BusinessMagazin

Tag: competitivitate

  • Ce vină are Germania că nu-i merge bine Europei

    Zona euro a reuşit o creştere economică de 1,2% în al doilea trimestru faţă de acelaşi interval din 2012. Este prima creştere din ultimele 7 trimestre, susţinută de expansiunea cererii interne din Germania şi Franţa, notează raportul. Totuşi, Germania continuă să aibă exporturi nete pozitive, afectând efortul de ajustare a deficitelor în zona euro, în condiţiile în care ţări ca Grecia şi Irlanda au intrat sub “o presiune severă de a-şi reduce cererea şi importurile, spre a-şi regla dezechilibrele de cont curent”, iar rezultatul a fost “un impuls deflaţionist pentru zona euro şi pentru economia globală”, acuză Trezoreria SUA.

    Ministerul Economiei de la Berlin a replicat că nu este o critică justificată şi că excedentele de cont curent reflectă pur şi simplu competitivitatea produselor germane şi cererea globală mare pentru ele, relatează Bloomberg. În iulie, pe când trebuia să explice în campanie electorală politicile adoptate de Germania în criza europeană, cancelarul Angela Merkel a explicat că guvernul ei a făcut tot ce a putut de-a lungul anilor ca să stimuleze cererea internă, citând mărirea alocaţiilor pentru copii, tăierea taxelor pe moştenire şi a celor aplicate companiilor, care au coborât de la 51,6% în 2000 la 29,8% în 2010.

    Inflaţia din zona euro a coborât în luna octombrie, la 0,7%, potrivit primelor estimări ale Eurostat, cel mai scăzut nivel cel puţin din ultimul an. Ritmul inflaţiei a încetinit în ultimele luni, coborând de la 1,6% în iulie la 1,1% în septembrie, evoluţie care arată că statele europene nu şi-au revenit încă la nivel economic şi cererea se menţine la un nivel redus.

    Nu este prima critică legată de influenţa Germaniei asupra destinului Europei: David Lipton, director general adjunct al FMI, a cerut Berlinului să ţină cont de implicaţiile politicilor sale asupra sistemului fiscal şi bancar european. “Germania continuă efortul pentru proiectul european, astfel încât ar trebui să-şi ridice privirile spre orizont global”, a spus Lipton, făcând aluzie la preţul austerităţii impuse de Germania ţărilor de la periferia zonei euro. “Ceaţa crizei se ridică, astfel încât acum vedem că drumul înainte e presărat cu mari obstacole şi că e nevoie de timp şi efort pentru ca ele să fie depăşite”, a spus Lipton.

  • Japan Tobacco va închide patru fabrici de ţigări din Japonia şi va disponibiliza 1.600 de angajaţi

     “Afacerile de pe piaţa japoneză se confruntă cu un mediu tot mai dificil, în principal ca urmare a creşterilor de taxe pe produse din tutun, reglementărilor mai dure referitoare la fumat, conştientizării la scară mai largă a chestiunilor de sănătate şi îmbătrânirii societăţii”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de companie, transmite Bloomberg.

    Restructurările vor fi efectuate printr-un program de disponibilizări voluntare care vizează inclusiv angajaţii din funcţii corporate, a precizat producătorul de ţigări.

    Majoritatea disponibilizărilor vor fi efectuate până la sfârşitul lunii martie a anului 2015, iar programul de retragere voluntară ar putea continua şi în următorul an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Riscurile care pot afecta imaginea României: Creşterea cotei unice va afecta competitivitatea ţării şi va amâna revenirea investitorilor

     “Eforturile susţinute depuse în ultimul timp de Guvern pentru menţinerea unui nivel stabil şi scăzut de impozitare au contribuit la construirea unei imagini pozitive a României, ca destinaţie pentru investiţii. Jones Lang LaSalle semnalează riscurile care pot afecta imaginea României din punct de vedere al investiţiilor, generate de creşterea potenţială a cotei unice de la nivelul competitiv actual de 16%, la nivelul de 22%”, se arată într-un comunicat al firmei de servicii imobiliare.

    Reprezentanţii JLL apreciază că o eventuală creştere a cotei unice de impozitare va afecta atractivitatea României în rândul investitorilor, foarte atenţi la acest aspect când evaluează o viitoare destinaţie pentru extindere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toyota a revenit pe primul loc în topul producătorilor auto

     Toyota Motor Corp. a vândut în trimestrul al treilea 2,5 milioane de autovehicule, în urcare cu 2,8% faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de cea mai mare companie japoneză, preluate de Bloomberg.

    General Motors a anunţat pentru aceeaşi perioadă vânzări în urcare cu 5,5%, la 2,4 milioane autovehicule.

    Locul al treilea revine grupului german Volkswagen, cu 2,33 milioane unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe locul 76 în TOPUL competitivităţii economice, după Botswana, Georgia şi Vietnam

    România s-a plasat pe locul 78 din 144 de ţări în studiul de anul trecut.

    În acest an, România apare în topul competitivităţii economice la egalitate cu Croaţia, noul stat membru al UE, şi în apropiere de ţări precum Botswana (locul 74), Georgia (72), Vietnam (70), Maroc (77) sau Slovacia (78).

    Totodată, regiunile Sud-Est (judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea) şi Sud-Vest Oltenia (judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea) sunt considerate printre cele mai puţin competitive din Uniunea Europeană, alături de Severozapaden (Bulgaria) şi Notio Aigaio (Grecia).

    România este devansată în topul competitivităţii de Polonia (42), Cehia (46), Bulgaria (locul 57), Slovenia (62), Ungaria (63) sau Rusia (64).

    Republica Moldova se plasează pe locul 89, în timp ce Ucraina ocupă poziţia 84.

    Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat din zona euro, este pe locul 91 în topul competitivităţii economice.

    Principalele probleme identificate în raportul Forumului Economic Mondial în ceea ce priveşte competitivitatea economică a României sunt, în ordinea importanţei, rata taxelor, corupţia, regimul fiscal, accesul dificil la finanţare, birocraţia ineficientă la nivelul autorităţilor, instabilitatea politicilor publice, infrastructura deficitară, inflaţia, o forţă de muncă inadecvat pregătită, cu o slabă cultură a muncii şi reglementări restrictive pe piaţa muncii.

    Astfel, România se plasează pe locul 114 în lume în ceea ce priveşte cadrul instituţional, pe 100 în privinţa infrastructurii, pe 110 când vine vorba de piaţa muncii, respetiv pe 72 în funcţie de gradul de dezvoltare al pieţei financiare.

    Cele mai competitive economii din lume sunt Elveţia, Singapore, Finlanda, Germania, Statele Unite, Suedia, Hong Kong, Olanda, Japonia, Marea Britanie şi Norvegia, potrivit raportului.

    Competivititatea economică este evaluată de Forumul Economic Mondial în funcţie de instituţiile (cadrul legal şi administrativ în care se desfăşoară activitatea economică), politicile publice, infrastructura şi ceilalţi factori care influenţează productivitatea şi potenţialul de creştere, inclusiv educaţia, sănătatea, munca, gradul de dezvoltare al pieţei financiare, progresul tehnologic, stabilitatea macroeconomică sau eficienţa pieţelor.

  • Guvernul estimează pentru septembrie finalizarea evaluării şi contractarea proiectelor POS CCE

     Cei doi au transmis beneficiarilor POS CCE o scrisoare în care arată că Guvernul a aprobat un Plan de Acţiuni pentru deblocarea rapidă a programului.

    În acest scop, s-au selectat din mediul privat 167 experţi pentru evaluarea tuturor cererilor de finanţare – 25 de experţi în domeniul juridic, 40 de experţi verificare cereri de rambursare şi 20 experţi în achiziţii publice.

    Experţii au început activitatea de evaluare a cererilor depuse în cadrul Axel prioritare 1 “Un sistem productiv Inovativ si eco-eficient” (IMM-uri), fiind vorba de 3.902 cereri de finanţare, depuse încă din perioada guvernărilor anterioare şi neevaluate, cu un buget disponibil de 359 milioane euro, şi cu o valoare a proiectelor de 1,2 mlliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: POS Competitivitate poate fi suspendat sau deblocat. DNA a fost sesizată pentru nereguli în atragerea fondurilor UE

     Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a fost sesizată de Guvern după verificarea firmelor care au fost implicate în întregul “circuit” al fondurilor europene alocate în baza Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), a precizat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Verificările au vizat modul în care au fost delegate anumite atribuţii către organisme intermediare, aceasta fiind una dintre cerinţele Comisiei Europene (CE).

    “Au fost probleme legate de unele companii care au fost implicate, din păcate, pe tot ceea ce înseamnă circuit al banului european, şi anume de la pregătirea de proiecte, evaluare selecţie şi verificarea de cheltuieli, ceea ce nu se poate accepta în sistemul de fonduri publice. Desigur, acest lucru s-a eliminat, structurile statului avizate au făcut deja verificări în acest sens, iar unele dintre situaţii au fost trimise către soluţionare mai departe, la DNA şi nu numai. Am curăţat, să spunem, sistemul din acest punct de vedere şi sperăm ca în viitor să nu se mai întâmple”, a spus Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Abenomics, doctrina şoc menită să revigoreze Japonia

    IN FAZA INIŢIALĂ, AMBIŢIOSUL PLAN AL PREMIERULUI ABE PĂREA CĂ DĂ ROADE. YENUL S-A DEPRECIAT CU PESTE 20% FAŢĂ DE PRINCIPALELE MONEDE DE REFERINŢĂ, oferind exportatorilor un spor nesperat de competitivitate, iar Bursa de la Tokio a crescut cu peste 60% din noiembrie până la jumătatea lunii mai. În această primăvară, unele companii din Japonia au muşcat momeala şi au acordat majorări salariale, în condiţiile în care unul dintre obiectivele de bază ale guvernului este creşterea consumului prin întărirea încrederii populaţiei în economie.

    La jumătatea lunii mai, datele oficiale arătau că economia Japoniei a crescut cu 3,5% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,9% raportat la ultimele trei luni din 2012, prima dovadă clară că planul premierului a început să încurajeze consumatorii şi firmele, în pofida riscurilor care pândeau la orizont. Într-adevăr, numeroşi economişti au avertizat că avântul oferit de ieftinirea yenului ar putea fi artificial, că investitorii străini ar putea fi nemulţumiţi de deprecierea abruptă a monedei, că evoluţia volatilă a pieţelor ar putea fi pur speculativă, fără perspective de sustenabilitate pe termen lung, şi că politica de investiţii publice nu va da rezultate, sau că revenirea inflaţiei va avea un impact negativ asupra consumului.

    IN ULTIMELE CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, POLITICILE PREMIERULUI SHINZO ABE ŞI ALE GUVERNATORULUI BĂNCII JAPONIEI Haruhiko Kuroda au fost lăudate de reputaţii economişti Paul Krugman şi Joseph Stiglitz, laureaţi ai Premiului Nobel, de directorul executiv al FMI Christine Lagarde, de preşedintele Asia Development Bank Takehiko Nakao, dar şi de mediul de afaceri japonez.

    Gigantul Sony a trecut recent pe profit după cinci ani de pierderi masive, datorită deprecierii yenului. Honda, un alt simbol al industriei japoneze, a anunţat cu mândrie revenirea în Formula 1, prezenţă care aminteşte de vremurile bune din anii ’80. Comercianţii de bunuri de lux se laudă cu cererea tot mai ridicată, iar un lanţ de restaurante low-cost a lansat o linie de localuri mai scumpe, pentru a atrage clienţii care au început să-şi permită o doză de extravaganţă.

    Ultima săptămână a lunii mai a servit însă Japoniei o doză nemiloasă de realitate. Bursa de la Tokio a pierdut 10% în doar câteva zile, înregistrând cea mai abruptă corecţie din luna martie a anului 2011, când a fost lovită de un cutremur devastator, urmat de un val tsunami care a cauzat cea mai gravă catastrofă nucleară din ultimii 25 de ani.

    DUPĂ CE AU ANTRENAT UN RALIU FULGERĂTOR AL BURSEI, investitorii dau semne că sunt sătui să gireze un plan cu multe necunoscute, în condiţiile de volatilitate extremă de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale japoneze cu maturitatea la 10 ani a atins săptămâna trecută 1%, maximul ultimelor 12 luni, în timp ce titlurile la scadenţe mai scurte se tranzacţionează de asemenea la minime multianuale.

    O parte din declin poate fi atribuită speculatorilor: unii jucători au considerat că pot marca profituri frumuşele dacă vând după o creştere de peste 60% a pieţei. Însă privind în perspectivă, investitorii nu mai par dispuşi să aştepte dezvăluirea celei mai dificile părţi a planului lui Abe: reformele structurale necesare pentru creşterea competitivităţii şi sustenabilităţii pe termen lung. Multe dintre acestea s-ar putea dovedi controversate din punct de vedere politic.

  • Competitivitatea României, la nivelul minim din 11 ani

    Chiar înaintea României se află Grecia, statul din UE cel mai lovit de criza financiară, care a urcat însă de pe 58 anul trecut. România a fost inclusă în anuarul World Competitiveness Yearbook realizat de IMD în anul 2003, când a consemnat şi cea mai bună clasare de până acum, pe locul 43. Competitivitatea economică a României s-a înrăutăţit ulterior, dar s-a apropiat din nou de acest nivel în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, când s-a situat pe 44.

    România a consemnat o cădere majoră în 2009, cu un declin de nouă locuri, până pe 54. La finele lui 2011 România se plasa pe poziţia a 53-a. Provocările României în acest an sunt consolidarea stabilităţii economice, menţinerea atractivităţii pentru investiţii, creşterea potenţialului de inovare al companiilor, în special IMM-uri, îmbunătăţirea ratei de atragere a fondurilor europene, precum şi continuarea restructurării sistemelor de educaţie şi sănătate, se arată în raport.

    Clasarea din 2013, pe 55 din 60 de ţări, este printre cele mai slabe pentru un stat membru UE. Doar Bulgaria, pe 57, faţă de 54 anul trecut, se situează mai slab decât România. Topul include 25 de state din UE, excepţiile fiind Malta şi Cipru.

    Faţă de anul trecut, în studiu a fost inclusă o singură nouă ţară, Letonia, pe poziţia 41, contribuind astfel la acentuarea declinului României.

    Statele Unite au cea mai competitivă economie din lume, urmate de Elveţia, Hong Kong, Suedia, Singapore, Norvegia, Canada, Emiratele Arabe Unite, Germania şi Qatar. Pe ultimele cinci poziţii, imediat după România, se află Iordania (56), Bulgaria (57), Croaţia (58), Argentina (59) şi Venezuela (60). Statele din Europa Centrală şi de Est se află în a doua jumătate a clasamentului. Cea mai competitivă este Lituania (31), urmată de Polonia (33), Cehia (35), Estonia (36), Letonia (41), Rusia (42), Slovacia (47), Ucraina (49), Ungaria (50), Slovenia (52), Grecia (54), România (55), Bulgaria (57) şi Croaţia (58).

    IMD foloseşte la determinarea competitivităţii peste 300 de criterii, privind economia, eficienţa autorităţilor şi mediului de afaceri, precum şi infrastructura. Datele statistice sunt completate anual cu un sondaj la care participă directori de companii din ţările analizate. Pentru ediţia din 2013, au fost consultaţi 4.200 de directori executivi, în medie 70 pentru fiecare din economiile incluse în studiu.

    Statele incluse în raport sunt selectate în funcţie de impactul asupra economiei mondiale şi disponibilitatea datelor necesare pentru comparaţie.

  • Ford se retrage din Australia după 90 de ani, acuzând costurile prea mari şi importurile ieftine

     Ford Australia înregistrează costuri duble faţă de cele din Europa şi de patru ori mai mari decât la diviziile din Asia, a declarat joi preşedintele diviziei australiene a Ford, Bob Graziano, citat de Bloomberg.

    El a anunţat că 1.200 de angajaţi de la fabricile din Melbourne şi Geelong îşi vor pierde locurile de muncă îndepând din luna octombrie a anului 2016.

    Cele trei companii care produc automobile în Australia – Toyota, General Motors şi Ford – se confruntă cu probleme severe după aprecierea cu 28% a dolarului australian faţă de yen în ultimele 12 luni, evoluţie care a sprijinit vânzările maşinilor de import, devenite mai ieftine în raport cu cele produse pe plan local. Totodată, aprecierea monedei a determinat scăderea vânzărilor la export.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro