Tag: consiliul fiscal

  • Preşedintele Consiliului Fiscal: Adoptarea euro în 2019 pare o ţintă nerealistă din punct de vedere strict economic

     “România şi-a fixat un obiectiv foarte ambiţios pentru adoptara euro, 2019. Sunt raţiuni politice, strategice în spate, mai degrabă decât raţiuni economice. Dacă privim lucrurile din punct de vedere strict economic, deşi nu este posibil, 2019 pare o ţintă nerealistă”, a afirmat joi Dumitru la un summit bancar.

    El apreciază că România are nevoie de “un road-map” care să conducă la realizarea obiectivului şi să permită accelerarea reformelor structurale care să genereze o creştere economică foarte rapidă.

    “Pentru a ajunge de la 47% la un nivel de 60% PIB per capita, nivelul la care cele mai sărace ţări au intrat în zona euro, precum Estonia sau Letonia, deşi sunt mult mai mici şi nu pot fi comparate cu România, ei bine România ar trebui să aibă o convergenţă foarte rapidă cu creştere economică de cel puţin 4-5% pe an. Suntem departe în momentul de faţă”, a spus Dumitru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioana Petrescu: Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Fiscal au abordări diferite privind impactul profitului reinvestit

     “Opiniile MFP (Ministerul Finanţelor Publice – n.r.) şi Consiliului Fiscal au plecat de la abordări diferite. Tendinţa generală este ca din toţi agenţii economici care obţin profit, aproximativ 30% din profitul brut va fi folosit în investiţii. Dintre aceştia, 30,5% reinvestesc în instalaţii tehnice şi maşini, iar din acest procent doar 70% investesc în echipamente tehnologice incluse în subgrupa 2.1, pentru care se poate aplica facilitatea fiscală”, a afirmat Petrescu, după ce preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat că Finanţele au subestimat impactul, respectiv 500-600 milioane lei anual, pe când Consiliul a calculat cel puţin 2 miliarde lei.

    Dumitru a afirmat vineri că, raportat la PIB, impactul de peste 2 miliarde lei are o pondere de 0,3-0,4%, o sumă “deloc de neglijat”.

    “La nivel anual, Ministerul de Finanţe spune că impactul este undeva în jur de 500-600 milioane lei, după calculele noastre, într-un scenariu conservator, discutăm de cel puţin 2 miliarde de lei”, a spus Dumitru după conferinţa “Cum «albim» economia şi creştem încasările la buget?”, organizată de Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezultatele macro bune îi determină pe analişti să modifice în sus prognoza PIB spre 3-3,5% creştere

     Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.

    Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Fiscal: Execuţia de până acum pune în pericol ţintele pentru acest an şi bugetul pe 2014

     Consiliul Fiscal arată că la momentul operării primei rectificări bugetare existau deja suficiente elemente de natură să indice faptul că estimarea veniturilor bugetare pentru finalul anului era una lipsită de prudenţă, menţionând că a avertizat Guvernul în opinia emisă cu privire la raportul semestrial asupra execuţiei bugetare şi la prima rectificare bugetară.

    “Modul în care s-a desfăşurat procesul bugetar din acest an – ambele rectificări bugetare aducând majorări ale ţintei de deficit, în condiţiile existenţei unei interdicţii legale explicite şi a unor suficiente indicii, în baza execuţiei bugetare la finele primelor şase luni, cu privire la probabilitatea ridicată a realizării unor venituri bugetare mult inferioare estimărilor revizuite – pune sub semnul întrebării relevanţa regulilor bugetare şi angajamentul faţă de respectarea disciplinei fiscale”, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară s-a bazat pe estimări nerealiste privind veniturile

    “Încălcarea de către proiectul de rectificare bugetară a regulilor fiscal bugetare subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce priveşte nerespectarea ţintei de deficit bugetar”, arată Consiliul într-o opinie formulată la 30 iulie, data la care Guvernul a decis prima rectificare bugetară a anului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salupa lui Franks si Titanicul lui Gitenstein

    In afara de celebra gluma cu pacientul stabilizat, dar care nu
    s-a sculat inca din pat, Jeffrey Franks a mai facut una, la aceeasi
    intalnire din ianuarie cu sindicatele si patronatele. Ea a parut
    insa atat de ermetica, incat numai unul dintre patronii prezenti a
    zis ca a inteles-o: cea cu pozele simbolice – in prima aparea un
    mineralier rasturnat, a doua cu un mineralier ruginit, dar inca in
    functiune si a treia cu o salupa ultraperformanta, dar foarte mica.
    Prima voia sa fie economia Romaniei acum doi ani, a doua – cea de
    acum, iar a treia – economia romaneasca a viitorului. Gluma, a
    povestit acelasi patron, n-a fost gustata de sindicalistii
    prezenti, care a comentat ca nu vom mai incapea toti intr-o salupa
    atat de mica.

    Mineralierul a devenit apoi, in talmacirea ambasadorului Mark
    Gitenstein, un Titanic pe care navigatorii isi rearanjeaza
    sezlongurile – in cazul citat de el, in loc ca statul sa
    privatizeze total sau partial companiile din energie, un sector
    care are nevoie de investitii de 10 miliarde de dolari, vrea sa
    rearanjeze peisajul, creand cei doi campioni energetici, Electra si
    Hidroenergetica. Remarca lui Gitenstein venea la scurta vreme dupa
    ce FMI ceruse (iar Guvernul isi asumase) liberalizarea preturilor
    la gazelor si a energiei, ceea ce le-a prilejuit reprezentantilor
    Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania sa protesteze contra
    imixtiunii FMI in politicile statului roman si sa spuna ca Romania
    are un grad suficient de deschidere a pietei energiei. I-a
    contrazis insa, mai nou, Comisia Europeana, care a cerut Romaniei
    oficial, saptamana trecuta, sa liberalizeze preturile la
    energie.

    Ce au comun toate acestea? Un singur lucru, dar decisiv:
    politica fiscala a statului. Pe de o parte e vorba de capacitatea
    statului de a-si finanta cheltuielile, in conditiile in care
    resursele atrase la buget, venituri fiscale si nefiscale, au ramas
    cu cea mai mica pondere in PIB din UE, conform datelor prezentate
    de Consiliul Fiscal (32,4% in 2009), iar ponderea in total a
    veniturilor fiscale (impozite si contributii sociale) era tot in
    2009 cu 12% mai mica decat media UE, respectiv 27,1%, situand
    Romania pe penultimul loc din UE. De cealalta parte e vorba de
    cheltuieli, care sunt nu numai dezechilibrate (ponderea
    cheltuieilor sociale in totalul veniturilor, de 33% in 2009, situa
    Romania exact dupa tarile PIGS – Grecia, Irlanda, Spania si
    Portugalia; in 2010, ponderea a coborat totusi la 28%), dar si
    ineficiente: desi Romania a avut in perioada 2006-2009 cea mai mare
    alocare pentru investitii publice din UE, ca procent din PIB si din
    veniturile bugetare, calitatea infrastructurii, reflectata in
    perceptia investitorilor si in clasamente receptate de ei, de genul
    World Competitiveness Report, a ramas inferioara celei din tari
    unde s-a cheltuit mai putin, precum Polonia, Ungaria si
    Bulgaria.

    “In plus, lipseste prioritizarea si lipseste coerenta
    investitiilor publice, pentru ca acestea sunt foarte fragmentate in
    functie de ciclurile politice. Ar fi excelent daca un proiect ar
    putea depasi un ciclu politic”, comenteaza Ionut Dumitru,
    presedintele Consiliului Fiscal.

    O parte de vina pentru veniturile insuficiente la buget o poarta
    contribuabilii care fac evaziune fiscala, neprinsi de stat pentru
    ca sistemul de colectare e inca slab, precum si scutirile si
    exceptarile care priveaza statul de venituri realizabile. Ionut
    Dumitru sugera la un moment dat, in acest din urma sens, ca statul
    si-ar putea mari veniturile din impozitele pe stocul de capital (pe
    avere), din aplicarea unor taxe de mediu sau din redevente mai mari
    percepute companiilor energetice, insa deocamdata subiectul
    relatiei cu acestea din urma ramane tabu pentru Guvern, care nu mai
    vrea nici macar sa comenteze, de pilda, majorarile de preturi la
    benzina.

    Cealalta parte de vina pentru veniturile mici apartine insa
    companiilor de stat, a caror ineficienta face obiectul criticilor
    insistente ale FMI inca din anii ’90. Statistica nu lasa loc de
    dubii: la sfarsitul lui 2009 erau 722 de companii cu capital
    majoritar de stat, care contribuiau doar cu 6% la cifra de afaceri
    totala din economie, dar platile restante acumulate de ele, in
    special fata de buget, insemnau 27,1% din totalul arieratelor din
    economie. Tot companiile de stat au ramas si cei mai mari datornici
    la bugetele de asigurari sociale, totalul datoriilor restante catre
    bugetul general consolidat insumand peste 2% din PIB in iunie 2010.
    In top cinci – aceiasi de pe lista de supraveghere speciala a FMI:
    CFR, Compania Nationala a Huilei, Termoelectrica, Oltchim si
    CNADR.

    Pierderile si arieratele companiilor unde statul e actionar
    majoritar reprezinta “un risc potential pe termen mediu la adresa
    sustenabilitatii fiscal-bugetare”, apreciaza Ionut Dumitru, pentru
    ca preseaza asupra bugetului: pierderile lor au fost principala
    cauza pentru care in 2009, deficitul bugetar dupa standarde
    europene a fost revizuit de la 8,3% la 8,6% si pentru care, mai
    nou, UE a cerut Romaniei sa se alinieze acestor standarde atunci
    cand raporteaza deficitul bugetar. Or, daca indisciplina financiara
    din companii duce deficitul peste tintele convenite cu FMI si UE –
    4,4% in acest an si 3% din PIB la anul – atunci statul va avea o
    problema cu finantarea pe credit. “Deficitul nu trebuie sa ajunga
    la 3% fiindca asa vrem noi, ci fiindca altfel nu te mai poti
    finanta de pe pietele externe”, spune Ionut Dumitru. Sau, in
    termenii lui Jeffrey Franks, Romania nu e SUA sau Germania, ca
    sa-si permita luxul sa creasca deficitele ca sa stimuleze economia,
    fiindca investitorii nu stau la coada ca sa cumpere obligatiuni
    romanesti, cu rating slab, ci obligatiuni americane.

    Toate cele de mai sus explica foarte clar rezistenta din mediul
    politic si din opinia publica la ceea ce i se cere Romaniei:
    privatizarile sau lichidarile de companii inseamna someri in plus,
    liberalizarile de preturi inseamna scumpirea cosului zilnic,
    reducerea cheltuielilor sociale inseamna saracirea sau emigrarea
    multora, iar cresterea eficientei investitiilor publice se traduce
    prin scaderea accesului la bani al clientelei partidelor.
    Presedintele Consiliului Fiscal nu e, deci, din cale-afara de
    optimist cand spune ca reducerea la 3% a deficitului in 2012 i se
    pare un obiectiv “provocator” sau “foarte ambitios”. Optimist se
    arata, in schimb, ministrul muncii, Ioan Botis, care a folosit (si
    el) metafora Titanicului pentru economie, afirmand fara ironie ca
    datoria Guvernului e “sa-si gaseasca regimul cel mai bun de
    inaintare” si ca “Titanicul va ajunge cu siguranta la
    destinatie”.

  • Consiliul Fiscal: Fondul de salarii poate creste cu 5% anul viitor, iar pensiile cu minimum 7%

    Fondul de salarii poate creste anul viitor doar cu 5% daca
    economia va avansa cu 1,5% in acest an si cu 3,9% in 2012, iar
    pensiile s-ar putea majora cu cel putin 7%, a declarat joi
    presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru. “Conform cu tintele
    deja asumate exista niste plafoane care s-au stabilit pentru
    cheltuielile de personal pentru 2012, respectiv incadrarea in 7,1%
    din PIB. Pe baza ultimei variante a strategiei fiscal-bugetare si
    legii care reglementeaza plafoanele pentru cheltuieli, putem spune
    ca exista in acest moment un potential de crestere a fondului de
    salarii de 5% ca sa ne putem incadra in 7,1% din PIB pentru anul
    viitor. Evident ca daca avem un PIB mai mare, putem creste mai
    mult”, a spus Dumitru, intr-o conferinta de presa. El a precizat ca
    datele pe care se bazeaza aceste estimari indica rate de crestere
    economica de 1,5% pentru 2011 si de 3,9% pentru anul viitor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania

    “Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
    apreciaza Dietmar
    Hornung
    , analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
    strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
    (taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
    transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
    de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
    termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
    fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
    datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
    tara depinde de finantarea externa.

    Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
    luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
    tranzactiile de vineri.

    Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
    “problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
    similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
    Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
    insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
    fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
    activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
    lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
    de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
    de Portfolio.hu.


    La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
    au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
    ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
    continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
    taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
    sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
    centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
    “investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
    mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
    a tarii in bratele FMI.

    Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
    internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
    ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
    de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
    declara Gyorgy
    Kopits
    , seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
    acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
    politica bugetara ale autoritatii.

    Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
    guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
    Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
    pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
    rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
    desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
    nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
    leu fara dinti
    “, spune Kopits.

  • Consiliul Fiscal: Schimbarile ad-hoc in regimul de impozitare arata ca Guvernul nu-si respecta propria strategie fiscala

    De exemplu, eliminarea impozitului minim a survenit la doua
    saptamani de la adoptarea strategiei fiscale de catre Guvern, fara
    consultarea Consiliului Fiscal si fara a fi prevazute masuri
    compensatorii. “Un astfel de mod de formulare ad-hoc si
    netransparent a politicii fiscal-bugetare este in directa
    contradictie cu principiul stabilitatii prevazut in Legea
    responsabilitatii fiscale. In aceste conditii, strategia nu apare
    decat ca o sarcina legala de care Guvernul s-a achitat in mod
    formal, desi aceasta ar trebui sa fie instrumentul esential care sa
    creeze cadrul pentru o politica fiscala coerenta, predictibila si,
    in cele din urma, credibila”, apreciaza Consiliul Fiscal, intr-o
    nota semnata de presedintele institutiei, Ionut Dumitru.

    La vremea adoptarii ei, strategia pe trei ani a fost considerata
    drept un pas enorm inainte spre o coerenta mai mare a politicii
    fiscale, mai ales cu cat, desi de ideea unei planificari bugetare
    pe doi, trei sau mai multi ani se vorbeste inca de pe vremea
    guvernarii Tariceanu, trecerea de orizontul unui singur an s-a
    dovedit dificila pentru toate guvernele, care s-au axat doar pe
    obiectivul unui deficit bugetar de indeplinit, fara a urmari vreo
    prioritate pe termen mai lung.

    Fata de proiectia din strategia fiscala pe trei ani, bugetul
    consolidat pe 2011 ia in calcul un plus de 2,5 miliarde de lei la
    venituri, provenite in special din TVA, respectiv un minus de 1,5
    miliarde de lei pe seama noilor calcule referitoare la impozitele
    pe venit si profit. Cheltuielile cu bunuri si servicii si capitolul
    “alte transferuri” cresc in 2011 cu 1,42 miliarde de lei, in
    special cu scopul platii restantelor din sistemul public de
    sanatate, iar capitolul asistenta sociala se reduce cu 1,4 miliarde
    de lei.

    Membrii Consiliului, care au fost solicitati de Guvern, conform
    legii, sa-si exprime opinia asupra legii bugetului pe 2011,
    constata ca proiectiile pentru unele venituri si cheltuieli
    bugetare – in special cheltuielile cu asistenta sociala si cele de
    personal – au la baza intentii de modificari legislative care nu au
    fost mentionate explicit in strategia fiscala, n-au fost puse in
    dezbatere publica si nu au fost aprobate inca nici macar la nivelul
    Guvernului – de exemplu, noua lege a pensiilor, schimbarea
    referintei pentru acordarea ajutorului de somaj sau modificarile
    legate de indemnizatia de crestere a copilului.

    Consiliul Fiscal considera nerealist si plusul estimat de 17%
    fata de 2010 al incasarilor din contributii de asigurari de
    sanatate, plus “care nu poate fi explicat decat in ipoteza unor
    masuri legislative generatoare de venituri suplimentare”. De
    asemenea, din documente lipsesc evaluari transparente ale
    costurilor, termene clare de indeplinire si detalierea resurselor
    financiare disponibile. In lipsa lor, politicile sectoriale au o
    credibilitate redusa, iar o evidentiere a proiectelor de investitii
    considerate prioritare la scara nationala lipseste, apreciaza
    Consiliul.

  • Dr. Jekyll si Mr. Hyde: una sustii in Guvern, alta votezi in Senat

    Ambele institutii au atras atentia ca reducerea cotei unice e
    propusa fara nici un studiu de impact, pur si simplu din impuls –
    vizibil, de altfel, dupa multiplele semne de exclamare din “nota de
    fundamentare” redactata de senatorul Iulian Urban, ingrijorat ca
    ramanem singurii cu cota de 16% intre Bulgaria si Ungaria, ambele
    cu 10%. Impactul l-au estimat insa Finantele, care sustin ca
    pierderile de venituri la buget pot ajunge la 1% din PIB, ceea ce
    ar face ca Romania sa incalce tinta de deficit convenita cu FMI. “O
    eventuala nerespectare a angajamentelor de consolidare fiscala
    asumate ar fi sanctionata de pietele financiare internationale, mai
    ales avand in vedere contextul european”, conchide Consiliul
    Fiscal.

    Explicatia situatiei, pentru cei stupefiati, a dat-o premierul
    Boc, care a sugerat ca Senatul, nefiind camera decizionala, a
    devenit un soi de laborator de experimente politice populiste, unde
    parlamentarii pot propune orice, in timp ce raspunderea sa le
    cenzureze ii revine Camerei Deputatilor, astfel incat toata lumea
    poate sta linistita, pentru ca bugetul pentru 2011 tot pe cota de
    16% va fi construit. Concluzia nelinistitoare a acestui episod e
    insa ca, din moment ce campania electorala a inceput deja la Senat,
    nimic nu garanteaza ca nu vor urma si alte initiative de acest gen,
    intr-un dispret total nu numai fata de Guvern, ci si fata de riscul
    extern pentru Romania, concept probabil de neinteles pentru o parte
    a parlamentarilor.