BusinessMagazin

Tag: conducere

  • Statistica Poliţiei despre situaţia actuală a permiselor de conducere auto

    Iată statistica Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) despre promovabilitatea la primul examen pentru fiecare şcoală de conducători auto în anul 2020.

    În cursul anului 2020, la nivel naţional, din cei 330.335 de candidaţi care s-au prezentat la primul examen în vederea obţinerii permisului de conducere, 114.921 au fost declaraţi ADMIS, ceea ce reprezintă un procent al promovabilităţii de 34,79%.

    Menţionăm că, la sfârşitul anului 2020, în Romania erau înregistraţi 8.065.868 deţinători de permise de conducere.

    De asemenea, la sfârşitul anului 2020, în Romania erau înmatriculate 9.246.710 vehicule.

     

  • Cătălin Radu Prunariu, fiul cosmonautului Dumitru Prunariu, preia conducerea Tarom, în locul lui Mihăiţă Ursu

    Compania naţională  Tarom are de astăzi un nou director general, Cătălin Radu Prunariu, care lucrează de 12 ani în cadrul operatorului aerian, inclusiv ca pilot, ultima funcţie deţinută fiind cea de director operaţiuni zbor.

    El preia funcţia de la Mihăiţă Ursu, care a fost numit în iunie 2020.

    ”Schimbarea conducerii companiei vine în contextul în care, începând cu anul 2020, industria aeronautică a intrat în cea mai acută criză din istoria sa, îndeosebi pe segmentul transportului de pasageri, care a afectat şi Tarom. Cu toate acestea, compania aeriană naţională a reuşit să supravieţuiască primului an de criză, în special datorită ajustării operaţiunilor şi exploatării unor noi oportunităţi pe segmentul zborurilor neregulate”, spune comunicatul companiei.

    Cătălin Prunariu îşi propune să implementeze un model de operare eficient, prin adaptarea rolului companiei pe piaţa de transport aerian, atât la nivel naţional, cât şi european, în scopul asigurării profitabilităţii şi a stabilităţii pe termen lung.

    „Finalizarea restructurării organizaţionale şi de personal, reînnoirea flotei de aeronave şi uniformizarea acesteia, reforma financiară, eficientizarea activităţii comerciale şi de marketing precum şi digitalizarea extensivă sunt obiectivele majore pe care se va sprijini relansarea companiei, dar şi transformarea acesteia în principalul jucător de pe piaţa transportului aerian din România”, a spus Cătălin Prunariu.

    Noul manager preia conducerea într-o perioadă dificilă pentru industria aeronautică şi pentru Tarom, companie care se confruntă cu probleme financiare serioase.

    Sectorul transportului aerian de pasageri a înregistrat o scădere semnifi­cativă în 2020, de peste 60% faţă de anii anteriori, generând pierderi însemnate pentru operatorii din acest sector.

    Potrivit unui comunicat anterior al Tarom, într-un context de piaţă extrem de dificil, redresarea companiei într-un termen scurt a devenit critică, fiind necesar ca măsurile de reducere de costuri implementate deja în perioada de lockdown (şomaj tehnic pentru categoriile de personal cu activitate redusă, desfiinţarea mai multor agenţii interne şi externe, implementarea unui program de plecări voluntare, reducerea cheltuielilor de operare, conservarea aeronavelor la sol) să fie dublate de măsuri cu impact pe termen mediu şi lung.

    Din 2008, Tarom a acumulat pierderi de peste 1,8 miliarde de lei, iar anul trecut, potrivit unor estimări a putea avea un minus de peste 315 mi­lioane de lei (circa 65 de milioane de euro), la rivalitate cu pierderile enorme din 2010, când firma a avut pierderi de 332 de milioane de lei.

    Cătălin Prunariu este fiul cosmonautului Dumitru Prunariu şi a început să lucreze în cadrul Tarom în anul 2009, în calitate de copilot, ulterior profesând ca pilot comandant, instructor şi examinator.

    În paralel, între 2012 şi 2017, a fost membru în Consiliul de Administraţie al Autorităţii Aeronautice Civile Române.

    În perioada 2019-2020 a ocupat funcţia de inspector-şef pentru operaţiuni aeriene. 

  • S-a prăbuşit City Insurance, cea mai mare companie de RCA. Ce înseamnă asta pentru şoferi

    ASF a suspendat tot managementul celei mai mari companii de asigurări RCA, City Insurance, iar Fondul de Garantare trebuie să preia conducerea. Mai jos este redat întregul comunicat transmis de ASF:

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a efectuat la Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A., clasificată în categoria 4 – supraveghere intensă, în perioada 2019-2021, mai multe acţiuni de control la sediul asigurătorului (on-site) cât şi controale permanente (off-site), acţiuni în urma cărora au fost aplicate, atât societăţii cât şi conducerii acesteia, mai multe sancţiuni contravenţionale constând în amenzi, fiind deasemenea impuse măsuri cu scopul remedierii deficienţelor constatate.

    Ca urmare a aspectelor constatate în acţiunea susţinută de control şi potrivit prevederilor legale,  Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a decis următoarele măsuri şi sancţiuni:

    1.       Sancţionarea membrilor Directoratului Societăţii de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A., cu sancţiunea principală cu amendă şi sancţiunea complementară de retragere a aprobării acordate de A.S.F., după cum urmează:

    a.       Renato Szilagyi – Preşedinte Directorat, amendă în cuantum de 1.000.000 lei şi retragerea aprobării acordate de A.S.F.;

    b.       Buzerea Barbu Mircea – Vicepreşedinte al Directoratului, amendă în cuantum de 1.000.000 lei şi retragerea aprobării acordate de A.S.F.;

    c.        Spyridon Stavros Mavrogalos Fotis – membru al Directoratului, amendă în cuantum de 1.000.000 lei şi retragerea aprobării acordate de A.S.F.

    2.       Sancţionarea membrilor Consiliului de Supraveghere al Societăţii de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A., cu sancţiunea principală cu amendă şi sancţiunea complementară de retragere a aprobării acordate de A.S.F., după cum urmează:

    a.       Browne Woodthorpe Robert – Preşedinte al Consiliului de Supraveghere, amendă în cuantum de 1.000.000 lei şi retragerea aprobării acordate de A.S.F.;

    b.       Rossler Max Walter – Vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere, amendă în cuantum de 1.000.000 lei şi retragerea aprobării acordate de A.S.F.;

    c.        Pascale Cristian – membru al Consiliului de Supraveghere, amendă în cuantum de 1.000.000 lei şi retragerea aprobării acordate de A.S.F.;

    d.       Arampova Aelita – membru al Consiliului de Supraveghere, amendă în cuantum de 1.000.000 lei şi retragerea aprobării acordate de A.S.F.;

    e.       Papanikolaou Epameinondas – membru al Consiliului de Supraveghere, amendă în cuantum de 1.000.000 lei şi retragerea aprobării acordate de A.S.F.

    3.       Suspendarea drepturilor de vot aferente acţiunilor deţinute de acţionarul Vivendi Internaţional S.R.L. în conformitate cu prevederile art. 163 alin. (6) şi alin. (8) din Legea nr. 237/2015;

    4.       Sancţionarea Societăţii de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A. cu amendă în cuantum de 2.930.766 lei şi stabilirea în sarcina acesteia a obligaţiei de a transmite Autorităţii de Supraveghere Financiară, spre aprobare, un plan de finanţare şi redresare pentru restabilirea nivelului fondurilor proprii eligibile care să acopere cerinţele de capital;

    5.       Desemnarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor în vederea înlocuirii temporare a organului de conducere al asigurătorului, cu o durată a mandatului de 4 luni de la data intrării în vigoare a deciziei, cu posibilitatea prelungirii acesteia în condiţiile art. 36 din Legea nr. 246/2015.

  • Fostul şef al Poliţiei Române, care a demisionat din funcţie după ce s-a întâlnit cu membri clanului Duduianu, a fost numit la conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie

    Liviu Vasilescu, fost şef al Poliţiei Române, care a demisionat din funcţie după ce s-a întâlnit cu membri ai clanului Duduianu după moartea lui Emi Pian, a fost numit la conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie de ministrul de Interne, Lucian Bode.

    „Începând de azi, 27 mai, prin numirea la conducerea Direcţiei Generale Anticorupţie a domnului Liviu Vasilescu, chestor principal de poliţie, în vârstă de 53 de ani, se face încă un pas important în atingerea obiectivului asumat de a construi instituţii puternice şi eficiente. Este vorba despre un poliţist cu o vastă experienţă operativă şi managerială (30 de ani în Poliţia Română), o persoană respectată în sistem”, anunţă MInisterul Afacerilor Interne.

    Potrivit sursei citate, timp de 10 ani, între anii 1995 – 2005, noul director general al DGA a lucrat în domeniul combaterii criminalităţii organizate (liniile de muncă antidrog şi prinderi în flagrant), ocupând funcţii de conducere timp de 5 ani, coordonând acţiuni operative importante, finalizate cu rezultate deosebite, timp de 13 ani, între anii 2005 – 2018, a condus Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română (DOS), dezvoltând practic această structură la un nivel comparabil cu structuri similare din alte state.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Păun, FNGCIMM, către fermieri: ”Nu mai fiţi aşa de cârcotaşi! ”

    Într-o perioadă nu tocmai fastă pentru fermieri, cu subvenţii înjumătăţite, plăţi întârziate şi despăgubiri pentru secetă neachitate, fermierii sunt „certaţi” de Cristian Păun, preşedintele FNGCIMM, că sunt cîrcotaşi şi nu împrumută bani de la bănci cu garanţii de la stat.

    Asta în contextul în care o mare parte din producătorii agricoli sunt deja neeligibili pentru noi credite din cauză că au întârzieri la cele deja contractate, notează agrointel.ro.

    ”Vreau să adresez sfatul acesta fermierilor: încercaţi să aplicaţi! Nu mai fiţi aşa de cârcotaşi, pentru că numărul firmelor care au primit finanţare în 2020 este important. Ne apropiem de 30.000 de companii care au luat credite prin IMM INVEST, iar cele mai credite sunt de valoare mică – sub 900.000 lei. Valoarea creditelor garantate în 2020 s-a ridicat la 14 miliiarde lei, fiind emise garanţii de 11 miliarde lei”, spune Cristian Păun într-un interviu acordat Gândul.ro.

    Păun conduce o instituţie în a cărui Consiliu de Administraţie se mai află fostul ministru PNL Radu Stroe, fostul ministru PDL Anca-Daniela Boagiu şi fostul ministru, tot în vremea PDL, Ion Ariton. Tot din Consiliul de Administraţie face parte şi fostul ministru PNL Ovidiu-Ioan Silaghi.

    Numirea lui Cristian Păun la preşedinţia Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a făcut şi obiectul emisiunii ”Dosar de politician” de la B1TV, unde realizatorul Silviu Mănăstire a evidenţiat faptul că Păun, profesor universitar, nu are experienţă în domeniul produselor şi serviciilor financiare, garanţiilor pentru IMM sau în cunoşterea sectorului financiar – bancar. În plus, nu avea 6 luni ca membru în managementul unei companii care să aibă o cifră de afaceri comparabilă cu Fondul naţional de garantare.

    „Dacă a făcut o astfel de declaraţie, sper să o retragă, pentru că nu poţi jigni şi nu poţi să iei în derâdere eforturile unor oameni care de la vânt şi ploaie la căldură de 40 de grade crează plusvaloare… Legat de numirea domniei sale, permiteţi-mi să mă interesez la cei care au făcut această numire…. Nu ştiu chestiuni suplimentare, decât că este un profesor universitar care a fost consilierul preşedintelui PNL”, a declarat, prezent în emisiune, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan.

    Conform lui Mănăstire, care citează surse din BNR, numirea a fost un troc politic, şi că în consiliul de Supraveghere al BNR s-a votat politic, în urma unui telefon al unui om politic important.

    Şeful fondului de garantare spune că fermierii nu au motive să fie nemulţumiţi, chiar şi în condiţiile de secetă de anul trecut. ”Fermierul trebuie să se pregătească că o dată la patru ani în România este secetă. După patru ani buni economici în agricultură până în 2019, era inevitabil ca anul 2020, statistic vorbind, să nu fie unul de secetă. În agricultură există subvenţie şi acesta este unul dintre puţinele sectoare economice subvenţionate. În plus, ¬¬există fonduri europene pentru dezvoltare rurală care pot fi accesate. Vorbim despre un sector care deja este finanţat nerambursabil foarte mult, nu poţi să vii şi să ceri tot mai mult, să ne uităm şi la celelalte sectoare ce se întâmplă”, spune Păun în interviul menţionat.

    Păun estimează că numărul fermierilor care vor accesa IMM Agro Invest va creşte la circa 10.000 de fermieri eligibili.

     

     

  • Conducerea ASF sub presiune: Un nou scandal legat de angajările din Autoritate şi de situaţia de la Euroins şi City Insurance iese la iveală

    Un nou scandal a izbucnit pe piaţa de asigurări după ce un angajat al ASF, Cristian Muntean, a acuzat conducerea Autorităţii că a angajat fără concurs zeci de persoane, pe criterii politice şi de rudenie, inclusiv pe ginerele liderului PSD Olt Paul Stănescu, pe numele său Robert Marius Modan, potrivit informaţiilor apărute în presă.

    Cristian Muntean a participat miercuri la o audiere în Comisia de finanţe, bănci şi piaţă de capital din Senat, unde a făcut o serie de acuzaţii la adresa preşedintelui ASF Nicu Marcu şi a vorbit de mai multe nereguli în activitatea Autorităţii, inclusiv cu privire la situaţia de la Euroins şi City Insurace, cei mai importanţi asigurători de pe piaţa de RCA.

    “În primele 30 de zile de la instalarea în funcţie a lui Nicu Marcu, acesta a numit prin delegare, fără concurs, în funcţie de conducere pe ginerele leaderului PSD Paul Stănescu, care se numeşte Robert Marius Modan. În acest fel, ginerele lui Paul Stănescu a ajuns să câştige 4.000 de euro net/lună + prime, toată lumea din instituţie ştiind faptul că ginerele lui Paul Stănescu este protejatul lui Nicu Marcu”, a spus Muntean, citat într-un articol din ziarul Bursa.

    Memoriul prezentat de acesta parlamentarilor include o serie de fapte care ar fi generat pierderi de 30 de milioane de euro pentru bugetul de stat. De asemenea, Cristian Muntean susţine că au fost făcute promovări doar pe criterii politice de către actualul şef al ASF.

    O altă problemă semnalată în faţa Comisiei se referă la neregulile constatate la City Insurance şi Euroins, societăţi amendate de către ASF, dar care au contestat ulterior sancţiunile în instanţă şi au câştigat. Cristian Muntean a spus că cele două societăţi de asigurare au câştigat procesele pe considerente care ţin de vicii de procedură ale actelor întocmite de ASF. Mai exact, instanţele au dat câştig de cauză asigurătorilor deoarece actele de sancţionare au fost întocmite incorect de către angajaţii ASF.

    În cazul City Insurance, memoriul prezentat ieri în Comisia din Senat susţine că ASF nu ştie în prezent cine este reasiguratorul către care City Insurance cedează majoritatea primelor de asigurare încasate, pentru că societatea refuză prezentarea contractului.

    Potrivit ziarului Bursa, într-un alt proces, în care City Insurance a contestat decizia ASF prin care societatea de asigurări era obligată să îşi majoreze capitalul social cu 16,5 milioane de lei şi să recalculeze rezervele tehnice pentru 100.000 de dosare de daună, Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a formulat cereri de intervenţie accesorie în favoarea ASF, urmărind să sprijine apărările formulate de Autoritate. ASF a solicitat însă în instanţă respingerea cererii Confederatiei Transportatorilor (COTAR) de intervenţie ca parte în proces de partea ASF.

    “Decizia stabilită de către ICCJ este definitivă si ar fi trebuit realizată «de îndată» de către City Insurance. (23 martie 2021). De la pronunţarea acestei decizii definitive şi care ar fi trebuit dusă la îndeplinire «de îndată» de către City Insurance, ASF aşteaptă de aproape 2 luni ca City Insurance să transmită documente doveditoare privind îndeplinirea criteriilor de lichiditate”, a spus Muntean în faţa senatorilor.

    El a mai precizat că a sesizat şi Direcţia Naţională Anticorupţie în calitate de avertizor de integritate pentru situaţia de la ASF.

    Cristian Muntean a fost preşedinte al Asociaţiei Service-urilor Auto Independente, iar în 2017 a devenit consilierul Prim-vicepreşedintelui ASF, Ovidiu Wlassopol. După schimbarea conducerii ASF, el a rămas o perioadă consilier al actualului vicepreşedinte al ASF responsabil de sectorul de asigurări, Cristian Roşu.

  • Cine e Ramona Săseanu, propunerea PNL pentru conducerea TVR?

    Ramona Săseanu e propusă şi susţinută de PNL şi a stârnit deja critici aprinse. Ramona Săseanu lucrează în TVR de 20 de ani
    Televiziunea publică are un nou şef: Ramona Săseanu.

    E propusă şi susţinută de PNL şi a stârnit deja critici aprinse nu doar în rândul opoziţiei, ci şi în societatea civilă. Săseanu e jurnalist de 26 de ani. De 20 de ani, lucrează în TVR.

    Potrivit presei centrale, ar fi picat două concursuri interne pentru posturi de conducere ale studioului TVR, din Craiova. Un interviu făcut în 2015 cu o autointitulată vrăjitoare, în care n-a pus la îndoială nimic din ce-i zicea intervievata, a fost intens discutat zilele acestea în mediul online. Ramona Săseanu a refuzat să răspundă la orice întrebare la numire.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Schimbări în conducerea Ursus Breweries. Cine e noul preşedinte al grupului

    Paul Barnett a fost numit preşedinte al Ursus Breweries, poziţie pe care o va ocupa din luna iunie 2021. În acelaşi timp, Dragoş Constantinescu este promovat în rolul de Managing Director al diviziei care include Germania, Austria, Cehia şi Slovacia, parte din grupul Asahi Europe & International.

    Noul preşedinte al companiei aduce cu sine o experienţă comercială vastă dobândită în roluri precum vice-preşedinte de vânzări în cadrul sucursalei Asahi Europe & International din Cehia, şef al departamentului european de shopper marketing la SABMiller (Elveţia), director regional de vânzări Asia Pacific la Johnson & Johnson (Singapore) şi numeroase alte poziţii din departamentele de vânzări, deţinute în cadrul companiilor Johnson & Johnson şi Nestlé în Australia. El a fost director general al Asahi Brands Europe (cu sediul în Republica Cehă), poziţie din care a condus cu succes afacerile de export şi a contribuit la creşterea acestora.

    În cel mai recent rol al său, Transformation Director Europe, Paul Barnett a construit şi implementat agenda de transformare a grupului Asahi Europe & International.

    După mai bine de doi ani în rolul de Preşedinte al Ursus Breweries şi Managing Director Asahi Breweries Romania & Hungary, Dragoş Constantinescu este promovat ca Managing Director al diviziei care include Germania, Austria, Cehia şi Slovacia, parte din grupul Asahi Europe & International. Dragoş a avut o contribuţie semnificativă la creşterea operaţiunilor Ursus Breweries, cu rezultate foarte bune, care au consolidat statutul de lider de piaţă chiar şi într-o perioadă dificilă şi atipică, precum cea din ultimul an.

    El s-a alăturat companiei Ursus Breweries în 2019, după o carieră de 16 ani în cadrul British American Tobacco, timp în care a ocupat diverse funcţii, toate pe plan internaţional. A lucrat în cadrul diviziei de export BAT din Amsterdam, a avut funcţii de conducere la nivel naţional şi regional în Marea Britanie, Belgia, Olanda, Suedia, Norvegia şi Polonia. De asemenea, a supervizat zona de nord a Europei Centrale: Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi Ţările Baltice, acoperind diviziile Commercial şi Electronic Cigarettes din aceste pieţe.

     

  • O nouă schimbare la Dacia: David Durand revine la conducerea designului mărcii româneşti

    David Durand revine la conducerea designului mărcii Dacia după plecarea spaniolului Alejandro Mesonero, care părăseşte Grupul Renault la mai puţin de un an de la venirea sa în iulie 2020, potrivit Automotive News Europe.

    David Durand va conduce ca interimar din funcţia de head of design la Dacia. Anterior el a mai fost head of design pentru programul Global Access al Renault unde era responsabil de maşinile accesibile ale constructorului, cele realizate pe platformele modelelor Logan şi Duster, atât sub brandul Dacia cât şi sub cel al Renault. Cele mai recente creaţii ale lui Durand sunt modelele Sandero şi Logan din cea de-a treia generaţie, lansate anul trecut, dar şi generaţia curentă a SUV-ului Duster.

    Schimbarea vine la doar câteva zile de când Grupul Renault a anunţat în premieră un consiliu director pentru Dacia şi Lada din care făcea parte şi Alejandro Mesonero.

    Este pentru prima dată de când Grupul Renault a preluat marca Dacia, sub conducerea lui Luca de Meo, brandul va avea propriul consiliu de administraţie, alături de Lada, în condiţiile în care sinergiile dintre cele două mărci vor creşte în următorii ani.

    Decizia a fost luată în contextul în care încă din vara anului trecut Luca de Meo anunţa faptul că fiecare marcă din grup trebuie să primească mai multă „libertate“ şi s-a declarat uimit de rezultatele Dacia în ceea ce priveşte profitabilitatea.

    Denis le Vot va fi numit CEO al celor două mărci, Dacia şi Lada, după ce până acum era vicepreşedinte executiv în cadrul Grupului Renault pentru Dacia şi Renault, iar Yves Caratzanis, care în perioada 2016-2018 a fost preşedintele Automobile Dacia, rămâne în funcţia de preşedinte al AvtoVaz, compania care produce maşini sub marca Lada. De partea cealaltă, Mihai Bordeanu rămâne head of country pentru Dacia în România, iar în subordinea sa rămân activităţile de vânzare din regiune – România, Bulgaria şi Republica Moldova – alături de uzina de la Mioveni.

    Mihai Bordeanu a preluat luna trecută funcţia de country head Dacia pentru România, ceea ce înseamnă că el este reprezentantul legal al tuturor operaţiunilor Grupului Renault în România. El preia funcţia astfel de preşedinte şi director general al Automobile Dacia. Mai mult, Bordeanu este primul director general al Dacia de naţionalitate română din ultimii 20 de ani.

    Ultimul a fost Constantin Stroe, care a condus uzina aproape trei ani şi după aceea aceasta a fost preluată de Grupul Renault în 1999.

    Planul lui Luca de Meo, Renaulution este de a „uni“ Dacia şi Lada într-o singură divizie, cu aceeaşi platformă tehnică şi care să urce spre segmentul compact. Primele automobile ce urmează a fi lansate în 2025 sunt Dacia Bigster şi viitoarea Lada Niva, ambele realizate pe platforma CMF-B utilizată acum pentru noile Logan şi Sandero.  

     

  • Soluţia Italiei când politicienii aruncă ţara în criză

    De fiecare dată când Italia deraiază există aceeaşi soluţie: aducerea unui tehnocrat, ca Mario Draghi. Însă numirea fostului şef al Băncii Centrale Europene (BCE) este doar cea mai recentă de acest fel din istoria ţării.

    Acesta este modul în care ne putem da seama cât de rea este situaţia în Italia, fie din cauza faptului că finanţele ţării sunt răvăşite iar pieţele de titluri de stat se panichează, fie din cauza unei crize politice generată de partide, potrivit Bloomberg. Este un mod ciudat de funcţionare pentru o democraţie vestică, mai ales dacă ţinem cont de faptul că omul adus să formeze guvernul nu a fost ales de populaţie.

    Cu toate acestea, motivele pentru care ţara procedează în acest fel sunt înscrise chiar în istoria ei. Părinţii fondatori ai constituţiei italiene postbelice au vrut să se asigure că sistemul parlamentar din Italia este complet protejat în faţa ameninţării dictaturii.

    De aceea, şeful statului – un rol mai mult ceremonial în vremuri normale – devine de importanţă critică într-o criză. Când nu mai există o cale de ieşire iar alegerile electorale sunt prea riscante, el poate decide să numească un expert.

    Mario Draghi a acceptat provocarea şi a declarat că „este un moment dificil”.

    „Este o modalitate de scăpare atunci când sistemul se defectează”, a declarat Stefano Silvestri, analist politic şi consilier guvernamental pentru guvernul condus de Lamberto Dini în anii 90.

    Astfel, odată cu aducerea lui Draghi, este a patra oară în trei decenii când un tehnocrat este numit la conducere pentru a repara ţara. De obicei, o astfel de numire vine ca o veste bună atât pentru investitori, cât şi pentru populaţie.

    De obicei, aceste guverne tehnocrate au la dispoziţie un an sau doi pentru a lua toate deciziile nepopulare pe care un politician popular nu ar vrea să le ia, iar când treaba acestuia este finalizată, populaţia se îndreaptă către urnele de vot.

    În cazul lui Draghi, dacă va reuşi să negocieze sprijinul de care are nevoie din partea unui parlament fragmentat, mandatul lui nu este de a tăia, ci de a construi. De partea lui stau fonduri disponibile în valoare de 209 miliarde de euro din planul de revenire economică al Uniunii Europene.

    Italienii nu au deloc amintiri plăcute de la ultimul guvern tehnocrat, care a fost condus de Mario Monti, profesor de economie şi fost comisar european. El a adus creşteri de taxe şi o reformă a pensiilor care nu a fost mulţumitoare pentru populaţie.

    „Austeritatea lui Monti a dus la explozia unor partide populiste precum Mişcarea Celor 5 Stele, cimentând nemulţumirile faţă de experţi, consideraţi a fi parte din elita privilegiată”, explică Sofia Ventura, profesor de ştiinţe politice în cadrul Universităţii din Bologna.

    Obiceiul de a aduce tehnocraţi la putere a început după ce întreaga clasă politică a fost măturată de scandaluri de corupţie în anii 90. Atunci, fostul bancher central Carlo Azeglio Ciampi a preluat conducerea pentru a stabiliza situaţia.

    S-a întâmplat din nou în 1995, după căderea primului guvern al lui Silvio Berlusconi. Atunci Lamberto Dini a preluat conducerea, el fiind economist cu experienţă în Banca Italiei.

    Banca centrală a Italiei a produs cei mai mulţi politicieni tehnocraţi, inclusiv Mario Draghi.