BusinessMagazin

Tag: comune

  • Cum să-ţi protejezi ochii dacă lucrezi în faţa calculatorului toată ziua

    Potrivit Business Insider, peste 60% dintre americani sunt afectaţi de această problemă, însă sigur afectează în egală măsură toţi oamenii de pe pământ.

    Din fericire, există câteva exerciţii pe care poţi să le faci pentru a-ţi proteja ochii.

    1. Măreşte textul

    Dacă te holbezi toată ziua la text scris cu un corp mic atunci vei fi nevoit să ţii mai aproape ecranul de faţa ta, ceea ce va duce la instalarea oboselii şi durerilor de cap. Aşa că măreşte textul astfel încât să citeşti mai uşor.

    2. Regula 20-20-20

    Sistemul supranumit „20-20-20-20” constă în următorii paşi: la fiecare 20 de minute trebuie să clipiţi din ochi de 20 de ori, iar apoi să luaţi ochii de la monitor timp de 20 de secunde şi să vă concentraţi privirea pe un obiect aflat la 20 de picioare (6 metri) distanţă.

    3. Clipeşte

    Atunci când ne uităm în monitoare tindem să uităm să clipim ceea ce duce la uscarea ochilor. Dacă clipeşti mai des lucrurile se reglează sau poţi apela la picături de ochi. Aşadar, practicaţi clipitul voluntar periodic.

    4. Ajustează luminozitatea ecranului

    Ajustează luminozitatea ecranului astfel încât să eviţi reflexiile de pe ecran.

    5. Purtarea ochelarilor (atunci când este necesar) cu lentile speciale pentru calculator pentru a reduce solicitarea şi oboseala oculară
     

  • Ce a făcut primarul unei comune supărat că familiile ale căror case au fost afectate de inundaţii nu au primit ajutor de la stat

    Primarul comunei Slobozia Conachi, Emil Dragomir, a decis ca proprietarii locuinţelor afectate în urma inundaţiilor din 2013 şi 2016 să fie scutiţi integral de la plata impozitelor pentru clădirile şi terenurile deţinute în localitate, pe o perioadă de 12 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Propunerea a fost aprobată, în unanimitate, în ultima şedinţă a Consiliului Local.

    Autorităţile susţin că valoarea pagubelor în urma inundaţiilor este de aproximativ patru milioane de lei.

    ”Eu am fost cu ideea, pentru că nu au primit niciun ajutor pentru reconstrucţia caselor din partea statului. Nu consider că e o palmă dată Guvernului, doar am vrut să îi ajut, pentru că oamenii sunt foarte revoltaţi. Au vrut să meargă la Bucureşti să facă grevă, au vrut să meargă la Prefectură să facă grevă. Prin această măsură i-am mai liniştit puţin. Li s-a promis anul trecut că li se vor da bani pentru reconstrucţia caselor şi statul nu le-a dat nimic. Dacă am văzut că nu le dă nimic, atunci am luat eu această decizie, măcar să îi ajut cât poate Primăria să îi ajute. Eu am fost sunat anul trecut de un secretar de stat, de la cabinetul primului – ministru, al domnului Dacian Cioloş. A spus că a alocat banii şi nu i-a dat nici în ziua de astăzi. Aveam nevoie de aproape patru milioane de lei pentru aceste case”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul Emil Dragomir.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Ce a făcut primarul unei comune supărat că familiile ale căror case au fost afectate de inundaţii nu au primit ajutor de la stat

    Primarul comunei Slobozia Conachi, Emil Dragomir, a decis ca proprietarii locuinţelor afectate în urma inundaţiilor din 2013 şi 2016 să fie scutiţi integral de la plata impozitelor pentru clădirile şi terenurile deţinute în localitate, pe o perioadă de 12 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Propunerea a fost aprobată, în unanimitate, în ultima şedinţă a Consiliului Local.

    Autorităţile susţin că valoarea pagubelor în urma inundaţiilor este de aproximativ patru milioane de lei.

    ”Eu am fost cu ideea, pentru că nu au primit niciun ajutor pentru reconstrucţia caselor din partea statului. Nu consider că e o palmă dată Guvernului, doar am vrut să îi ajut, pentru că oamenii sunt foarte revoltaţi. Au vrut să meargă la Bucureşti să facă grevă, au vrut să meargă la Prefectură să facă grevă. Prin această măsură i-am mai liniştit puţin. Li s-a promis anul trecut că li se vor da bani pentru reconstrucţia caselor şi statul nu le-a dat nimic. Dacă am văzut că nu le dă nimic, atunci am luat eu această decizie, măcar să îi ajut cât poate Primăria să îi ajute. Eu am fost sunat anul trecut de un secretar de stat, de la cabinetul primului – ministru, al domnului Dacian Cioloş. A spus că a alocat banii şi nu i-a dat nici în ziua de astăzi. Aveam nevoie de aproape patru milioane de lei pentru aceste case”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul Emil Dragomir.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Primarul unei comune din Gorj a promis 2.500 de lei fiecărei femei care devine mamă. Ce s-a întâmplat în realitate cu banii

    Cele 12 femei din comuna Bălăneşti care anul trecut au adus pe lume trei fetiţe şi nouă băieţi nu au primit stimulentul în valoare de 2.500 de lei, promis de autorităţile locale pentru creşterea natalităţii.

    Acordarea stimulentului a fost aprobată de Consiliul Local, la începutul anului trecut, în condiţiile în care în 2015 au murit 47 de persoane şi s-au născut doar doi copii.

    „În 2016, în total, au fost 12 naşteri, iar în cursul acestui an nu este nicio femeie gravidă declarată pe raza localităţii. Sunt mulţumit pentru anul trecut. Avem 12 nou-născuţi. A dat rezultate decizia, acum rămâne de văzut ce va fi în cursul acestui an. Sper să fie la fel, cel puţin. Stimulentul va fi acordat însă începând cu anul acesta, pentru că anul trecut nu am avut bani în buget şi anul acesta vom da şi diferenţele, adică 2.500 de lei pentru o naştere. Vor primi câte 200 de lei, lunar, în cursul unui an. Cele 12 mame nu au primit deloc bani. Urmează după ce facem bugetul să fie prevăzuţi banii, la început de an. Am avut investiţii, cofinanţări şi nu am putut să achităm, oricum am încheiat anul trecut cu un deficit. Am mai rămas datori către unii furnizori, cât şi la mămici, dar nu s-au supărat. Sunt înţelegătoare, până la urmă oricum ar fi trebuit să facă şi copii, sunt familii tinere. Se află acum pe lista priorităţilor”, a declarat pentru Mediafax, Ovidiu Pungan, primarul comunei Bălăneşti.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Majoritatea oamenilor nu pot depista greşelile în mai puţin de 5 secunde. Reuşeşti să rezolvi aceste teste de atenţie?

    Aceste puzzel-uri prezentate mai jos au făcut furori pe internet, iar internauţii au fost provocaţi să găsească greşelile în mai puţin de 5 secunde. De cele mai multe ori artişti au strecurat elemente străine într-o secvenţă de elemente comune, iar oamenii trebuie să fie foarte atenţi pentru a depista elementul străin din peisaj.

    1. Unde se află greşeala?

    2. Care element este diferit din această compoziţie?

     

    3. Găsiţi ursul panda în această mare de elefanţi

    4. În această imagine a fost strecurat un urs printre toţi aceşti câini. Unde se află?

    5. Printre toţi aceşti hamsteri se află un cartof

    6. În această imagine este ilustrat politicianul Bernie Sanders în mai multe ipostaze. Printre ei se află şi Doc din “Back to The Future”

    7. Un ou se ascunde în această mare de iepuraşi. Unde se află?

    8.Ursul Panda apare din nou, de data această lângă oamenii de zăpadă. Unde se află?

    9. Unde se află pisica strecurată printre aceste bufniţe?

    10. C3PO din Star Wars se agită în stilul caracteristic. Printre ei se află şi o statuetă Oscar, unde este?

    11. Rămânem în universul Star Wars unde un alt urs Panda a ajuns în rândul Stomtrooper-ilor. Unde se află?

    12. Regina Marii Britanii a împlinit vârsta de 90 de ani. Cineva s-a gândit să-i ascundă chipul de 90 de ori în această imagine. 

    VEZI REZOLVARILE IN PAGINA URMATOARE >>>>>>>>>
     

  • Rusia şi Turcia au efectuat, în premieră, raiduri aeriene comune în Siria

    Avioane militare din Rusia şi Turcia au efectuat, miercuri, primele raiduri aeriene comune împotriva unor poziţii din Siria aparţinând reţelei teroriste Stat Islamic, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de BBC News online şi de site-ul agenţiei Tass.

    Bombardamentele coordonate au avut loc la periferia oraşului Al-Bab, în provincia siriană Alep.

    “La operaţiunile aeriene, aprobate de Administraţia siriană, au participat nouă avioane de tip Suhoi Su-24M, Suhoi Su-25 şi Suhoi Su-34 ale Forţelor Aeriene ruse şi patru aeronave de vânătoare F-4 ale Turciei. Planul prevede distrugerea a 36 de poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic”, a declarat generalul rus Serghei Rudskoi, şeful Comandamentului operaţional al Statului Major al armatei ruse.

    “În ultimele două zile, în această zonă fuseseră efectuate misiuni de recunoaştere cu avioane fără pilot şi din sateliţi”, a precizat oficialul militar rus.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 270.000 de morţi.

  • Ambasador britanic la UE: Finalizarea acordului comercial între M.Britanie şi UE ar putea dura 10 ani

    Finalizarea unui acord comercial post-Brexit între Marea Britanie şi Uniunea Europeană ar putea dura zece ani şi există riscul că ar putea să eşueze, a declarat Ivan Rogers, reprezentantul permanent al Marii Britanii la Uniunea Europeană, potrivit BBC News online.

    În cadrul unei reuniuni private a Guvernului de la Londra, Rogers a avertizat că liderii europeni se aşteaptă ca un astfel de acord comercial nu va fi finalizat înainte de începutul sau mijlocul deceniului viitor.

    Diplomatul britanic a mai declarat că acordul ar putea fi respins de parlamentele statelor membre UE.

    Potrivit BBC News, Rogers ar mai fi sugerat că liderii europeni ar fi mai degrabă favorabili unui acord de liber schimb după Brexit, decât unei opţiuni prin care M.Britanie să rămână membră a pieţei comune.

  • Provocările Europei

    După anii în care Europa a fost zguduită de criza economică, a apărut un nou test pentru bătrânul continent: exitul Marii Britanii. O decizie care poate să devină un precedent ce ameninţă „visul european”. Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, povesteşte de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune.

    Într-un moment în care atenţia întregii Europe este concentrată pe Brexit şi implicaţiile acestuia, Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe german, a povestit în timpul unei vizite în România de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune. În aceste condiţii, el a invocat necesitatea unor eforturi suplimentare din partea instituţiilor europene pentru a se apropia de cetăţeni în condiţiile în care „punţile dintre institţiile europene şi cetăţeni au devenit greu de identificat”.

    Schäuble a atenţionat că Europa nu este în cea mai bună situaţie istorică şi nu ar trebui să ne amăgim. Iar problema de bază este că majoritatea cetăţenilor nu înţeleg prea bine ce înseamnă Europa pentru ei. „Este necesar ca Europa să vină cu măsuri vizibile, palpabile. Să demonstrăm că se pot depăşi problemele, dar doar rămânând uniţi”, a spus Wolfgang Schäuble la Bucureşti, sosit într-o vizită anunţată din scurt.

    În privinţa Brexitului, ministru de finanţe german a transmis un mesaj ferm spunând că europenii nu trebuie să dea dovadă de foarte mare flexibilitate în discuţiile legate de ieşirea Marii Britanii din UE. Şi a avertizat că dacă Marea Britanie vrea să menţină accesul la piaţa unică, trebuie să respecte toate regulile.

    „Toţi regretăm decizia luată. Este o decizie a britanicilor. Este treaba lor să decidă asupra evoluţiei lor. Este clar că ne afectează pe toţi. Însă, britanicii trebuie să aleagă. Trebuie să le spunem că dacă vor să menţină accesul la piaţa comună, atunci trebuie să respecte toate regulile pieţei comune. Dacă nu vor să le accepte, nu pot avea acces la piaţa UE. Nu trebuie să dăm dovadă de foarte mare flexibilitate”, a subliniat ministrul de finanţe german.

    Intenţia este de a minimiza efectele negative ale Brexitului atât asupra Uniunii Europene, cât şi asupra Marii Britanii, susţine oficialul german. „Trebuie să dăm dovadă de coeziune în Europa, să demonstrăm că regulile sunt valabile pentru toţi. Trebuie să le dovedim oamenilor că Europa reprezintă plusvaloare.”

    Liderii Uniunii Europene au avertizat Marea Britanie că va putea menţine accesul la piaţa comunitară doar dacă va contribui la bugetul european şi va permite circulaţia cetăţenilor UE pe teritoriul britanic.

    Wolfgang Schäuble, cel mai puternic ministru din cabinetul cancelarului Angela Merkel, a fost la originea multor decizii importante luate de liderii zonei euro din ultimii ani. În stadiile timpurii ale crizei, Schäuble a propus crearea unui „Fond Monetar European” pentru a salva statele aflate în dificultate, idee considerată radicală la acea vreme. După un an şi jumătate, zona euro a pus bazele unui mecanism de finanţare permanent, Mecanismul European de Stabilitate, instituţie care seamănă cu fondul monetar dorit de Schäuble. Tot Schäuble a iscat vâlvă prin poziţia inflexibilă în negocierile dure privind datoria Greciei.

    Acum Schäuble aduce în discuţie necesitatea politicilor fiscale şi monetare comune la nivelul UE, spunând că multe probleme din Europa ar fi uşor de rezolvat, dar nu suntem gata pentru implementare. El a amintit de o declaraţie a preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, conform căreia dacă nu respecţi regulile pe care tu le-ai făcut şi le-ai impus, nu poţi avea pretenţia ca alţii să aibă încredere în moneda ta.

    Un adept al austerităţii şi al regulilor stricte, Wolfgang Schäuble a susţinut ideea ca Uniunea Europeană să modifice sistemul instituţional astfel încât regulile privind deficitul bugetar să se aplice cu stricteţe. El a criticat recent Comisia Europeană pentru atitudinea flexibilă faţă de Franţa, Spania, Italia şi Portugalia. Şi a propus ca reglementările privind deficitul să fie implementate de Mecanismul European de Stabilitate în condiţiile în care din cauza caracterului „politic“, Comisia Europeană evită să aplice riguros reglementările privind deficitul bugetar.

    „Trebuie să luptăm în continuare împreună, pentru ca regulile să fie respectate. Avem o uniune bancară pe care am sprijinit-o şi am dus-o mai departe. Dorim să ne îndreptăm spre uniunea pieţelor de capital. Este centrul integrării UE şi contribuie la stabilitatea acesteia.”

    Una dintre problemele recente care au evidenţiat fragilitatea unităţii la nivelul Uniunii Europene este problema migranţilor, după cum a amintit ministrul de finanţe german. „Fluxurile de migranţi, din Orientul Mijlociu şi Africa, fie că ne place sau nu, pot pune în pericol stabilitatea noastră internă. Este nevoie de o protecţie comună a frontierelor. Trebuie să distribuim echitabil povara. Trebuie să colaborăm cu statele învecinate, astfel încât traficanţii de migranţi să fie opriţi. Pledez pentru o abordare umanistă. Să nu îi mai lăsăm pe refugiaţi să moară în Marea Mediterană. Altfel, nu mai trebuie să vorbim de valori europene. Solidaritatea nu înseamnă niciodată o stradă cu sens unic. Există mai multe posibilităţi.”

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Micii fermieri cer modificarea Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene

    Participanţii la Forumul pentru Suveranitate Alimentară, care a început, miercuri, la Cluj-Napoca, cer modificarea Politicii Agricole Comune (PAC) a UE pentru acordarea de subvenţii şi micilor producători, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Reprezentantul Eco Ruralis, un ONG din Cluj-Napoca, organizator al Forumului pentru Suveranitate Alimentară Nyéléni, Szocs Attila, a declarat, miercuri, în deschiderea manifestării, că Politica Agricolă Comună (PAC) a UE “subvenţionează producţia de alimente şi de marfă, dar nu subvenţionează hrana”.

    “Vorbim despre dreptul nostru la politici publice, pentru că Politica Agricolă Comună (PAC) a UE subvenţionează la greu producţia de alimente şi de marfă, dar nu subvenţionează hrana. Noi, pe subvenţiile directe şi prin plăţile pe dezvoltare, cerem suport de la UE ca acei bani să fie distribuiţi echitabil, cerem modificarea PAC pentru acordarea de subvenţii şi micilor producători agricoli. Câţi din ţăranii din România sau Europa de Est sunt îndeajuns de mari, din punct de vedere economic, ca să poată primi subvenţii? Aproape niciunul. Politicile publice nu sunt făcute pentru noi ţăranii, ci pentru agro-industrie, pentru marii producători, astfel încât”, a spus Szocs.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro