Tag: consumatori

  • Cum se reinventează viitorul plăţilor?

    “Momentul plăţii devine invizibil, dar responsabilităţile sunt din ce în ce mai vizibile”, sumarizează Charlotte Hogg, CEO al Visa Europe, un concept care descrie industria în care activează. Am întâlnit-o pe Hogg în cadrul evenimentului Money2020 organizat la începutul verii în Amsterdam, destinat deopotrivă marilor jucători din industria financiară, dar şi fintech-urilor. Tema evenimentului s-a concentrat în jurul evoluţiei banilor: care au fost lecţiile din trecut care să contureze aşteptările utilizatorilor în viitor şi care este rolul companiilor din industria financiară pentru a le îndeplini?

    „Cerinţele în această lume nouă sunt: siguranţa, simplitatea – la fel ca în cazul monedelor, care erau incredibil de uşor de folosit şi astfel au fost rapid adoptate – şi transparenţa – chiar dacă momentul plăţilor este invizibil, utilizatorii trebuie să deţină informaţii referitoare la modul în care sunt cheltuiţi banii lor şi să deţină controlul asupra vieţii lor financiare”, răspunde Charlotte Hogg. Într-un astfel de ecosistem, rolul unei companii precum Visa este, din punctul ei de vedere, să îşi asume misiunea de a conecta lumea „într-o manieră sigură, astfel încât consumatorii să fie fericiţi, iar afacerile să înflorească”.  În acest context, compania pe care o reprezintă la nivel european şi-a propus să fie mai deschisă în ceea ce priveşte colaborarea cu fintech-urile.

    Potrivit CEO-ului Visa Europe, în urma discuţiilor cu reprezentanţii fintech-urilor, au ajuns la concluzia că principala lor problemă se leagă de complexitatea, timpul şi costul necesare integrării lor în reţeaua companiei de plăţi digitale. „Am discutat cu multe fintech-uri în ultimul an, suntem conştienţi că nu este uşor să lucrezi cu companii care cresc foarte rapid – de aceea am anunţat doi piloni de dezvoltare a acestor colaborări.” Astfel, compania a lansat în vara aceasta un fond de investiţii de 100 de milioane de euro, dedicat fintech-urilor europene care sunt inovatoare în banking, dar şi celor care folosesc tehnologii emergente care au potenţialul de a dezvolta experienţele de cumpărături şi a le face mai sigure.

    „Nu ne concentrăm pe un anumit profil de companie, ci pe un spectru larg de companii care să aibă un rol în îmbunătăţirea şi simplificarea reţelei Visa. Începem acum, începem în Europa şi învăţăm pe parcurs, suntem flexibili”, explică Charlotte Hogg.

    SolarisBank, un start-up fintech cu sediul central în Berlin, care oferă servicii de Banking as a Platform (BaaP), despre care presa internaţională scrie că a atras într-o primă rundă de finanţare fonduri de 26,3 milioane de euro, este unul dintre exemple.

    Compania de tehnologie de plăţi Payworks este un alt fintech în care Visa Europe şi-a anunţat investiţia: la începutul acestui an, compania a anunţat obţinerea unei finanţări de 14,5 milioane de euro într-o a doua rundă de finanţare, în care a fost implicată şi Visa. Compania a fost fondată în 2012 şi a dezvoltat o tehnologie de plată operată în cloud şi oferită drept software as a service furnizorilor de plăţi.

    Klarna, o bancă suedeză care oferă servicii financiare online precum soluţiile de plată pentru magazinele online, colectarea datoriilor, plăţi de credite, a intermediat în 2017 vânzări în mediul online de 21 de miliarde de dolari. Charlotte Hogg spune că nu exclude companii de acest tip din România, însă până acum nu există discuţii concrete în acest sens.

    Un alt mod în care compania îşi manifestă deschiderea faţă de fintech-uri este prin intermediul unui program fast-track de acces la reţeaua Visa, prin intermediul căruia start-up-urile pot să se alăture reţelei Visa în doar patru săptămâni. Compania va derula parteneriate pentru a sponsoriza start-up-urile care îşi doresc să se înscrie în program, astfel încât consumatorii finali şi comercianţii să aibă parte de experienţe digitale îmbunătăţite. Pentru lansarea acestei iniţiative, compania Visa cu platforma de plăţi, banking alternativ şi procesare Contis. Lansat în iulie în Regatul Unit, programul este în proces de extindere în prezent la nivelul Europei. 

    „Vom oferi sfaturi şi acces la reţeaua noastră, astfel încât fintech-urile să se concentreze pe dezvoltarea businessului”, a spus Hogg.
    În afară de Contis, compania colaborează şi cu alte platforme pentru îmbunătăţirea experienţelor consumatorilor şi comercianţilor, cum ar fi Revolut, banca digitală lansată în Marea Britanie de rusul Nicolas Storonsky, sau furnizorul german de plăţi Wirecard.

    Interviul a avut loc la câteva zile după ce mai mulţi clienţi din diferite ţări europene s-au confruntat cu imposibilitatea de a-şi duce mai departe tranzacţiile; potrivit lui Charlotte Hogg, incidentele au fost cauzate de o eroare de hardware.

    „În zilele care au urmat am reevaluat aceste evenimente şi am concluzionat că avem de învăţat, inclusiv de la jucători noi precum Revolut, care, de pildă, sunt foarte rapizi când vine vorba de comunicarea cu clienţii – avem ce învăţa de la ei şi de la toţi partenerii noştri.”

    „România este o piaţă foarte interesantă şi am colegi direct responsabili de piaţă – cred că se întâmplă inovaţii interesante pe piaţa plăţilor electronice în România şi lucruri din care avem ce învăţa; ceea ce încercăm să facem este să ne asigurăm că pentru fiecare piaţă acele particularităţi locale sunt înţelese şi că ne gândim la consumatorii din fiecare din acele pieţe, în contextul în care vorbim despre nevoi diferite în fiecare dintre acestea. România e diferită de Grecia, de Spania şi construim resurse şi capabilităţi specifice acelor pieţe”, descrie Charlotte Hogg piaţa locală, mărturisind că România este pe lista sa de vizite în perioada urmăoare. 

    Potrivit unor date ale KPMG citate de Visa, valoarea totală a investiţiilor în fintech-uri a ajuns la 4,7 miliarde de dolari anul trecut.

    ZF scria în urmă cu câteva luni că gigantul american, lider în plăţi digitale la nivel mondial, investeşte anual în 8-9 start-up-uri, iar valoarea investiţiilor porneşte de la 500.000 de euro şi poate ajunge la 20 milioane euro. Visa a deschis recent un al doilea centru de inovaţie, în Tel Aviv (Israel), primul fiind situat în Berlin (Germania).

    În afară de cele două centre din regiune, Berlin şi Tel Aviv, Visa mai mare încă 8 centre de inovaţie situate în Dubai, Londra, Miami, New York, San Francisco, San Paolo, Singapore şi Stockholm. Gigantul american alocă bugete substanţiale pentru investiţiile în inovaţie, în condiţiile în care noile tehnologii apărute, rata de penetrare tot mai mare a smartphone-urilor şi posibilitatea de a folosi internetul la costuri accesibile transformă industria financiară, plăţile digitale fiind în centrul atenţiei.

    Compania Visa, înfiinţată în urmă cu 60 de ani, colaborează cu peste 16.000 de instituţii financiare din 200 de ţări, operând peste 3 miliarde de carduri la nivel mondial.

  • Avenir Telecom: piaţa de smartphone-uri a înregistrat în primul semestru cea mai mare creştere din ultimii trei ani

    Consumatorii au început să se orienteze către telefoane cu o valoare mai mare, arătând o preferinţă în achiziţie către flaghship-urile producătorilor. În decizia de achiziţie, consumatorii au fost ajutaţi de ofertele operatorilor, dar şi de promoţiile agresive ale retailerilor, atât offline cât şi online.

    Pe lângă schimbarea comportamentului utilizatorilor, evoluţia pieţei de smartphone-uri a fost determinată şi de creşterea consumului la nivel general, dar şi de schimbarea strategiei producătorilor de smartphone-uri care au lansat în piaţă mai multe modele de telefoane din segmentele middle şi high, mutând astfel şi atenţia consumatorilor către aceste categorii de smartphone-uri.

    Astfel, preţul mediu al smartphone-urilor vândute în România a depăşit în primul semestru din acest an valoarea de 200 euro, în creştere cu peste 13% faţă de preţul mediu înregistrat anul trecut.

    Ce smartphone-uri cumpără românii

    În primele şase luni ale anului, românii s-au orientat, în achiziţia de smartphone-uri, către telefoane din gamele medie şi de top disponibile în piaţă. Mai mult, şi-au dorit telefoane cu o durată de viaţă a bateriei din ce în ce mai mare.

    Creşterea timpului de folosire a smartphone-urilor, precum şi a consumului de internet şi date mobile, a influenţat pozitiv vânzările de smartphone-uri, în sensul achiziţiei telefoanelor mai performante, ca necesitate de utilizare în activităţi precum gaming, streaming live, navigare pe internet la viteze 4G, socializare etc. Totodată, dezvoltarea pieţei de smartphone-uri a fost susţinută şi de operatorii telecom. 

  • Trei tipuri de înşelătorii găsite de inspectorii ANPC în mai multe hipermarketuri din Bucureşti-Ilfov, în ultimele trei luni

    „Începând cu dată de 3 iulie 2018, comisarii din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Bucureşti-Ilfov au desfăşurat 43 de acţiuni de control, în vederea verificării respectării drepturilor şi intereselor consumatorilor, conform legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorilor, în reţelele de hipermarketuri”, se scrie într-un comunicat de presă al ANPC.

    În urmă verificărilor, au fost aplicate un număr de 43 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 632.000 lei şi 2 avertismente şi au fost emise 36 de decizii de încetare imediată a practicilor comerciale incorecte conform Legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, republicată.

    „A fost dispusă oprirea definitivă de la comercializare a cantităţii de 1.321 kg produse alimentare în valoare de 17.881 lei şi 37.592 litri apă plată şi minerală şi băuturi răcoritoare în valoare de 37.591 lei şi oprirea temporară de la comercializare a cantităţii de 656 kg, în valoare de 16.282 lei şi 89 bucăţi, în valoare de 624 lei produse nealimentare”, se mai menţionează în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • evoMAG: începerea şcolii creşte vânzările de calculatoare cu 25%

    În acelaşi timp, bugetul alocat de clienţi pentru pregătirile necesare începerii anului şcolar este în creştere, consumatorii fiind dispuşi să cheltuiască circa 2.000 de lei pentru achiziţia unui calculator, a unei imprimante, a unui monitor şi a accesoriilor necesare: tastatură, mouse, boxe, consumabile etc. Bugetul este cu aproximativ 10% mai mare faţă de anul trecut, ca urmare a creşterii consumului la nivel general, al disponibilităţii consumatorilor de  a cheltui mai mult, dar şi a promoţiilor oferite de retailerii specializaţi.

    Românii îşi doresc calculatoare de ultimă generaţie, cu tehnologie nouă şi putere de procesare mare. Pentru un astfel de sistem, sunt dispuşi să plătească un preţ mediu de 1.600 de lei, mai mare cu aproximativ 10% decât anii trecuţi. 

  • ATENŢIE!! Cei care vor cumpăra o maşină săptămâna viitoare vor plăti mai mult cu 70% decât pentru o maşină identică achiziţionată săptămâna trecută

    Odată cu introducerea de la 1 sep­tembrie a unui nou test de emisii pentru auto­vehicule, consumul oficial de car­bu­rant şi datele privind emisiile vor fi mult mai apropiate de realitate.

    Totul vine însă cu un preţ pentru con­sumatori, atât din punctul de vedere al costurilor suplimentare, cât şi al nu­mărului mai redus de modele dispo­nibile, scrie Deutsche Welle.
     
    Cei care vor cumpăra o maşină săp­tămâna viitoare sau mai târziu se vor con­frunta cu costuri cu până la 70% mai mari decât cele suportate pentru o maşină identică achiziţionată de exem­plu săptămâna trecută.
     
    Autovehiculele sunt bineînţeles ace­leaşi, dar ratingurile oficiale privind con­sumul de carburant şi impactul asu­pra mediului vor fi certificate de un nou stan­dard, mai dur, WLTP. În plus, ni­ve­lul emisiilor toxice va fi verificat de tes­tul Real Driving Emissions (RDE) realizat pe drumuri reale.
     
    Faptul că noul standard WLTP este im­plementat atât de curând după scan­dalul emisiilor în care este implicat cel mai mare producător auto al Ger­maniei, VW, este în cea mai mare parte o coincidenţă. Însă scandalul a acce­le­rat implementarea acestuia, iar opoziţia din partea industriei auto s-a evaporat rapid.
     
    Potrivit oficialilor din industria auto, certificarea durează de două ori mai mult decât în trecut. În plus, volu­mul organizării back office a crescut foar­te mult, iar costurile vor fi inevitabil tre­cute asupra clienţilor.
     
  • Studiu: Piaţa de smartphone-uri a înregistrat în primul semestru 2018 o creştere de 40% faţă de 2017

    De asemenea, rezultatele studiului arată că preţul mediu al smartphone-urilor vândute în România a depăşit în primul semestru din acest an valoarea de 200 euro, în creştere cu peste 13% faţă de preţul mediu înregistrat anul trecut.

    „Consumatorii au început să se orienteze către telefoane cu o valoare mai mare, arătând o preferinţă în achiziţie către flaghship-urile producătorilor. În decizia de achiziţie, consumatorii au fost ajutaţi de ofertele operatorilor, dar şi de promoţiile agresive ale retailerilor, atât offline cât şi online”,arată comunicatul.

    Din datele centralizate reiese că evoluţia pieţei de smartphone-uri a fost determinată şi de creşterea consumului la nivel general, dar şi de schimbarea strategiei producătorilor care au lansat în piaţă mai multe modele de telefoane din segmentele middle şi high, mutând astfel şi atenţia consumatorilor către aceste categorii de smartphone-uri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Carmistin şi-a dublat profitul datorită investiţiilor

    Grupul Carmistin este unul dintre cei mai mari crescători de animale din România, iar potrivit datelor interne, pe linia de business pui a înregistrat o creştere EBITDA de la 9,02 mil. lei, la jumătatea anului trecut, până la 11,20 mil. lei în primele şase luni ale anului curent, în condiţiile în care subvenţia aferentă condiţiilor de bunăstare s-a redus de la aproximativ 1,20 lei/cap în 2017, până la 0,86 lei/cap în 2018.

    De asemenea, pe linia de business porc, în condiţiile reducerii drastice a subvenţiei aferente condiţiilor de bunăstare cu peste 50%, de la 28,50 euro/cap anul trecut, până la 13,809 euro/cap anul acesta, profitul operaţional al grupului Carmistin s-a majorat de la 9,45 mil. lei, până la 16,62 mil. lei, în perioada de referinţă.

    Cea mai profitabilă linie de business a grupului, cu o creştere de peste 200% este linia de agricultură, mai exact cultura cerealelor şi fabricarea furajelor. La fel ca în cazul celorlalte linii de business, majorările profitului se datoarează investiţiilor, deschiderea noilor capacităţi de producţie din Râmnicu Vâlcea şi succesul de piaţă al furajelor destinate consumatorilor individuali.
    Per total, Carmistin a înregistrat în prima jumătate a anului 2018 un rezultat operaţional pe toate liniile de business de peste 48 mil. lei, faţă de 24,724 mil. lei EBITDA la finalul primelor şase luni ale anului 2017.

  • Preşedintele Venezuelei, Nicolás Maduro: Preţul combustibilului subvenţionat ar trebui să crească

    „Benzina trebuie vândută la un preţ internaţional pentru a opri contrabanda în Columbia şi Caraibe”, a afirmat Nicolás Maduro într-o intervenţie televizată.

    La fel ca majoritatea ţărilor producătoare de petrol, Venezuela a acordat de mai mulţi ani combustibil subvenţionat ca un avantaj pentru consumatori, însă preţurile la combustibil au rămas mici timp de mai mulţi ani, în ciuda hiperinflaţiei pe care Fondul Monetar Internaţional o prognozează că ar atinge 1 milion de procente în acest an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: CJUE a decis că băncile pot cesiona creditele fără ca debitorul să-şi poată răscumpăra datoria

    De asemenea, decizia CJUE nu se aplică nici dispoziţiilor legale naţionale care reglementează transmiterea creditelor şi substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.

    CJUE a emis această decizie, când a pronunţat, în data de 7 august 2018, o hotărâre legată de o serie de cereri referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CE. Cererile au fost făcute în cazul unor litigii între Banca Santander şi doi clienţi (cazul-96/16) şi, respectiv, între Banco de Sabadel SA şi un client (cazul C-94/17), în legătură cu executarea unor contracte de credit încheiate între părţi.

    „Motivarea CJUE este aceea că «Directiva privind clauzele abuzive în contactele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată că… nu este aplicabilă practicii unui profesionist care constă în cesiunea sau în cumpărarea unei creanţe deţinute faţă de un consumator, fără ca posibilitatea unei asemenea cesiuni să fie prevăzută în contractul de împrumut încheiat cu acest consumator, fără ca acesta din urmă să fie informat în prealabil despre respectiva cesiune sau să îşi dea consimţământul la aceasta şi fără a i se acorda acestuia posibilitatea să îşi răscumpere datoria şi, astfel, să o stingă, prin rambursarea către cesionar a preţului pe care acesta l-a plătit pentru cesiunea menţionată, majorat cu costurile, cu dobânzile şi cu cheltuielile de judecată aplicabile». Totodată, motivarea CJUE stabileşte că directiva în cauză nu este aplicabilă nici unor dispoziţii naţionale, precum cele ce figurează în dreptul spaniol, care încadrează posibilitatea de răscumpărare şi substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile în curs. Altfel spus, CJUE a stabilit că institutiile de credit pot realiza cesiuni de credite fără ca debitorului să i se dea posibilitatea să-şi răscumpere datoria”, explică Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), într-o opinie publicată pe blogul instituţiei, www.opiniibnr.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România a avut al cincilea cel mai mic preţ al kilowatt-ului din UE în semestrul II 2017

    În semestrul II 2016, preţul unui kilowat era de 0,1233 eurocenţi/kWh, iar în semestrul II 2015 era de 0,1319 eurocenţi/kWh. Preţul din România este mai mare decât cel din Ungaria (0,1134 eurocenţi/kWh), Lituania (0,1107 eurocenţi/kWh) sau Bulgaria (0,0983 eurocenţi/kWh), dar este sub cel din Malta (0,1364 eurocenţi/kWh), Marea Britanie (0,1856 eurocenţi/kWh) sau Danemarca (0,3010 eurocenţi/kWh).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro