2016 sistemul bancar românesc se va putea întoarce la principalul său scop pe piaţă. Până atunci, sistemul se va fi împăcat cu trecutul şi va fi plătit şi nota de plată a crizei, crede Tomas Spurny. „Piaţa de banking din România se contractă. Dacă ne uităm la următorii trei-patru ani, piaţa de banking se va contracta atât în termeni de active, cât şi în termeni de portofoliu de credite. Cifrele BNR arată că sunt cam 24-25% credite neperformante în sistem. Portofoliul de împrumuturi din România este de 226 miliarde euro, deci dacă iei un sfert din suma asta te apropii de 57,5 miliarde de credite neperformante. Situaţia asta trebuie să fie reparată, pentru ca economia să fie cu adevărat restartată. 

  • FMI recomandă băncilor europene să accelereze curăţarea bilanţurilor

    Potrivit raportului FMI asupra Stabilităţii Financiare Globale, nivelul creditelor neperformante din zona euro a depăşit 800 de miliarde de euro la finele anului trecut, dublu faţă de anul 2009.

    Cele mai multe dintre împrumuturile neperformante sunt pe segmentul business, se arată în raport, iar curăţarea bilanţurilor băncilor ar conduce la o creştere a creditării cu aproape 8% în Spania, şi cu aproximativ 5% în Italia şi Franţa.

    FMI recomandă autorităţilor de supraveghere să încurajeze băncile să constitue provizioane, să revizuiască în scădere valoarea activelor şi să creeze fonduri-tampon pentru a reduce pierderile.

    Printre măsurile sugerate de FMI se numără înfiinţarea unei pieţe secundare pentru credite neperformante şi utilizarea unor companii din exterior pentru administrarea împrumuturilor care nu mai pot fi recuperate.

  • Băncile ungureşti, aceşti lilieci cu puteri de Batman

    Sandor Csanyi, şeful celei mai mari bănci ungare, OTP, a replicat că de fapt, atunci când are probleme în economie, guvernul apelează la bănci ca la un fel de Batman, a relatat publicaţia Portfolio. Atât OTP, cât şi MKB Bank sau subsidiarele ungare ale Erste, KBC şi Raiffeisen au contestat în justiţie decizia guvernului de a rambursa retroactiv clienţilor banii luaţi prin “practici comerciale incorecte” din 2004 încoace.

    Primele acţiuni au fost însă deja respinse în justiţie, iar un fruntaş al partidului de guvernământ Fidesz a spus că băncile ar putea fi obligate să extindă despăgubirile şi pentru clienţii care şi-au achitat deja creditele în cadrul unui program de rambursări anticipate derulat în 2011-2012, ceea ce ar spori considerabil factura de plată a băncilor, ducând-o la un total de cca 3 mld. euro.

    Aceasta se adaugă la dificultăţile pe care le întâmpină băncile ungare din cauza conflictului din Ucraina, unde unele au subsidiare, şi a sancţiunilor financiare impuse de Bruxelles Rusiei. Şeful BCE, Mario Draghi, a încercat să ia apărarea băncilor în august, afirmând că plăţile retroactive “nu par să fie conforme” cu reglementările europene, ar guvernul Orban l-a ignorat.

    Guvernul Orban a început în forţă reforma sistemului bancar, axată pe trei elemente: răscumpărarea de către stat a cel puţin jumătate din activele bancare aflate în proprietatea unor grupuri financiare străine, crearea unei “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro, şi planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane.

  • Viitorul băncilor greceşti: mai mici şi mai mici

    National Bank of Greece va trebui să vândă până în iunie 2018 toate subsidiarele din Albania, Bulgaria, România, FRI Macedonia, Serbia, Africa de Sud şi Egipt, iar Piraeus Bank va trebui să-şi reducă tot până atunci activele din străinătate până la un plafon de 3,1 mld. euro sau să vândă cu totul operaţiunile, cu excepţia anumitor combinaţii (Cipru-România, Cipru-Bulgaria, Bulgaria-Albania-Serbia).

    Grupurile Alpha Bank şi Eurobank au acceptat şi ele măsuri de reducere a reţelei, a personalului şi a costurilor, precum şi vânzarea activităţilor din asigurări, imobiliare şi investiţii. De asemenea, în octombrie urmează să fie anunţate şi rezultatele testelor europene de soliditate financiară derulate pentru 128 de bănci, în virtutea cărora şi băncile greceşti vor afla care este necesarul de recapitalizare. Primele estimări vorbesc de un capital total necesar de sub 4 mld. euro.

    Potrivit presei elene, cea mai mare problemă pentru băncile greceşti sunt creditele neperformante, estimate la cca 77 mld. euro, din care grosul provine de la companiile greceşti cu activitate în industria navală şi de pescuit.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3,245 mld. lei
    planul de îndatorare al Finanţelor pentru august prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni, la care se adaugă obligaţiuni denominate în euro de 250 mil. euro

    24,5%
    cu atât a crescut producţia ramurii agricole în 2013 faţă de 2012, în condiţiile în care producţia vegetală a crescut cu 38,8%, producţia animală a scăzut cu 0,3%, iar serviciile agricole au crescut cu 32,4%

    20,7%
    ponderea întreprinderilor inovatoare în perioada 2010-2012, în scădere cu 10,1% faţă de perioada 2008-2010, cele mai inovatoare fiind întreprinderile mari (40,1%), urmate de cele mijlocii (26,6%) şi de cele mici (18,3%)

    9,6 mld. lei
    cheltuielile totale pentru investiţii publice (cheltuielile de capital şi cele pentru programe de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe) în S1, în scădere cu cca 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    13%
    rata economisirii în gospodăriile din zona euro în T1, în timp ce în UE a fost de 10,6%, ambele neschimbate faţă de T4 2013

    1,6%
    scăderea sectorului de construcţii în luna mai faţă de aprilie în UE, în timp ce în zona euro scăderea a fost de 1,5%

  • BCR a încheiat o tranzacţie de 1 miliard lei pentru vânzarea unor credite corporate neperformante

    Portofoliul de credite neperformante al băncii se ridică la 12,9 miliarde lei, cu o rată de neperformanţă de 29,3% şi o rată de acoperire de 64,5%, în urma urcării provizioanelor cu 29,5%, la 1,3 miliarde lei (292,6 mil. euro).

    “BCR administrează un portofoliu de credite neperformante de aproximativ 12,9 miliarde lei, pe care s-a hotărât să-l soluţioneze într-o manieră accelerată, în vederea îmbunătăţirii semnificative a calităţii bilanţului şi performanţei financiare în viitorul apropiat”, se arată într-un comunicat al băncii.

    Instituţia vizează să-şi reducă soldul de credite neperformante cu 25% până la finele acestui an.

    “Costurile de risc care decurg din această operaţiune sunt de aşteptat să depăşească rezultatul operaţional al băncii în anul 2014. Capitalizarea băncii va absorbi cu uşurinţă măsurile de curăţare a bilanţului menţionate mai sus şi va rămâne puternică pentru a sprijini o creştere consistentă în toate liniile de afaceri”, se precizează în comunicat.

    Provizioanele constituite în prima jumătate a anului au condus banca la o pierdere de 276,6 milioane lei (61,9 milioane euro).

  • Şeful BCR: Curăţenia în sistemul bancar va avea rezultate în 2015-2016, trebuie să fim optimişti

     “Trebuie făcută curăţenie în sistem. Banca Naţională vrea ca acest lucru să se întâmple acum pentru că vrea să creeze condiţiile pentru reluarea creditării, însă cred că rezultatele se vor vedea abia în 2015-2016. România este o ţară unică din cauza creditelor neperformante la nivel foarte ridicat, însă este o rază de lumină pentru că avem o creştere economică bună, deci trebuie să fim optimişti”, a afirmat Spurny la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a arătat că situaţia creditelor neperformante se va îmbunătăţi într-un an, considerând că este nevoie de curăţarea portofoliilor întrucât calitatea bilanţurilor se va aprecia.

    Spurny a menţionat că unele bănci intenţionează să creeze un fond mutual privat care să adune toate creditele neperformante, însă nu crede că această idee că se va realiza în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Despre România numai de bine – acum şi de la BERD

    BERD apreciază că “avansul PIB se va accelera uşor în 2015, susţinut de exporturi şi de o relansare a cererii interne. Pe termen scurt însă, nivelul înalt al creditelor neperformante, de peste 20% din total, continuarea dezintermedierii financiare şi incertitudinile legate de Ucraina ar putea reprezenta riscuri la adresa perspectivei de creştere.”

    Această prognoză este uşor mai bună decât cea din ianuarie a BERD (creştere de 2,4%), în timp ce pentru ansamblul ţărilor sud-est-europene, unde banca include România, estimarea a fost îmbunătăţită marginal, de la 2,1% la 2,2%.

    Statistica a emis, tot în această săptămână, prima estimare pentru evoluţia economiei de la începutul anului, confirmând că România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE faţă de aceeaşi perioadă din 2013, respectiv 3,8%, fiind urmată de Polonia cu 3,5%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere a PIB de 2,3%. Faţă de ultimul trimestru din 2013, PIB a progresat însă doar cu 0,1%, date ajustate sezonier.

    Pentru ţările din Europa Centrală şi Baltică, estimarea BERD a rămas aceeaşi (2,2%).

    Economia Rusiei ar urma să stagneze, cea a Turciei să aibă o creştere de 2,5%, în timp ce Republica Moldova ar urma să cunoască o creştere a PIB cu 2%. Cea mai mare schimbare de perspectivă a BERD vizează Ucraina, pentru care în ianuarie vedea posibilă o creştere de 1,5%, în timp ce acum anticipează o prăbuşire a economiei cu 7%.

  • IFC şi APS Holding vor prelua credite neperformante de la băncile din regiune, inclusiv în România

     Acordul vizează achiziţia, în parteneriat de către IFC şi APS, a unor portofolii de active neperformante, inclusiv credite retail şi ipotecare, împrumuturi către companii mai mici sau mai mari, se arată într-un comunicat publicat marţi de IFC.

    “Numai în România, parteneriatul ar putea rezolva până la 30.000 de credite problematice, ar înlătura aceste active din bilanţurile băncilor şi ar elibera capital pentru creditare”, se spune în comunicat.

    APS Holding este o companie de management al datoriilor şi gestionarea investiţiilor neperformante cu sediul în Cehia şi cu operaţiuni în Cehia, România, Slovacia, Polonia şi Serbia.

    Acordul cu IFC vizează credite din România, Bulgaria, Muntenegru, Serbia şi, posibil, alte state din estul şi sudul Europei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro