BusinessMagazin

Tag: Contabilitate

  • De la IT la contabilitate

    Într-o casă din centrul oraşului Ploieşti se aude zumzetul specific jobului de economist, dar este perceptibilă şi atmosfera de concentrare a celor 30 de angajaţi care lucrează în businessul antreprenorial Geseidl. Grupul este axat pe furnizarea de servicii de contabilitate, salarizare, serviciile de suport şi consultanţă aferente (care generează mai mult de jumătate din cifra de afaceri); restul este compus din consultanţă specială, fuziuni, lichidări, audit şi consultanţă privind implementarea de sisteme de management al calităţii.

    Compania are circa 150 de clienţi, din domenii precum transport – logistică, industria de prelucrări metalice, industria alimentară, agricultură şi a generat anul trecut venituri de 1,9 milioane de lei. Pentru anul în curs, Robert Popa, managerul companiei, vizează o creştere de circa 15%, respectiv depăşirea pragului de jumătate de milion de euro.

    Robert Popa şi-a început pregătirea profesională în 1993, într-un domeniu total diferit faţă de cel în care activează acum: pentru a deveni profesor de limba engleză pentru învăţământul primar. Nu a activat însă ca profesor; patru ani mai târziu, s-a înscris la Facultatea în Automatică şi Informatică Industrială (la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti), pe care a absolvit-o în 2003. Şi-a consolidat pregătirea cu programe doctorale în managementul proiectelor (la Academia de Studii Economice din Bucureşti – 2003-2004) şi Management şi Relaţii Economice Internaţionale (ASE; 2005-2006), precum şi cu alte cursuri internaţionale. în intervalul 2005-2008, a obţinut şi licenţa de studii în ştiinţe economice (la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune).

    între 1997 şi 1999 a lucrat ca administrator de reţea în cadrul companiei farmaceutice Europharm din Ploieşti, iar ulterior a lucrat ca intelligence resource manager la SmithKline- Beecham – Europharm SA (1999-2001); între 2001 şi 2003 a lucrat ca analist programator la GlaxoSmithKline. Din 2004, este manager al Geseidl din Ploieşti.

    Ideea dezvoltării unui business antreprenorial le-a venit părinţilor lui Robert Popa, în anii 2000: ”Mama mea a fost foarte atentă la ce se întâmpla la vremea respectivă în piaţa de servicii şi au identificat o oportunitate în acest domeniu. S-au documentat, s-au pregătit cu atenţie, ne-au cooptat şi pe noi, juniorii, şi în 2003 am început“, descrie managerul Gelseidl începutul afacerii.  Pe parcursul primilor cinci ani de activitate au investit aproximativ 100.000 de euro, fonduri proprii, direcţionate mai ales spre sistemele IT. ”După perioada iniţială nu am investit mai mult decât am produs. Am fost deosebit de atenţi la acest capitol şi ne-am ferit de credite. Ne-a fost de folos această strategie şi, mai ales în criză, am avut libertatea să alegem cum să procedăm“, spune  Robert Popa, managerul Geseidl şi fiul fondatorilor afacerii.

    Un punct de cotitură a fost adus de criză şi, mai ales, de modul în care au fost afectaţi clienţii companiei de aceasta: ”Având în vedere stabilitatea financiară pe care am avut-o, prin reinvestirea profitului obţinut, ne-am permis să ne alegem clienţii prin care puteau să continue doar relaţiile sănătoase“, spune el. Financiar, au înregistrat o pierdere semnificativă în intervalul 2009-2010 (de la o cifră de afaceri de aproape 1,6 milioane de lei, aceasta a scăzut la 1,2 milioane de lei), însă Popa spune că strategia aleasă i-a ajutat ca în următorii doi ani să îşi revină, fără nevoia de restructurări. ”în septembrie 2009 am ales să păstrăm doar clienţii care împărtăşeau aceleaşi valori ca şi noi, reducând cifra de afaceri cu 20-30%“, rememorează managerul decizia.

    În decembrie 2003, la înfiinţarea firmei, în cadrul acesteia lucrau patru angajaţi şi doi stagiari; ulterior echipa s-a mărit constant, prin selectarea de tineri economişti care voiau să înveţe din practica în cadrul Geseidl, care s-a remarcat, potrivit managerului companiei, ca firmă-şcoală. Media de vârstă în cadrul firmei este de 34 de ani. ”în cei 14 ani de experienţă, au fost mai mult de 50 de colegi care au debutat la Geseidl şi apoi au mers mai departe către posturi de conducere la Timken, Cameron, Michelin, Wabag, Lubbers sau chiar ca manageri generali tot la multinaţionale. Noi căutăm să avem în echipa noastră şi persoane cu experienţă de la care să învăţăm lucrurile de fineţe“, descrie Popa parcursul ales de câţiva dintre foştii angajaţi.

    Totuşi, perspectiva lui asupra millennialilor şi a candidaţilor actuali nu este una optimistă: ”De la an la an constatăm o scădere constantă a apetitului pentru muncă. Dacă acum 10 ani erai pur şi simplu copleşit de sutele de CV-uri pe care le primeai la un simplu anunţ şi multe erau deosebit de bune calitativ, acum trebuie să investim sume mari pentru orice post pe care îl scoatem la concurs doar pentru a atrage atenţia şi a obţine câteva CV-uri“, descrie Popa o tendinţă în ceea ce priveşte recrutarea specialiştilor. El a observat că pregătirea, precum şi dorinţa de a munci sunt mai scăzute de la generaţie la generaţie. ”în ultimii ani am renunţat complet să mai căutăm candidaţi cu pregătire profesională. Căutăm persoane cu un anumit tip de personalitate, le pregătim şi facem performanţă“, descrie el noua abordare a companiei.

    În ceea ce priveşte retenţia angajaţilor în cadrul firmei, managementul a decis să aloce aproximativ 20% din profitul firmei este distribuit în mod egal între programe de team building şi pregătire a angajaţilor, în scopul motivării acestora. ”Am înţeles devreme că nu doar cu bani trebuie să motivezi echipa şi de aceea avantajele pe care le oferim sunt flexibilitatea programului, posibilitatea ca fiecare să îşi aleagă tipul de sarcini şi lucrări, grija pentru fiecare, atât din punct de vedere profesional, cât şi social, şi modul nostru de lucru, destins, jovial“, descrie Robert Popa perspectiva sa asupra acestui tip de programe. Consideră că sportul este foarte important, ”mens sana in corpore sano, anul trecut am contractat un instructor de aerobică pentru colegele noastre care a venit de două ori pe săptămână în sala noastră de sport“, descrie el unul dintre beneficiile extrasalariale acordate angajaţilor.

    În continuare, şi-au propus să dezvolte afacerea pe trei paliere: ”Vom îmbunătăţi modul de lucru pentru serviciile pe care le oferim deja, urmând să investim foarte mult timp şi capital uman în această direcţie. Apoi vom adăuga, treptat, noi servicii doar când putem asigura o calitate conform brandului nostru şi, în al treilea rând, vom cerceta un domeniu nou, strâns legat de IT, care sperăm să ne aducă un avantaj comercial decisiv în piaţă“, descrie managerul Geseidl strategia pentru perioada următoare.

    Robert Popa este tatăl a trei copii, perspectivă din care spune că îl îngrijorează lipsa de eficacitate a sistemului actual de a transmite tinerei generaţii plăcerea de a munci. ”Consider că de aici apar multe pericole şi potenţiale derapaje pentru cei tineri. Accesul la informaţie, aşa cum este acum, coroborat cu consecvenţa, dorinţa de a cunoaşte şi perseverenţa nu au cum să nu ducă la un rezultat bun.“

    Robert Popa spune că a ajuns la un echilibru între familia personală, profesie şi activităţi personale, un ajutor în acest sens fiind cartea The Three Big Questions for a Frantic Family, a autorului Patrick M. Lencioni. Spune că în timpul liber îi place să înveţe: ”Petrec cel puţin câteva ore pe zi studiind lucruri noi, citind. De asemenea, îmi place să fac sport. Am un program regulat de mişcare şi combin ciclismul cu atletismul. Şi nu neapărat ca hobby, ci mai mult ca mod de viaţă sănătos“. Iar dacă ar fi să îşi ia un an sabatic, spune că ar studia ceva nou: ”Aşa cum a făcut Steve Jobs când a fost concediat; şi aş călători cât mai mult pentru asta.

    Mi-ar plăcea să mă reîntorc în Japonia. Viaţa mi se pare foarte scurtă şi nu vreau să îmi pierd timpul“.

    Articol scris de Florin Dull.
     

  • Mavrodin, Trezorerie, despre split TVA: Peste două săptămâni vor fi generate extrasele electronice

    “În următoarele două săptămâni vor fi generate automat extrasele electronice. Structura fişerului va fi standardizată”, a declarat, joi, 21 septembrie, Valentin Mavrodin, directorul general al Direcţiei Generale Trezorerie şi Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe dedicate introducerii sistemului de defalcare a plăţii TVA începând cu 1 ianuarie 2018, firmele putând opta pentru palta defalcată de la 1 octombrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat la domeniul bancar, iar acum este unul dintre cei mai tineri manageri din cadrul McDonald’s

     „Toată viaţa mea s-a învârtit în jurul cifrelor. Am avut de mic o pasiune pentru ştiinţele reale, în special pentru matematică. Iar de când mă ştiu, această pasiune a fost combinată cu o curiozitate permanentă de a face conexiuni între informaţii din diverse domenii”, îşi descrie Adrian Crintea atracţia faţă de domeniul financiar.

    Astfel, consideră firească începerea carierei în domeniul financiar-bancar imediat după absolvirea facultăţilor de Cibernetică (2004) şi Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE (2003). Şi-a început parcursul profesional ca analist financiar la BRD – Groupe Société Générale în 2004, de unde a evoluat până la funcţia de financial controller al băncii.

    În 2008, a început să lucreze pentru compania din domeniul construcţiilor Tarmac, ca senior financial controller. Mărturiseşte că, după primii patru ani de activitate în sistemul bancar, trecerea în zona de industrie nu a fost deloc uşoară. „Modelul de business cu care eram obişnuit era total diferit. Am întâmpinat o adevărată provocare pe care am depăşit-o doar prin multă muncă. În acelaşi timp, m-a ambiţionat ajutorul primit din partea colegilor care aveau mai multă experienţă decât mine.” Doi ani mai târziu, şi-a găsit locul în food & bevarage alături de McDonald’s România, unde s-a angajat ca reporting manager. „Toate schimbările din viaţa mea profesională au avut ca numitor comun dorinţa de a afla constant lucruri noi, de a înţelege cum se întâmplă magia financiarului în domenii cât mai diferite”, îşi descrie Crintea cariera.

    Spune şi că reuşita profesională cea mai mare, şi în acelaşi timp cea mai recentă, se leagă de implementarea unui sistem centralizat de gestiune a stocurilor din restaurantele McDonald’s. „În traducere liberă, am reuşit, prin automatizare, să reducem semnificativ timpul cu inventarierea produselor, crescând semnificativ acurateţea şi accesibilitatea datelor. Acest sistem permite colegilor din restaurante să se ocupe mai mult de ceea ce este cu adevărat important, şi anume oferirea unei experienţe unice clienţilor noştri”, explică el.

    ADRIAN CRINTEA

    35 DE ANI

    FINANCIAL CONTROLLER, MCDONALD’S ROMÂNIA

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ (2015): > 110 MIL. EURO   /   PROFIT NET (2015): > 10 MIL. EURO

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: 4.000

     

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • A pierdut un loc de muncă din cauza retragerii unui jucător din România, iar acum conduce un business de peste 45 mil. euro

    În 2014 însă, jucătorul din industria de bricolaj s-a retras din România, iar această mişcare a adus cea mai mare provocare din cariera tânărului manager. „Prin această experienţă, am înţeles încă o dată că o echipă stabilă, unită, consolidată pe valori reale şi cu un grad ridicat de profesionalism este capabilă să depăşească orice obstacol şi, mai mult decât atât, să dea dovadă de loialitate şi implicare totală până la ultimul obiectiv de îndeplinit.” De la OBI a trecut la Goodmills România (fosta Titan SA), tot în rolul de CFO, pe care l-a avut timp de aproape doi ani, până la pasul făcut în postul actual.

    Din funcţia de country manager finance and administration în cadrul Immofinanz România, are ca principale responsabilităţi planificarea, implementarea, gestionarea şi controlul tuturor proceselor legate de activitatea financiară şi administrativă a companiilor din cadrul grupului din România. Echipa pe care o coordonează, alcătuită din departamentele financiar-administrative (Financiar, Juridic, IT şi Procurement), era formată din 27 de persoane la finalul lunii martie 2017. La finalul anului financiar scurtat 2016 (reprezentând o perioadă de opt luni), veniturile din închirieri în România s-au ridicat la 31,4 milioane de euro, ceea ce reprezintă 20,1% din veniturile din închirieri totale la nivel de grup.

    Denisa Bratega a studiat la Facultatea de Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti (1996-2000), precum şi într-un program masteral în audit financiar/contabilitate la universitatea Spiru Haret din Bucureşti (2007-2009).

     

    DENISA BRATEGA

    39 DE ANI

    COUNTRY MANAGER FINANCE AND ADMINISTRATION, IMMOFINANZ ROMÂNIA

    CIFRA DE AFACERI (MAI-DECEMBRIE 2016): 45,5 MILIOANE DE EURO

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: 50

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Tânărul sibian care conduce o companie ce eliberează facturi de 2 mld. euro anual

     Programul de facturare a ajuns să emită facturi cu o valoare care depăşeşte anual 2 miliarde de euro şi a atras şi interesul investitorilor – anul trecut, au primit 1 milion de euro de la Gecad Ventures (controlat de Radu Georgescu) şi Catalyst România(controlat de Marius Ghenea). „Încă din timpul facultăţii am fost ferm hotărâţi să avem firma noastră după ce vom absolvi, să fim propriii noştri stăpâni. Nu ştiam ce va face, însă ştiam că va fi ceva care să aibă legătură cu online-ul“, îşi descriau tinerii debutul aventurii antreprenoriale din perioada 2006-2007. Anul acesta, sibienii au lansat aplicaţia Smart Bill Conta, prima aplicaţie de contabilitate online care face legătura în timp real între antreprenori şi experţii contabili. Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an şi a fost susţinută de investiţia atrasă de anul trecut.

    Printre realizările recente ale sibienilor se află şi câştigarea unui grant european de cercetare, în valoare de 600.000 de euro. Radu Hasan a absolvit Facultatea de Inginerie, profilul Calculatoare, din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. Ideea dezvoltării Smart Bill i-a venit după ce s-a confruntat cu neplăcerile aduse de facturile tipizate. Uitându-se în urmă, la lucrurile pe care le-ar face diferit, Hasan spune că ar fi introdus mai repede plata unui abonament pentru soluţiile lor, pentru că au funcţionat mai mult timp pe bază de licenţe. Iar cel mai dificil aspect în businessul lor se leagă, la fel ca în majoritatea situaţiilor din IT, de relaţia cu angajaţii, recrutarea şi motivarea lor. „Majoritatea angajaţilor sunt din Sibiu, avem şi câţiva colegi care s-au mutat din alte oraşe; şi acolo piaţa este la fel: suprasaturată, cerere mult mai mare decât oferta. Avantajul nostru este că suntem o companie de produs, care dezvoltă ceva şi nu una de outsourcing; asta ne ajută să atragem un anumit tip de oameni – cu iniţiativă.” În perioada următoare, sibienii şi-au fixat un obiectiv ambiţios: „Deja am devenit unul dintre principalii jucători pe piaţa de software financiar-contabil şi ţinta noastră este ca în 2-3 ani să fim numărul 1; suntem convinşi că o să reuşim”, spune Radu Hasan.

    RADU HASAN

    34 DE ANI

    COFONDATOR ŞI CEO INTELLIGENT IT

    CIFRĂ DE AFACERI PREVIZIONATĂ PENTRU 2017: 1,5 MIL. EURO

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: ~ 50

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • O puştoaică a găsit soluţia la problema de care fug toţi oamenii de afaceri. Acum câştigă milioane de dolari

    Jessica Mah, din Statele Unite, avea doar 11 ani când a pus bazele primei ei afaceri. A învăţat de mică un limbaj de programare şi a început să construiască website-uri, primind câteva mii de dolari pe lună.

    Următorul său business a presupus închirierea unor servere şi crearea unor centre de date pentru afacerile aflate la început. A avut patru angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 100.000 de dolari. Probleme financiare pe care le-a întâmpinat au obligat-o însă să închidă businessul. Jessica Mah avea, la acea vreme, doar 14 ani. “Eram foarte stresată”, povestea Mah. “Îmi era teamă că nu voi reuşi niciodată să dezvolt un business de succes în domeniu.”

    La vârsta de 17 ani, Jessica Mah a fost acceptată la Facultatea de Informatică a Universităţii din Berkeley, pentru ca doi ani mai târziu să primească diploma de absolvire. A fost o experienţă din care a învăţat multe, mai ales în domeniul managementului. Din experienţa sa anterioară, Mah ştia că programele de contabilitate ale firmelor sunt depăşite din punct de vedere al tehnologiei, aşa că s-a decis să pună bazele unui business în această direcţie.

    Marea problemă a oamenilor de afaceri era lipsa unei soluţii informatice integrate care să reducă atât timpul cât şi costurile cu personalul atunci când vine vorba de contabilitate. Indinero, soft-ul lansat de tânăra antreprenoare, este un program care rezolvă atât partea de finanţe, cât şi pe cea de resurse umane în cadrul unei companii. În doar trei luni, tânăra a strâns 1,2 milioane de dolari de la fondurile de investiţii pentru a promova programul.

    Jessica Mah are astăzi 24 de ani, iar compania Indinero are peste 70 de angajaţi. Indinero este folosit de aproape 500 de companii, iar fondurile de investiţii au pus la dispoziţie peste 8 milioane de dolari.
     

  • A lăsat învăţământul pentru contabilitate, iar acum are afaceri de 1,5 milioane de euro

    Mirabela Miron, alături de soţul ei, conduce grupul de firme Avisso, cu activităţi de consultaţă în afaceri, contabilitate, dar şi, mai nou, în sport şi în producţia de pahare de hârtie. ”Predam la Suceava, dar mi-am dat seama că asta nu era pentru mine. Am ajuns să lucrez la o firmă privată pe partea de contabilitate“. A lucrat acolo timp de un an şi jumătate apoi ”dintr-un implus“ a decis să-şi înfiinţeze propria companie de contabilitate. Despre trecerea de la geografie la cifre spune că nu a fost dificilă, deoarece a fost studentă la Facultatea de economie şi ”de când eram mică îmi doream să fac contabilitate“.

    împreună cu soţul ei a început afacerea într-un apartament, cu puţin timp înainte de criză; spune că momentul de declin economic nu i-a influenţat, ”deoarece eram o firmă mică şi aveam mai multă stabilitate decât o corporaţie“. A început cu servicii de contabilitate, apoi paleta de servicii s-a extins către audit, expertiză şi consultanţă financiară, consultanţă în management strategic, consultarea şi optimizarea de costuri; ”în plus, negociem cu fonduri de investiţii atunci unde este cazul pentru clienţii noştri“, spune Miron. în prezent, antreprenoarea spune că au între 350 şi 400 de clienţi, majoritatea fiind IMM-uri; de obicei, cu multinaţionalele lucrează pe proiecte punctuale. Fiecare companie este interesată de diferite servicii, dar cel mai utilizat este cel de consultanţă fiscală şi verificare a contabilităţii.

    Grupul Avisso este format din mai multe firme, care oferă servicii de consultanţă de afaceri, contabilitate; afacerile se vor extinde şi cu o sală de fitness aflată în Iaşi, care va fi inaugurată în noiembrie, dar şi o fabrică de pahare de carton în Vaslui. Cifra de afaceri pe tot grupul în 2016 a fost de 1,5 milioane de euro, potrivit Mirabelei Miron. în Iaşi este centrul principal al Avisso, pentru care lucrează peste 50 de oameni plus colaboratori; în urmă cu două luni compania a făcut pasul şi spre Capitală, deschizând un birou în Bucureşti unde lucrează patru oameni. ”în Bucureşti lucrăm foarte mult cu colaboratori, o parte din muncă o facem în Iaşi.“ Ambiţiile ei nu se opresc aici şi vrea ca în trei ani să deschidă o filială şi la Cluj.

    Deschiderea unei fabrici de carton de o firmă specializată în contabilitate şi consultanţă de afaceri poate părea bizară, dar oportunitatea s-a invit în urma unui concurs de idei de afaceri realizat de Avisso. ”Unul dintre câştigători a venit cu această idee şi neavând susţinere financiară am intrat noi ca parteneri. El se ocupă de management, noi de finanţare. Nu mai am timp să fac şi pahare de carton“, mărturiseşte râzând Mirabela Miron. Deschiderea fabricii este plănuită pentru acest final de an.

    De asemenea, Mirabela Miron spune că un efect pozitiv al crizei este că a dispărut tipul ”antreprenorului care le ştie pe toate“, iar acum afacerile se bazează foarte mult pe echipă, pe colaborare, pe flexibilitate. Cu toate acestea, menţionează ea, încă mai există oameni de afaceri cărora le este frică să delege, să aibă încredere în oameni. Principalele dificultăţi cu care se confruntă mediul antreprenorial românesc, în opinia Avisso, sunt cadrul fiscal instabil, provocările pieţei forţei de muncă, lipsa de predictabilitate şi crizele politice succesive. Ca soluţie, ea propune un grad mai mare de implicare din partea camerelor de comerţ, ”să fie unite şi să facă presiune pe guvern“. De asemenea, ea face un apel la mediul de afaceri să se implice mai mult: ”Să devină membri ai camerelor de comerţ, să vină cu propuneri concrete vizavi de ce au ei nevoie şi să deschidă un dialog cu guvernul, să facă proiecte de lege şi să-şi rezolve situaţia“, spune ea.

    Apetitul românilor pentru antreprenoriat creşte tot mai mult, însă la fiecare firmă de succes alte zeci eşuează. în calitate de consultant de afaceri, Mirabela Miron a întâlnit sute de firme de-a lungul anilor; unele au crescut de la un an la altul, iar altele au dispărut. Ce calităţi şi ce defecte au antreprenorii români? Care sunt lucrurile pe care un antreprenor ar trebui să le facă la început?

    Miron spune că românilor le lipseşte educaţia antreprenorială şi determinarea de a reuşi ”şi un pic de realism pentru că nu poţi face afaceri fără niciun ban în buzunar sau fără o doză de risc“. în acelaşi timp, vede că tinerii sunt inteligenţi, se adaptează uşor, sunt creativi şi ”dacă sunt sprijiniţi, pot să dezvolte idei inovative care să producă bani“. Ea îi recomandă unui absolvent de facultate să parcurgă o perioadă de cel puţin 3-5 ani în domeniul său de activitate, timp în care să-şi însuşească necesarul minim de cunoştinţe în zona financiară şi economică. ”înainte de a lansa o afacere trebuie să ştii ce faci. Să ai experienţă în mediul respectiv. Dacă vrei să-ţi lansezi o patiserie, atunci fă nişte prăjituri şi vezi cum e“, spune ea.

    Organizaţiile de tip IMM sunt obligate să acorde o atenţie deosebită managementului financiar, cel care poate face adeseori diferenţa între profit şi faliment, potrivit Mirabelei Miron. Un cashflow cu probleme duce la crize, iar atenţia este distrasă de la activitatea de bază. Ea recomandă externalizarea unor astfel de servicii.

    O afacere de succes trebuie să înceapă cu un plan de afaceri bine pus la punct. ”Acesta indică antreprenorului în ce moment al dezvoltării afacerii sale se află, îl ajută să monitorizeze progresul acesteia şi în egală măsură are scopul de a atrage surse de capital pentru investiţii sau de a obţine credite bancare“, explică antreprenoarea. De asemenea, ea punctează faptul că un plan de afaceri bun trebuie să evidenţieze foarte clar ideea afacerii, ce resurse sunt necesare, care sunt cheltuielile directe prevăzute, resursa umană implicată.

    Totuşi o problemă cu care se confruntă tot mai multe start-up-uri din România este lipsa finanţării, dificultatea de a găsi metode de finanţare pentru a putea creşte. ”Pentru un start-up poţi face un credit de nevoi personale, cum am făcut şi eu, ori poţi împrumuta de la părinţi şi începi cu paşi mărunţi, dar siguri. Un credit de 10.000 de euro nu cred că este foarte greu de obţinut“, este de părere Mirabela Miron; adaugă că un posibil finanţator este întotdeauna interesat de momentul când va putea să facă exit şi de rata de sustenabilitate a investiţiei sale. ”De aceea, se va uita cu atenţie la rezumatul executiv al planului, la management, marketing şi la aspectele financiare ale businessului. Ca partener de afaceri, acesta este interesat de potenţialul de creştere şi de oportunităţile pe care le oferă firma, se va uita atent la suma care trebuie investită, expunerea economică pe care o implică, cine conduce firma şi dacă există resursele necesare.“

    Şi listarea la bursă ar putea fi o soluţie de autofinanţare pentru firmele româneşti, dar nu o metodă foarte populară pe plan local. ”Firmele sunt reticente din cauza faptului că nu ştiu foarte bine ce înseamnă mecanismul listării la bursă, dar este foarte important şi modul în care ai crescut până să ajungi acolo“, spune fondatoarea Avisso. Ea este de părere că în următorii ani bursa va deveni un concurent bun pentru bănci în ceea ce priveşte finanţarea afacerilor.

    în prezent, doar 44.000 din cele 450.000 de firme existente în România sunt eligibile pentru a primi finanţare din partea băncilor, potrivit Avisso; în plus, instituţiile sunt interesate să vadă în proiecţiile financiare capacitatea unui business de a economisi.
    ”Economisirea face dovada unor sume disponibile după ce-ţi achiţi toate cheltuielile curente. Adeseori, acea sumă reprezintă valoarea ratei lunare pe care banca va considera că firma ta şi-o poate permite„, încheie Mirabela Miron.
     

  • ANAF explică cine trebuie să depună până joi, 25 mai, formularul 010

    “Prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1382/2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de înregistrare fiscală a contribuabililor şi a tipurilor de obligaţii fiscale care formează vectorul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr.342/10.05.2017, s-a adăugat rândul şapte la secţiunea IV. „Alte date privind contribuabilul”, referitor la organizarea şi conducerea contabilităţii contribuabililor pe bază de contracte de prestări servicii în domeniul contabilităţii, conform art. 10 alin. (3) din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în comunicatul Fiscului.

    Contribuabilii care au obligaţia completării şi depunerii “Declaraţiei de înregistrare fiscală/Declaraţiei de menţiuni/Declaraţiei de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”, sunt:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Contabilul din smartphone

    CONTEXT:

    Timpul de introducere a datelor pentru activităţile de contabilitate îngreunează activitatea contabililor şi a antreprenorilor care îşi fac contabilitatea in-house.

    DECIZIE:

    Lansarea Smart Bill Conta, prima aplicaţie de contabilitate online care face legătura în timp real între antreprenori şi experţii contabili. Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an şi a fost susţinută de o investiţie de 1 milion de euro atrasă, anul trecut, de Smart Bill de la Catalyst şi Gecad Group.

    CONSECINŢE:

    Pentru clienţii care folosesc platforma integrată Smart Bill, timpul de operare se poate reduce cu până la 50%, prin automatizarea operaţiunilor de introducere date; astfel, se maximizează timpul de utilizare a datelor, iar clientul beneficiază de resurse suplimentare. Smart Bill Conta va contribui la creşterea cu peste 50% anual a vânzărilor Intelligent IT în următorii ani şi va transforma brandul românesc în principalul furnizor de soluţii de facturare de pe piaţa locală.
     

    „Deja am devenit unul dintre principalii jucători pe piaţa de software financiar-contabil şi ţinta noastră este ca în 2-3 ani să fim numărul 1; suntem convinşi că o să reuşim”, descrie Radu Hasan, CEO-ul Intelligent IT, compania care operează pe piaţă sub brandul Smart Bill, un obiectiv pe care vrea să îl atingă în perioada următoare. Una dintre modalităţile prin care antreprenorii sibieni care au dezvoltat afacerea – Radu Hasan, Ioana Hasan, Mircea Căpăţînă – plănuiesc să ajungă la acest obiectiv este Smart Bill Conta, prima aplicaţie de contabilitate online care face legătura în timp real între antreprenori şi experţii contabili, potrivit reprezentanţilor companiei.

    În dezvoltarea acesteia a fost direcţionată o parte din investiţia de 1 milion de euro primită anul trecut din partea fondurilor de investiţii Catalyst România şi Gecad Group, care au preluat printr-o operaţiune de majorare de capital peste 30% din acţiunile firmei. Soluţia Smart Bill Conta se adaugă astfel celor dezvoltate de Smart Bill până acum, fiind complementară acestora, „piesa lipsă din puzzle”, potrivit lui Hasan. Anul trecut, soluţiile Smart Bill au generat venituri de 1 milion de euro, iar pentru anul în curs Hasan previzionează o creştere până la 1,5 milioane de euro; planurile pentru anii următori vizează creşteri importante.

    „Vrem să avem o rată de creştere de 50% pe an şi pentru următorii doi ani.” Serviciile Smart Bill sunt utilizate, în prezent, de peste 45.000 de clienţi, de la PFA-uri la companii mici şi mijlocii şi până la multinaţionale, din toate sectoarele de business, precum serviciile şi comerţul. Peste un milion de documente sunt emise lunar, cu o valoare de peste 2 miliarde de euro pe an. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, anul acesta a depăşit pragul de 50, iar până la finalul anului echipa va număra între 55 şi 60 de persoane. „Depinde de ce recrutări reuşim să facem, piaţa muncii este foarte capricioasă.” Echipa Smart Bill este împărţită între cele două birouri ale firmei: Sibiu (echipa de dezvoltare software) şi Bucureşti (echipa de vânzări şi marketing).

    CEO-ul Smart Bill spune că au început să lucreze la realizarea aplicaţiei Smart Bill Conta în urmă cu un an, iar conceptul a fost realizat şi îmbunătăţit pe baza discuţiilor cu contabili. „O parte consistentă a investiţiei a mers şi merge în direcţia aceasta, atât în dezvoltare, cât şi în marketing”, spune Radu Hasan, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiei direcţionate spre Smart Bill Conta. Aplicaţia va fi oferită gratuit firmelor de contabilitate, iar monetizarea se va face prin vânzarea acestei soluţii clienţilor tip IMM: „Ţintim acelaşi profil de clienţi pe care l-am avut până acum; acoperim 95% din IMM-uri practic, nu ţintim companiile mari, ţinta noastră sunt companiile cu până în 50 de angajaţi, care reprezintă dealtfel 70% din piaţă. Obiectivul nostru este să ajungem cam la 100.000 de firme în următorii trei-patru ani”. El spune că dacă aceşti clienţi vor soluţia completă Smart Bill Conta, costul abonamentului va fi de aproximativ 20-25 de euro pe lună pentru o aplicaţie completă de facturare, gestiune, contabilitate etc.

    Aplicaţia se adresează antreprenorilor, IMM-urilor, contabililor sau firmelor de contabilitate care îşi fac contabilitatea in-house şi care doresc să-şi eficientizeze cu mult timpul de operare. Smart Bill Conta oferă un flux integrat atât pentru client, cât şi pentru firma de contabilitate. Astfel, pentru clienţii care folosesc platforma integrată Smart Bill timpul de operare se poate reduce cu până la 50%, prin automatizarea operaţiunilor de introducere date. Practic, prin eliminarea timpului dublu de înregistrare a documentelor se maximizează timpul de utilizare a datelor, iar clientul beneficiază de resurse suplimentare. Aplicaţia poate fi accesată de oriunde, de pe orice dispozitiv conectat la internet, în mod securizat şi permite vizualizarea documentelor finale sau intermediare ale fiecărui client, explică reprezentanţii companiei.

    Planurile de dezvoltare ale sibienilor nu se opresc însă aici: recent, au primit un grant de cercetare de 600.000 de euro. „Este o axă pe fonduri europene pe cercetare-inovare; astfel că toţi banii vor merge în cercetare. Ne vom concentra pe direcţia de inteligenţă artificială pentru a face Smart Bill cu adevărat smart”, explică Hasan. Pentru aceasta, vor realiza un parteneriat cu două universităţi cu profil tehnic de pe piaţa locală. Au primit deja oferte în acest sens, dar încă nu au ales universităţile cu care vor colabora. Radu Hasan spune că pentru perioada următoare nu şi-au propus să atragă şi alte investiţii.

  • Românul care deţine cele mai multe mall-uri din ţară. Colectează zeci de milioane de euro din chirii

    Iulian Dascălu a fost unul dintre primii investitori în malluri din România; în 2000, când a deschis Iulius Mall la Iaşi, în România mai funcţiona doar proiectul Bucureşti Mall al companiei turceşti Anchor Grup.

    La un deceniu şi jumătate distanţă, Iulius Group controlează patru centre comerciale sub brandul Iulius, la Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava, precum şi ansamblul multifuncţional Palas Iaşi. Pe segmentul office, compania a dezvoltat la nivel naţional peste 58.000 de metri pătraţi de birouri clasa A, iar alţi 15.000 de metri pătraţi se află în construcţie.

    Iulian Dascălu este licenţiat în finanţe-contabilitate în cadrul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi, respectiv economie şi administrarea afacerilor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.

    Toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 creşteri ale cifrei de afaceri, ajungând la o valoare cumulată de 291 mil. lei (66,1 mil. euro) numai din segmentul de retail.

    Acestui total i se adaugă 27,8 mil. lei (6,3 mil. euro) din exploatarea sectorului office construit în cadrul an­samblului Palas din Iaşi. Faţă de anul 2014, când rezultatul pe retail a fost de 268,1 mil. lei (60,9 mil. euro), creşterea este de 8,5%. Liderul grupului în ceea ce priveşte rezultatele pentru anul trecut este centrul comercial Iulius Mall Timişoara, care a adus în 2015 venituri de 89,7 mil. lei (20,4 mil. euro), în creştere cu 6,5% faţă de anul anterior. Mallul din vestul ţării va fi integrat într-un proiect mai amplu la care compania lucrează în prezent şi în care investeşte peste 220 mil. euro. Acesta va fi al doilea ansamblu de tip mixed-use din portofoliul companiei, după Palas Iaşi.