BusinessMagazin

Tag: comunism

  • Victor Paul Dobre: Structurile administrativ-teritoriale sub 1.500 de locuitori nu se justifică

    Victor Paul Dobre a spus că actuala administraţie publică centrală şi locală a României este depăşită, ţara noastră fiind singura din UE care nu a reformat acest domeniu din vremea comunismului.

    ”Este o administraţie pe care a creat-o Nicolae Ceauşescu şi Partidul Comunist la jumătatea anilor ’60 şi, din păcate, nu a fost schimbată nici în cele aproape trei decenii care au trecut de la Revoluţie. (…)Pe de altă parte, România este singura ţară din Uniunea Europeană care în ultimii 60 de ani nu a adoptat măsuri de reformă majoră, atât administrativ teritorială, cât şi administraţiei publice locale şi centrale, cu excepţia Angliei, dar vorbim despre altă lume”, a spus vicepreşedintele liberal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce salariu primeau manechinele din vremea comunismului. Suma era incredibilă

    Printre cei lansaţi de Zina Dumitrescu şi care au lucrat alături de acesta la Casa de Modă Venus s-au aflat nume grele ale modelling-ului  românesc, precum Cătălin Botezau, Dana Săvuică, Eugenia Enciu, Melek Amet, Crinuţa Popescu, Romaniţa Iovan, Nely Năstase şi mulţi alţii.

    Un lucru mai puţin ştiut despre manechinele de altădată este cel legat de sumele cu care acestea erau plătite. Unele dintre modelele din vremurile de altădată, respectiv din anii ’70 şi ’80 erau încadrate la categoria „lucrători necalificaţi”.

    „Când se făceau selecţii, veneau foarte multe fete. Nu pentru salariul de 1.500 de lei pe care îl oferea Venus, ci pentru că le plăcea meseria”, spunea Zina Dumitrescu, potrivit acasa.ro.

    În anii ’70, un salariu de manechin la Casă de Modă Venus era de 1.500 de lei. În anii ’80, acesta ajunsese deja la 3.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Viorel Cataramă: Euro ar trebui să fie peste 5 lei, dar „avem o gaşcă criminală de comunişti în Banca Naţională care ţine cursul la un nivel care nu reprezintă realitatea”

    „În România se întâmplă un lucru groaznic, anume creşterea salariilor din pix, care a generat creşterea tuturor preţurilor. De ce? Pentru că avem o gaşcă pe care eu aş numi-o criminală de comunişti în Banca Naţională a României, care urmează ordinele socialiştilor grupaţi în PSD-ALDE şi ţine cursul de schimb la un nivel care nu reprezintă realitatea. Astfel încât BNR, prin politica pe care o face, şi datorită – repet – acestei grupări de comunişti, că nu pot să-i numesc altfel, încurajează importurile, face România dependentă de importuri, omoară producţia, omoară exporturile şi omoară sectorul privat. Toate s-au scumpit în România, numai euro nu s-a scumpit”, a spus Viorel Cataramă, la conferinţa de listare a companiei sale, Elvila, pe platforma AeRO a Bursei de Valori Bucureşti.

    „După părerea mea, cursul ar trebui să fie oricum peste 5 lei, euro – undeva spre 5,3-5,4 lei. Rata inflaţiei nu e la nivelul creşterii preţurilor din România, pentru că a fost ancorată de importurile ieftine”, a mai spus Viorel Cataramă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prefabricate pentru toate gusturile

    Situat la câteva zeci de kilometri de capitala ţării, Manila, Batulao Artscapes urmează a fi inaugurat în anul 2020 şi va cuprinde 6.000 de case, majoritatea prefabricate şi montate la faţa locului. Cumpărătorii unor astfel de locuinţe vor avea de ales dintre modele create de arhitecţi, designeri sau artişti, printre care Marcel Wanders, David Salle ori Lenny Kravitz.

    Casele vor fi disponibile la diverse preţuri, începând de la 50.000 de dolari, existând chiar şi unele luxoase (peste 1 milion de dolari), ceea ce demonstrează schimbarea de percepţie asupra locuinţelor prefabricate, care nu mai sunt văzute drept o opţiune doar pentru cei cu buget limitat.

  • Tăriceanu: Iohannis este comunist în fibra lui cea mai puternică

    „După 2014 am observat că a existat un moment – şi cred că acesta s-a consumat cu începere de anul trecut şi anul acesta – în care serviciile s-au retras, cel puţin acestea au fost luările de poziţii publice, din câmpul tactic, dar au rămas ceilalţi doi actori: preşedintele şi procuratura, care doresc să perpetueze acest sistem bazat pe funcţia represivă a statului, caracteristică perioadei comuniste. Iohannis este comunist în fibra lui cea mai puternică.

    El nu înţelege că esenţa statului democratic este bazată pe respectul pentru drepturile şi libertăţile fundamentale. Nu mai vorbesc despre desconsiderarea prezumţiei de nevinovăţie şi de celelalte lucruri. Adică în momentul în care o ţară întreagă vede că justiţia funcţionează defectuos, că sunt grave abuzuri, tu, ca preşedinte, să patronezi lucrul ăsta, înseamnă că ai un interes direct şi interesul lui este acela de a-şi perpetua poziţia eventual şi în viitor, bazându-se pe aceleaşi instrumente care l-au ajutat să ajungă la putere”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

    Întrebat dacă rezultatul alegerilor din 2014, câştigarea alegerilor de către Klaus Iohannis nu ar fi fost posibilă fără acest ajutor, şeful Senatului a răspuns: „Sunt convins”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raul Castro renunţă la funcţia de preşedinte al Cubei

    Anunţul lui Raul Castro a fost făcut joi în cadrul unui discurs susţinut în faţa Parlamentului cubanez, acesta confirmând că va renunţa la funcţia de preşedinte în luna aprilie a anului 2018.

    ”Atunci când noua Adunare Naţională se va constitui la 19 aprilie, al doilea şi ultimul meu mandat ca şef de stat se va sfârşi. Cuba va avea un nou lider”, a declarat Castro, citat de ziarul Juventud Rebelde, adăugând că va rămâne în fruntea Partidului Comunist cubanez.

    Totodată, Parlamentul de la Havana a decis ca în luna aprilie a anului următor să fie organizate alegeri prezidenţiale.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Victor Rebengiuc : „Sunt satul de comunism. Eu am nevoie de o tara normala, nu cu smecherii”

    „E nevoie de un partid format din oameni care isi doresc cinste, adevar. Sunt unul dintre cei care au asistat la inceperea comunismului in aceasta tara. Sunt satul de comunism, dureaza de mult. Contez pe dumneavoastra sa scap de acest comunism.

    Eu am nevoie de o tara normala, sa ma simt bine. Nu cu smecherii. Comunismul e la el acasa, numai ca e un comunism scapat din lat.

    Cine este in Parlament? Ce calitate umana exista in Parlament? Ce incredere pot sa am eu intr-un parlamentar care injura o colega?”, a spus Victor Rebengiuc, citat de aktual24.ro

    Dacian Ciolos a confirmat, in premiera, ca din Platforma Romania 100 se va desprinde un partid. „Din Platforma Romania 100 se va desprinde un partid politic. Asta fara nicio indoiala, suntem hotarati sa facem lucrul acesta. Este un proces natural”, a declarat Dacian Ciolos.

  • De ce jumătate dintre tinerii din SUA vor să trăiască într-un stat comunist în loc de o ţară capitalistă şi democrată

    În centrul universitar din Bologna nu sunt neobişnuite manifestările sau conferinţele cu tentă comunistă. Revoluţionarismul socialist romanticizat îi înflăcărează pe tinerii care vin de peste tot din Europa la studii într-unul dintre cele mai prospere oraşe italiene. La 100 de ani de la izbucnirea revoluţiei bolşevice, socialismul şi comunismul capătă noi dimensiuni în lumea capitalistă, în Europa, în SUA şi la celălalt capăt al Pământului.

    În vremurile care i-au permis lui Trump să ajungă preşedinte, jumătate din millennialii americani ar vrea să trăiască sub un regim socialist sau comunist. Aşa, cred ei, ar avea un spaţiu de trai mai sigur. Socialismul şi comunismul şi-au pierdut în general din stigmatul pus în timpul războiului rece, când comunismul era considerat un pericol pentru valorile capitalist-democrate. Unu din doi reprezentanţi ai generaţiei millennials din America ar prefera să trăiască într-un stat socialist sau comunist în loc de o ţară capitalistă şi democrată cum sunt SUA, arată un studiu efectuat de firma de cercetare a pieţei YouGov şi fundaţia Victims of Communism Memorial Foundation din Washington. La studiu au participat 2.000 de persoane.

    Cum văd aceşti oameni capitalismul şi comunismul este important pentru că millennialii reprezintă acum cea mai numeroasă generaţie din America, după cum a explicat pentru Fox News Marion Smith, directorul executiv al fundaţiei. ”Chiar şi comunismul este o alternativă viabilă pentru ei.“ Sondajul a găsit că 45% dintre respondenţi ar prefera să trăiască într-o ţară socialistă. Spre comparaţie, 42% au spus că preferă capitalismul. Circa 7% ar prefera un stat comunist. Ponderea millennialilor care vor socialism în locul capitalismului este cu 10% mai mare decât cea a populaţiei generale cu aceeaşi înclinaţie. Mai mult de jumătate din baby boomeri preferă capitalismul.

    Generaţia millennials este reprezentată de persoanele născute în perioada 1980-2000. Baby boomerii sunt născuţi între 1946 şi 1964. Mai grav, sondajul a descoperit că unul din cinci americani îl consideră pe fostul dictator sovietic Iosif Stalin un erou, în pofida atrocităţilor comise în rândul ucrainenilor şi al popoarelor est-europene în general. De asemenea, mai mult de un sfert din millenniali cred că eroi sunt şi Vladimir Lenin, liderul sângeroasei revoluţii bolşevice, şi Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord. Totodată, analiza arată că peste 40% dintre americani ar accepta cenzura şi că şapte din zece americani nu ştiu care este diferenţa între comunism şi socialism.

    ”Această tendinţă îngrijorătoare subliniază răspândirea analfabetismului istoric al americanilor în ceea ce priveşte socialismul şi eşecul sistemului de educaţie în a-i învăţa pe elevi şi studenţi despre genocidurile, distrugerile şi mizeria cauzate de comunism în urma revoluţiei bolşevice de acum 100 de ani“, a explicat Marion Smith.

    Ajutate de mijloace variind de la jocurile electronice, care au marcat generaţia millennials (jocuri de război precum Call of Duty au făcut istorie), la crizele economice şi inegalitatea pe care acestea au exacerbat-o la politică, socialismul şi simpatia pentru URSS au început să iasă din temniţele istoriei şi să perturbe realitatea. Războiul Rece s-a terminat cu victoria capitalismului şi a democraţiei liberale asupra comunismului acum un sfert de secol, când URSS s-a prăbuşit în plin efort de reformare. A trecut un secol de la pornirea revoluţiei bolşevice şi politicieni cu tendinţe socialiste fac furori pe scenele politice din miezul Occidentului.

    Anul acesta, Jeremy Corbyn, un politician care s-a descris singur ca fiind un socialist modern, a adus Partidul Laburist din Marea Britanie aproape de victorie în alegerile generale pe o platformă de promovare a studiului gratuit la facultate şi de naţionalizare a căilor ferate, scrie ABC News din Australia. Laburiştii au înregistrat cel mai mare aport de noi fani de după 1945. Iar în SUA, leagănul capitalismului, Bernie Sanders, un socialist de 76 de ani născut în Brooklyn şi care şi-a făcut luna de miere în URSS, i-a oferit lui Hillary Clinton o opoziţie şocant de puternică în alegerile pentru candidatul la preşedinţie din Partidul Democrat.

    Alegătorii tineri le-au oferit acestor politicieni energia de a urca în primele rânduri ale scenei politice. Sanders l-a bătut pe Barack Obama în 2008 în ceea ce priveşte voturile primite de la tineri în multe state, în timp ce laburiştii au câştigat 60% dintre voturile alegătorilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani. Prezenţa la vot a tinerilor a fost mare. Niciunul dintre candidaţi nu a ieşit victorios, însă amândoi şi-au cultivat imaginea şi mesajele pe platforme de social media ca Twitter.

    Socialismul şi-a pierdut din stigmatul pus pe el în Războiul Rece. Bolşevicii au venit la putere în Rusia în urmă cu 100 de ani, la opt luni de la înlăturarea sângeroasă a regimului ţarist, în vremuri de haos, foamete, când infrastructura se prăbuşea văzând cu ochii. Lenin, liderul revoluţionar, şi-a construit politicile pe teoriile comuniste ale lui Karl Marx pentru a oferi o alternativă la democraţia liberală sprijinită de clasa de mijloc rusească. A dat pământ ţăranilor şi a naţionalizat bănci şi companii. Şi-a ucis opoziţia, indiferent că era vorba de politicieni sau de populaţii întregi.

    Pentru Osmond Chiu, 31 de ani, unionist şi membru al Partidului Laburist din Asutralia, posibilitatea unei alternative la ştiinţele economice acceptate este moştenirea anului 1917. ”Idea unei elite revoluţionare ierarhice care preia puterea în stat prin violenţă nu este ceva cu multă relevanţă pentru oamenii din statele vestice“, apreciază el.

    ”Însă ideile pe care Marx le-a exprimat în scris au astăzi multă rezonanţă: idei despre automatizare, despre o armată de rezervişti pentru câmpul muncii, despre inegalitatea masivă, despre capitalism ca sistem predispus la crize. Explicaţiile economice tradiţionale nu funcţionează ori oamenii nu le găsesc convingătoare.“

    Chiu a explicat că sentimentul că actualele sisteme aduc prosperitate majorităţii oamenilor a fost spulberat de crizele financiare globale. De atunci, spune laburistul, a crescut interesul pentru socialism în rândul tinerilor. Ideile socialiste au fost promovate prin social media şi prin internet. Stigmatul pus pe termenul ”socialist“ în Războiul Rece dispare. ”Schimbările apar pentru că oamenii care fac schimb de idei socialiste sau social-democrate se pot angaja liber în discuţii. Apoi, mai sunt publicaţiile fără caracter dogmatic.“

    Eleanor Robertson, 27 de ani, scriitor, editor şi ”comunistă deschisă“, face distincţie între politicile generaţiei ei şi cele ale ”bătrânilor de extremă stânga“.

    ”Tinerii tind să fie mai deschişi şi să accepte chestii precum feminismul, antirasismul, activismul pentru minorităţi sexuale, ceea ce cred că este de bine. Este ceva normal acum.“

    Robertson a ajuns la socialism prin feminism, pentru că era tot mai dezamăgită de ceea ce a considerat că este obsesia feminismului mainstream pentru numărul femeilor în boardurile companiilor sau în parlament. A căutat şi şi-a promovat teoriile politice online, dar la început i-a fost greu să găsească tineri cu aspiraţii ca ale ei cu care să-şi dezbată ideile.

    ”În urmă cu cinci ani, nu găseam pe nimeni cu care să vorbesc. Singurii cu care puteam face ceva erau rumegătorii de cărţi. Acum vorbesc mult cu oameni pe Twitter. Urmăresc multe persoane cu idei similare.“ Ea apreciază că istoria şi teoria socialistă, inclusiv explicarea revoluţiei bolşevice şi a URSS, sunt teme de dezbatere încă vii în spectrul de stânga al politicii.
    ”Oamenii încă vorbesc despre aceste lucruri şi încearcă să înţeleagă ce au însemnat în contextul lor şi ce ar însemna astăzi.“
    Alţi millenniali se tem că generaţia lor este înşelată, considerând că ascensiunea unor politicieni precum Corbyn şi Sanders este produsul îmbrăţişării populismului, populism prin care a ajuns la conducerea Americii şi Donald Trump.

    Satyajeet Marar, de 25 de ani, membru al Partidului Liberal, nu crede că socialismul are multe de oferit tinerilor.

    ”Oamenii sunt decepţionaţi şi oamenii sunt cinici. Caută lideri care par să creadă cu adevărat într-o idee măreaţă sau mesaj măreţ“, spune el. ”Din nefericire, ne-a fost vândută povestea că marea criză financiară s-a produs doar din cauza capitalismului şi a lăcomiei, ceea ce a condus la rezultate oribile, cum ar fi salvarea băncilor. De fapt, a fost mult mai complicat“, explică liberalul. ”Ideile de egalitate şi de echitate, de a-i lovi pe acei ticăloşi – astfel de idei sunt inerent atrăgătoare, dar este ca vânzarea de ulei de şarpe. Este o idee destul de nerealistă.“

    Marar spune că millennialii socialişti sunt naivi în ceea ce priveşte viaţa pe care ar avea-o sub socialism. Crimele în masă şi represiunea politică din timpul regimurilor comuniste sovietice şi chineze s-au întâmplat în mare măsură înainte de a se naşte,
    spune el, astfel că ei nu se apropie de ideile de stânga cu grija cu care ar trebui.

    ”Ai avut regimuri comuniste sovietice în a doua jumătate a secolului al XX-lea care în cele din urmă au ajuns să se prăbuşească şi să producă încălcări oribile ale drepturilor omului“, spune Marar.

    ”Aceste tipuri de politică socialistă şi social-democrată sunt mai populare în ţările care au beneficiat de prosperitatea adusă de capitalism, în care oamenii nu au avut posibilitatea de a vedea îndeaproape ce este socialismul sau cum funcţionează acesta în practică.“

    Osmond Chiu atrage atenţia că înclinaţia spre socialism apare la oameni care nu fac parte din clasa muncitoare, ci din clasa de mijloc – oameni cu profesii liberale, funcţionari publici, persoane cu profesii de creaţie şi din mediul universitar. Aceştia sunt adesea în situaţia de a nu avea contracte de muncă cu normă întreagă.

    ”Au contracte cu perioadă determinată, nu au condiţii bune, nu-şi permit o locuinţă, au datorii mari. Sunt, dintr-un punct de vedere, o nouă formă a clasei muncitoare. Sunt un precariat.“

  • Interviu DAN PURIC: „Noi, ca popor, trebuie să ne retragem în munţi – în cultură. Altfel, ne calcă gorilele cu jeep-ul”

    – V-aţi raportat vreodată la dimensiunea economică a actului de creaţie artistică pe care îl comiteţi?

    – Înainte de toate, trebuie făcută o trecere în revistă a schimbării de context istoric. Este evident că, după 1989, teatrul, arta în general, a funcţionat conform statutului impus de ghetoul neocomunist: ca o instituţie de supravieţuire. Elementul de viaţă era nul. În acest sens, trebuie să ne gândim la două etape: până în 1989 şi după 1989. Până în 1989, destinul profesionalismului şi al valorii era cel al monopolului ideologic. Puterea politică fiind monocefală, confisca valorile, pentru a se legitima prin ele, le instrumenta în scopuri ideologice, propagandistice, pe ideea de naţionalism comunist sau de comunism pur şi simplu.

    – Naţionalismul comunist nu e cumva o aberaţie, o struţo-cămilă? Căci, se ştie, comunismul este în esenţă cosmopolit, internaţionalist, iar naţionalismul ţine mai mult de doctrinele de dreapta…

    – Cei care au inventat comunismul l-au făcut iniţial internaţionalist. Pe parcurs li s-a stricat jucăria şi s-a ajuns la naţionalismul de tip comunist, care este diferit de naţionalismul creştin-ortodox sau cel de tip masonic.

    – Adică la un naţionalism “de partid şi de stat”…

    – Exact. Aici, condiţia artistului era una de lagăr. El era folosit pentru a preamări, pentru a lăuda. Doar zona de divertisment era ceva mai liberă, dar şi aceea era cenzurată. Asta nu înseamnă că, în aceste condiţii, nu s-au produs opere de artă, chiar în zonele de cenzură. În clipa în care, în 1989, s-a spart zidul şi am intrat în neocomunism, iar “eşalonul doi” a devenit mafie, forţă economică, n-a mai fost nevoie de propagandă prin sectorul artistic. Valoarea a fost lăsată de izbelişte, nu mai prezenta nici un interes, căci capitalismul de grotă nu are nevoie de cultură.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Regina Ana şi Regele Mihai, istoria unei căsătorii interzise de comunişti

    Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut în al XVI-lea arondisment al Parisului, la data de 18 septembrie 1923. Până la izbucnirea războiului, în 1939, a copilărit în Franţa. La 16 ani a plecat însă cu familia în Spania, ulterior în Statele Unite ale Americii. A studiat pictura la New York, iar pentru a-şi câştiga existenţa a lucrat ca vânzătoare într-un magazin care comercializa panglici şi flori artificiale.

    În 1942 s-a înrolat ca voluntar în armata franceză, unde, împreună cu regimentul ei, a fost în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul războiului. Pentru activitatea desfăşurată a fost avansată de la gradul de caporal la cel de locotenent, iar la finalul războiului a fost decorată cu medalia Crucea de război a Franţei.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info