BusinessMagazin

Tag: consultare

  • O nouă categorie de produse

    Producătorul de mobilier Lemet şi-a propus să dezvolte o nouă linie de producţie, pentru a adăuga noi game de produse. Utilajele au fost achiziţionate de la producători europeni de maşini-unelte, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:
    Compunerea fluxurilor de producţie.

    EFECTELE INOVAŢIEI:
    Identificarea nevoilor din piaţă, desenarea fluxurilor, îmbinarea echipamentelor au dus la reducerea costurilor şi controlul calităţii finale printr-un proces propriu asimilat de Lemet. Compania poate produce acum  scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Tot la capitolul efectelor se înscriu creşterea a cifrei de afaceri a companiei şi a exportului cu peste 10 procente şi crearea a 27 de locuri noi de muncă.

    DESCRIERE:
    Demararea investiţiilor a fost declanşată de nevoia de a diversifica producţia de mobilier în acord cu evoluţia cererii din piaţa de profil şi cu tendinţele descoperite la nivel european. Compania urmărea să adauge o nouă categorie de produse: mese şi scaune. Pentru a le produce, Lemet avea nevoie de două fluxuri de noi de producţie, care să încorporeze tehnologie de cea mai nouă generaţie şi să răspundă obiectivelor de business ale companiei. Pentru a realiza acest lucru, Lemet a achiziţionat utilajele de la producători de maşini-unelte europeni din Italia şi Germania, iar fluxurile de producţie au fost desenate de proiectanţii de la Lemet în urma consultării cu specialiştii firmelor partenere.

    „Graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea considerabilă a costurilor de producţie şi lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similare; Realizarea internă a activităţii de lăcuire a reperelor din MDF/PAL destinate fronturilor plane şi profilate pentru bucătării, camere de zi, dormitoare, mobilier de baie face ca elasticitatea fabricilor de pe platforma Lemet să crească considerabil”, declară Alexandru Rizea, director general al Lemet. Producătorul de mobilă are acum 820 angajaţi, o cifră de afaceri la nouă luni de 214,3 milioane lei, în creştere cu aproximativ 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În reţeaua de magazine Lem’s, numărul de angajaţi se apropie de 850; lanţul reuneşte 100 de magazine de mobilă şi are la nivel naţional o suprafaţă de vânzare cumulată de peste 70.000 mp. 73 din cele 100 de magazine sunt operate în sistem de franciză şi 18 sub branduri locale, nouă sunt propriu; reţeaua are şi un centru logistic.
    La finalul investiţiei au rezultat două noi fabrici cu patru fluxuri noi de producţie, cu un grad înalt de tehnologizare şi automatizare, capabile să producă: scaune din lemn masiv, mese din lemn masiv, mobilier din PAL şi MDF vopsit, mobilier din PAL şi MDF furniruit. Mai mult, graţie acestor investiţii s-a obţinut scăderea costurilor de producţie şi de lăcuire a reperelor şi produselor în raport cu costul achiziţiei materialelor finite similar. Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de şapte luni şi a fost finanţat din fonduri proprii şi din bani europeni, valoarea totală a proiectului fiind de peste 23,35 milioane de lei.
     

  • 3 decembrie, ziua de când călătorii CFR puteau fi despăgubiţi pentru întârzierea trenurilor

    O prevedere dintr-un Regulament al Comisiei Europene potrivit căreia călătorii europeni trebuie despăgubiţi dacă trenurile întârzie mai mult de 60 de minute se va aplica şi în România doar din 3 decembrie 2019. Până atunci, liniile ferate din ţara noastră ar trebui reabilitate, însă nici în prezent nu s-a schimbat nimic relevant în acest sens.

    Încă din 2007, în Uniunea Europeană călătorii primesc despăgubiri de 25% din preţul biletului dacă trenurile întârzie între 60 şi 119 minute sau de 50% pentru întârzieri de peste 120 de minute. Despăgubirea poate ajunge la 100% plus cazarea pe o noapte la un hotel de trei stele – cameră single – dacă întârzierea trenului a provocat pierderea ultimei legături feroviare din acea zi.

    În România, aceste facilităţi se acordă numai călătorilor din trenurile internaţionale, pentru cei din trenurile naţionale existând o derogare care va expira la data de 3 decembrie 2019.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mâncarea tradiţională de 1 Decembrie? Fasolea provine 95% din import, costiţa şi cârnăciorii – 60%

    În fiecare an, la mesele câmpeneşti oferite de autorităţi cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori sau, după caz, cu costiţă afumată. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradiţională a Zilei Naţionale, statisticile – tot oficiale – privind preparatul de fasole cu costiţă/cârnăciori arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente este asigurat din producţia autohtonă, marile cantităţi provenind din import.

    Un studiu al Consiliului Concurenţei, spre exemplu, arată că fasolea din consumul intern provine doar în proporţie de 4% din recolta sau producţia naţională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporţie de 32% şi din afara UE în proporţie de 64%, restul de 4% reprezentând producţia naţională.

    De cealaltă parte, statisticile patronatelor cu profil alimentar arată că mezelurile sunt în proporţie de peste 90% procesate în România, dar carnea – ca ingredient principal – este adusă din import, mai ales cea de porc, proporţia medie a importurilor fiind de 60%. Sau, în termeni geometrici, dintr-un metru de cârnaţi 60 de centimetri provin din import şi 40 de centimetri provin din producţia naţională, doar prepararea (procesarea) executându-se local.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mâncarea tradiţională de 1 Decembrie? Fasolea provine 95% din import, costiţa şi cârnăciorii – 60%

    În fiecare an, la mesele câmpeneşti oferite de autorităţi cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori sau, după caz, cu costiţă afumată. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradiţională a Zilei Naţionale, statisticile – tot oficiale – privind preparatul de fasole cu costiţă/cârnăciori arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente este asigurat din producţia autohtonă, marile cantităţi provenind din import.

    Un studiu al Consiliului Concurenţei, spre exemplu, arată că fasolea din consumul intern provine doar în proporţie de 4% din recolta sau producţia naţională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporţie de 32% şi din afara UE în proporţie de 64%, restul de 4% reprezentând producţia naţională.

    De cealaltă parte, statisticile patronatelor cu profil alimentar arată că mezelurile sunt în proporţie de peste 90% procesate în România, dar carnea – ca ingredient principal – este adusă din import, mai ales cea de porc, proporţia medie a importurilor fiind de 60%. Sau, în termeni geometrici, dintr-un metru de cârnaţi 60 de centimetri provin din import şi 40 de centimetri provin din producţia naţională, doar prepararea (procesarea) executându-se local.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Educaţie a pus în dezbatere publică noua metodologie pentru acreditarea şcolilor doctorale

    Proiectul de Metodologie privind acreditarea şi evaluarea periodică a şcolilor doctorale poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educaţie timp de 10 zile (16-26 octombrie), iar observaţiile, propunerile şi sugestiile pot fi trimise în intervalul menţionat la adresa de email anca.prisacariu@edu.gov.ro, se arată într-un comunicat remis agenţiei de presă MEDIAFAX.

    “Metodologia este structurată pe trei mari domenii – capacitate instituţională, eficacitate educaţională şi management al calităţii – din care derivă criteriile şi indicatorii de performanţă.(…) Menţionăm că Metodologia va sta la baza procesului de acreditare şi evaluare periodică a şcolilor doctorale din România, pe care Ministerul Educaţiei îl va iniţia în această toamnă”, se precizează în comunicat.

    Proiectul cuprinde opt articole şi o anexă unde sunt stipulate criteriile şi indicatori de performanţă utilizaţi în acreditarea şi evaluarea periodică a unei şcoli doctorale.

    Pentru domeniul capacitate instituţională, la criterii sunt trecute: structurile instituţionale, administrative şi manageriale, baza materială şi optimizarea utilizării infrastructurii de cercetare, resursele umane şi capacitatea instituţiei de atragere a resurselor umane externe instituţiei şi din afara ţării, în condiţiile legii.

    La domeniul eficacitate educaţională criteriile cuprinse în proiect sunt: conţinutul programului de studii, rezultatele învăţării şi activitatea de cercetare ştiinţifică, angajabilitatea, activitatea financiară a organizaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care l-a cunoscut cel mai bine pe Putin dezvăluie adevăratul plan al Rusiei. România este vizată direct

    Înainte cu trei săptămâni de a se stinge, Shimon Peres a dat ultimul interviu scriitorului şi jurnalistului David Samuels, unul dintre interlocutorii săi preferaţi. Dialog spumos (întrebări non-conformiste, răspunsuri foarte interesante), desfăşurat în engleză şi ivrit, citabil în întregime.

    Am ales să decupez paragrafele referitoare la Vladimir Putin. Fiindcă vin din partea unui om care l-a cunoscut bine, pe care Putin l-a respectat şi l-a consultat, la fel cum au făcut preşedinţii Xi şi Obama. Ce spunea Peres: “Sunt foarte bun prieten cu Putin şi o să-ţi relatez, pe scurt, conţinutul uneia dintre discuţiile noastre recente” 

    Omul care l-a cunoscut cel mai bine pe Putin dezvăluie adevăratul plan al Rusiei. România este vizată direct

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

  • Puterea detaliului: micile schimbări care generează marile influenţe

    La mijlocul anilor ’70, un om de afaceri italian, Antonio Carluccio, a plecat din nordul Italiei şi s-a mutat în Marea Britanie, unde a deschis un magazin alimentar. În prezent Carluccio are 70 de cafenele în Europa şi Orientul Mijlociu, unde vinde mâncăruri italiene autentice, salate, îngheţate şi, greu de crezut, scutere. Adică în meniul pe care îl consultă oamenii, pentru a decide ce vor să mănânce la cină, se află şi un scuter, pe care îl pot comanda în varii culori.

    Este un amănunt care îl ajută pe antreprenor, dar nu pentru că îi sporesc vânzările din cauza multelor scutere pe care le vinde. De fapt scuterele nu se prea vând, pentru că oamenii vor să mănânce, dar prezenţa scuterelor în menu acţionează persuasiv: în comparaţie cu cei 3.500 de dolari care reprezintă preţul unui scuter, banii cheltuiţi pe preparatele culinare par mărunţiş. Este ceea ce se numeşte „contrast perceptiv“, ideea simplă conform căreia un produs de 50 de lei pare scump pe o listă care începe cu un produs asemănător, dar care costă numai 15 lei, dar pare ieftin dacă lista începe cu un produs de 100 de lei.

    Este acesta numai unul din exemplele care populează volumul „Marile detalii“ semnat de Steve Martin, directorul companiei Influence at Work, Noah Goldstein, profesor la UCLA Anderson School of Management, şi Robert Cialdini, profesor de psihologie şi marketing la Universitatea din Arizona. Cei trei se înscriu în marele curent al momentului, cel al studierii cât mai în amănunt a comportamentului uman, asta în ideea obţinerii unor tehnici practice menite să influenţeze atât individul, cât şi grupurile. O simplă frază adăugată, de către institutul lui Steve Martin, scrisorii pe care Fiscul britanic o trimitea în fiecare an contribuabililor rău-platnici a făcut ca sumele încasate de la aceştia să crească de la 57% din valoarea datoriilor la 86%.

    Şi nu a fost o uluitoare mostră de înţelepciune umană, ci doar precizarea că majoritatea oamenilor îşi plătesc taxele la timp. S-a declanşat fenomentul cunoscut drept „dovada socială“, care conturează comportamentul indivizilor în funcţie de comportamentul celor care îi înconjoară; dorinţa de conformitate a dus la creşterea importantă a colectării impozitelor.

    Priviţi „Marile detalii“ (în engleză, sau mă rog, în romgleză, chiar, sună mai bine: „The Small Big“) ca pe un fel de îndrumar, de ghid practic în ştiinţa persuasiunii, presărat cu exemple elocvente, 52 la număr, pentru fiecare dintre aspectele analizate. Foarte interesant şi, mai ales, generatoarea unui imbold nestăpânit de a încerca pe ceilalţi unul sau mai multe dintre detaliile acelea mărunte, cu aşa de mari rezultate.

     

  • Cum dezvolţi un start-up în consultaţă în construcţii?

    A fost o perioadă când mă temeam că va trebui să renunţ la business, însă ştiam că mi se potriveşte antreprenoriatul, aşa că am avut încredere că piaţa îşi va reveni. Am realizat atunci că trebuie doar să rezistăm până în momentul în care lucrurile vor merge mai bine.” Florin Popa sumarizează astfel anii 2009-2014, cea mai dificilă perioadă prin care a trecut toată piaţa, marcată de o criză acută pe piaţa construcţiilor.

    Băncile au îngheţat creditarea, investitorii au blocat investiţiile şi ani la rând piaţa construcţiilor a fost în stand-by. Nimic nu mai amintea de anii de boom când blocurile se ridicau văzând cu ochii, clădirile de birouri apăreau ca ciupercile după ploaie, iar mallurile se îngrămădeau la start. „Noi am reuşit să ne creăm o nişă şi să ne dezvoltăm chiar şi în această perioadă, câştigând cotă de piaţă”, sumarizează anii de criză tânărul antreprenor care a pus în 2006 bazele companiei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting. A venit însă 2015, un an în care consumul intern a dat primele semne reale de revenire, iar toţi ceilalţi indicatori economici au pus România din nou pe radarele investitorilor. Piaţa construcţiilor a primit şi ea o gură de aer proaspăt şi a început să îşi revină.

    „În 2015 am simţit că lucrurile încep să se lege după nouă ani. Noi am ajuns deja cunoscuţi şi suntem chemaţi la licitaţii. La început îmi amintesc că a trebuit să batem din uşă în uşă să găsim clienţi. Acum este un mix, suntem chemaţi, dar mergem şi noi către potenţiali clienţi.”

    Cel mai bun an pentru Vitalis Consulting a fost de departe 2015 atât din punctul de vedere al businessului, cât şi al numărului de clienţi. Compania a obţinut afaceri de 2 milioane de euro, o marjă de profit de 20% şi a adunat la portofoliu doar anul trecut 20 de clădiri.
    „Pentru acest an ne-am bugetat o creştere a cifrei de afaceri cu 10% şi consolidarea poziţiei în piaţă. În ultimii ani observăm faţă de boom o scădere a valorii proiectelor, însă o creştere a numărului de clienţi. Este o situaţie mai sigură acum, pentru că s-a redus dependenţa faţă de un număr mic de clienţi.” În 2008, ultimul an de boom economic, 60% din cifra de afaceri a companiei Vitalis Consulting era adusă de un singur client. Acum cel mai mare client aduce 9% din business, iar firma lucrează la 40 de proiecte, pe toate segmentele de piaţă. Pe zona de birouri compania are trei proiecte în Bucureşti cu o suprafaţă totală de 30.000 mp, pe segmentul rezidenţial sunt prezenţi şi în Bucureşti şi în provincie, coordonând lucrările la 4.500 de apartamente.

    Pentru acest an antreprenorul se aşteaptă ca piaţa de birouri să se mai liniştească, în timp ce rezidenţialul să se activeze. „Pariem pe un portofoliu de clienţi, nu pe o piaţă. Vrem clienţi care să nu îşi concentreze atenţia pe un singur segment de piaţă.”
    Florin Popa recunoaşte însă că în cazul în care se votează legea dării în plată în forma ei actuală, iar băncile vor majora toate avansul la credite imobiliare la 30-35%, am putea vedea un nou blocaj al pieţei imobiliare. Antreprenorul se aşteaptă însă la un blocaj temporar, de 1-2 ani, dat de şoc, pentru ca apoi situaţia să revină la normal. „Noi ne raportăm doar la situaţia ultimilor ani, la trecutul recent, însă acum 10-15 ani avansul pentru astfel de credite era mai mare, de circa 25%. La momentul acela piaţa încă mergea, nu erau suficiente produse care să acopere cererea.” Încrederea tânărului antreprenor în piaţa imobiliară locală vine şi din faptul că în ultimii ani se poate remarca o dezvoltare echilibrată la nivel naţional, pe toate segmentele. „Acum trei ani era o discrepanţă mare între Bucureşti şi provincie, însă în ultimii ani am fost implicaţi în proiecte la Iaşi, Piatra Neamţ, Craiova, Constanţa, Braşov, Ploieşti sau Timişoara. Vorbim de proiecte pe toate segmentele de piaţă.”

    Mai mult, compania locală coordonează în prezent şi construcţia a trei hoteluri la Londra, investitorul fiind grupul israelian Red Sea Group. „Ne-au cunoscut în România, unde am şi lucrat împreună de altfel, şi au decis să meargă cu noi şi la Londra. Afară mergem doar dacă există un client cunoscut şi dacă ne vrea pe noi.” În septembrie 2014 Vitalis Consulting a început simultant două proiecte – Riverbank Park Plaza Hotel (394 camere) şi Hercules House Park Plaza Hotel (494 camere), care vor fi livrate la sfârşitul lunii martie 2016, respectiv iulie 2016. În iunie 2015, Vitalis a fost contractată pentru lucrările de extindere a celui de-al treilea hotel din Londra, Hotelul Club A40, ce totalizează 212 camere. Clientul este acelaşi, Red Sea Group.