Tag: competitivitate

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Iohannis va participa la reuniunea Consiliului European la Bruxelles, în perioada 28-29 iunie

    “Pe agenda discuţiilor se află teme care vizează politica europeană de apărare, subiecte economice referitoare la ocupare, creştere economică, competitivitate, domeniul digital, inovare şi comerţ, migraţie, viitorul buget al Uniunii Europene post-2020, precum şi aspecte privind relaţiile externe ale Uniunii. În plus, vor fi abordate şi ultimele evoluţii referitoare la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană”, transmite Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În legătură cu politica europeană de apărare, şeful statului se va referi la importanţa cooperării structurate permanente (PESCO) şi va exprima sprijinul României pentru iniţiativele dezvoltate de către NATO şi UE, destinate îmbunătăţirii mobilităţii militare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii cuceresc piaţa auto europeană. Cum arată maşina care face concurenţă întregului continent

    Pe langa poarta europeana din satucul Bahovista, Bulgaria, acolo unde chinezii importa piese auto si le asambleaza in masini europene, acum au gasit o noua modalitate de a submina piata auto europeana. 
     
    In Bahovista ei asambleaza masini cu piese chinezesti, pe care primesc certificat european, deoarece sunt produse pe teritoriul Europei. Insa, in Italia si-au deschis propria fabrica. Cu peste 2000 de angajati, cu un tiraj de peste 20.000 de unitati auto in primul an si cu o crestere fulminanta de peste 100% anual, chinezii au adus unul dintre cele mai ieftine branduri de masini pe teritoriul Europei. 
     
    Masina care face concurenta Daciei
    Ati auzit vreodata de brandul Dr. Auto? Este o marca auto produsa in Italia, nefiind insa o marca italieneasca. Chinezii de la Cherry au infiintat aici o fabrica in care produs pana la 50.000 de unitati anual. Fabrica a fost infiintata in 2006, conform unor surse, iar pana in 2011 existau deja peste 3 serii de masini produse. Dr. Zero este una dintre cele mai populare dintre acestea. 
     
    Ce e cel mai interesant la aceste masini, ca de altfel la toate produsele chinezesti, ele reusesc sa fie extrem de fiabile si foarte foarte ieftine. Poti gasi o astfel de masina la pretul de 14.000 euro, aproximativ. Pentru o masina noua acesta este un pret cu adevarat competitiv. Astfel, Dr. Auto poate face cu succes concurenta Daciei, a caror preturi se ridica la 13.000 euro (Duster). 
     
    Piese ieftine si calitate slaba
    Desi masina este produsa intr-un numar extrem de mare, iar cererea exista la nivel global, specialistii spun ca piesele acestei masini sunt de o calitate indoielnica.  Totusi, designul este unul foarte ingrijit, la prima vedere. Interiorul este unul simplist, mizand pe ergonomie, iar exteriorul este unul inedit. Ofera masinii un aspect agresiv, asa cum ne-am obisnuit la masinile asiatice, insa confera si eleganta in acelasi timp. 
     
    DR3, spre exemplu, are un motor de 1.5 litri si poate dezvolta 108CP, fiind un benzinar  care a fost pregatit sa rupa piata cu o dotare cu adevarat unica la momentul lansarii sale, in 2011. Acesta a fost dotat cu un motor cu versiune bi-fuel. 
     
    Desi Dacia nu-si face inca griji, iar producatorii nemti nici macar nu clipesc in fata masinilor Dr. Auto, chinezii incep sa apara din ce in ce mai pronuntat pe piata auto din Europa. Iar cel putin pentru tarile estice, acest lucru este ingrijorator. Chinezii reusesc sa livreze la un pret extrem de mic, asa incat brandurile autohtone din Romania, Bulgaria, Moldova, Rusia se vor putea astepta la probleme de piata in scurt timp, daca inginerii chinezi isi vor continua planurile marete. 
     
    Cititi mai multe articole pe  http://www.carzone.ro/
     
  • PROBLEME mari pentru Ikea: de ce este investigată compania de către Comisia Europeană

    Comisia Europeană va deschide o investigaţie aprofundată asupra structurii acţionariatului Ikea.

    Comisia a transmis că Inter Ikea, divizie din Olanda a gigantului suedez, am fi primit avantaje necuvenite din partea autorităţilor olandeze.

    Margrethe Vestager, comisar european pentru Competitivitate, a declarat că “toate companiile mari sau mici, multinaţionale sau nu, trebuie să plătească în mod corect taxele.”

    Uniunea Europeană urmează să decidă dacă modul în care Ikea a plătit taxele încalcă, în vreun fel, directivele europene.

    Potrivit Financial Times, Ikea ar fi evitat plata a peste 1 miliard de euro în perioada 2009-2014, dezvoltând un grup de firme în Olanda, Luxemburg şi Liechtenstein pentru a profita de mai multe facilităţi fiscale.

  • Moment ISTORIC: Liderii UE aprobă constituirea a zeci de universităţi europene până în 2024

    Proiectul “universităţilor europene” are rolul intensificării competitivităţii internaţionale în domeniul învăţământului superior.

    Studenţii vor putea obţine o diplomă de studii superioare prin combinarea cursurilor în diverse ţări membre ale Uniunii Europene.

    Creşterea mobilităţii va fi posibilă prin crearea “cardului studenţesc european”.

    De asemenea, a fost fixat obiectivul intensificării studiilor astfel încât tinerii să poată cunoaşte două limbi europene în afară de limba maternă.

  • Chinezii cuceresc piaţa auto europeană. Cum arată maşina care face concurenţă întregului continent

    Pe langa poarta europeana din satucul Bahovista, Bulgaria, acolo unde chinezii importa piese auto si le asambleaza in masini europene, acum au gasit o noua modalitate de a submina piata auto europeana. 
     
    In Bahovista ei asambleaza masini cu piese chinezesti, pe care primesc certificat european, deoarece sunt produse pe teritoriul Europei. Insa, in Italia si-au deschis propria fabrica. Cu peste 2000 de angajati, cu un tiraj de peste 20.000 de unitati auto in primul an si cu o crestere fulminanta de peste 100% anual, chinezii au adus unul dintre cele mai ieftine branduri de masini pe teritoriul Europei. 
     
    Masina care face concurenta Daciei
    Ati auzit vreodata de brandul Dr. Auto? Este o marca auto produsa in Italia, nefiind insa o marca italieneasca. Chinezii de la Cherry au infiintat aici o fabrica in care produs pana la 50.000 de unitati anual. Fabrica a fost infiintata in 2006, conform unor surse, iar pana in 2011 existau deja peste 3 serii de masini produse. Dr. Zero este una dintre cele mai populare dintre acestea. 
     
    Ce e cel mai interesant la aceste masini, ca de altfel la toate produsele chinezesti, ele reusesc sa fie extrem de fiabile si foarte foarte ieftine. Poti gasi o astfel de masina la pretul de 14.000 euro, aproximativ. Pentru o masina noua acesta este un pret cu adevarat competitiv. Astfel, Dr. Auto poate face cu succes concurenta Daciei, a caror preturi se ridica la 13.000 euro (Duster). 
     
    Piese ieftine si calitate slaba
    Desi masina este produsa intr-un numar extrem de mare, iar cererea exista la nivel global, specialistii spun ca piesele acestei masini sunt de o calitate indoielnica.  Totusi, designul este unul foarte ingrijit, la prima vedere. Interiorul este unul simplist, mizand pe ergonomie, iar exteriorul este unul inedit. Ofera masinii un aspect agresiv, asa cum ne-am obisnuit la masinile asiatice, insa confera si eleganta in acelasi timp. 
     
    DR3, spre exemplu, are un motor de 1.5 litri si poate dezvolta 108CP, fiind un benzinar  care a fost pregatit sa rupa piata cu o dotare cu adevarat unica la momentul lansarii sale, in 2011. Acesta a fost dotat cu un motor cu versiune bi-fuel. 
     
    Desi Dacia nu-si face inca griji, iar producatorii nemti nici macar nu clipesc in fata masinilor Dr. Auto, chinezii incep sa apara din ce in ce mai pronuntat pe piata auto din Europa. Iar cel putin pentru tarile estice, acest lucru este ingrijorator. Chinezii reusesc sa livreze la un pret extrem de mic, asa incat brandurile autohtone din Romania, Bulgaria, Moldova, Rusia se vor putea astepta la probleme de piata in scurt timp, daca inginerii chinezi isi vor continua planurile marete. 
     
    Cititi mai multe articole pe  http://www.carzone.ro/
     
  • Opinie Lars Wiechen, partener, Deloitte România: Cu ego-ul pe făraş

    Astăzi, mai mult ca oricând, cultura noastră alimentează flacăra ego-ului pentru fiecare dintre noi. Prin digitalizare, social media, reality show-uri, este mai uşor ca niciodată să intrăm în lumina reflectoarelor. Acum putem face publice pe Facebook, LinkedIn sau Twitter toate ideile noastre grozave, viziunile îndrăzneţe şi acţiunile măreţe prin care schimbăm lumea. Dacă ne trezim în pană de idei, pur şi simplu dăm câteva linkuri sau ne schimbăm pozele de profil şi astfel obţinem atenţia după care tânjim. Crearea unui ”brand personal“ pare a fi astăzi obiectivul principal al fiecăruia dintre noi. Rezultatul este autopromovarea fără pic de jenă, hrănindu-ne astfel ego-urile mai mult ca niciodată. Este aşadar deosebit de important să reflectăm asupra acestei trăsături – una dintre cele mai otrăvitoare pentru propria noastră persoană.

    Ne confruntăm cu ego-urile noastre în toate ariile vieţii, de la afaceri, politică şi sporturi până la membrii familiei noastre. Ceea ce nu vrem însă să realizăm este că, în fiecare etapă a vieţii noastre, ego-ul este cel mai mare duşman, elementul care ne trage în jos, ne împiedică să ne folosim întregul potenţial şi să ajungem la realizări importante sau pe culmile succesului. La începutul carierei, ego-ul împiedică învăţarea şi cultivarea talentului. În momente de succes, ne poate orbi în privinţa greşelilor făcute şi astfel cultivă probleme viitoare. În momente de eşec, amplifică fiecare lovitură încasată şi face recuperarea mult mai dificilă, sau chiar imposibilă.

    Conform lui Holiday, definit în termeni simpli, ego-ul reprezintă crezul nesănătos în propria noastră importanţă. Este nevoia de recunoştinţă sau nevoia de a fi mai buni sau mai mult decât alţii, dincolo de orice utilitate rezonabilă. Ego-ul este simţul superiorităţii sau al certitudinii care depăşeşte limitele încrederii sau ale talentului. Dacă părerea ta despre tine însuţi nu se află în conexiune cu realizările tale reale, ego-ul este cel care te face să crezi în ceva ce nu există. Pentru a mă face înţeles: cu toţii împărtăşim aceleaşi caracteristici: ego, interes în propria persoană, mândrie, demnitate şi ambiţie, dar trebuie să le temperăm prin umilinţă şi cunoaştere de sine.

    Avem nevoie de bani, titluri sau atenţie nu pentru binele echipei sau al cauzei pe care o susţinem, ci pentru noi înşine, pentru că avem impresia că le merităm. Dacă nu avem un ţel clar definit, sau, altfel spus, nu ştim exact de ce avem nevoie, instinctul ne va cere mai mult, mai mult decât au cei din jurul nostru. Însă un lucru e clar: nu avem şi nu vom avea niciodată dreptul să fim lacomi, sau să ne vedem de propriul interes defavorizându-i pe cei din jurul nostru!

    Ego-ul cere onoruri pentru a fi validat, în vreme ce încrederea are capacitatea de a se concentra pe sarcina actuală, indiferent de recunoştinţa externă. E uşor să fii legat emoţional de propria ta muncă, orice narcisist este capabil de asta. Întâlnim de multe ori talent neşlefuit, deprinderi sau încredere de sine, însă rar atitudine umilă, sârguinţă şi cunoaştere de sine. Capacitatea de a ne evalua propriile abilităţi este cea mai importantă calitate. Fără aceasta, progresul este imposibil.

    Ai avut rezultate grozave în ultimii ani, dar cu toate astea nu ai fost tu cel promovat, ci colegul tău care a dedicat mai mult timp pupatului de funduri decât muncii. Şeful tău te minte în faţă constant, iar creşterea ta salarială a fost doar atât cât să nu-ţi dai demisia pe loc sau să accepţi orice altă oportunitate, în vreme ce toţi prefăcuţii, tiranii şi lacheii se desfată în recompense financiare. Tu eşti un lider adevărat, un jucător în echipă, tehnic echipat corespunzător, şi ai petrecut în birou nopţi întregi, iar şeful tău nu a avut nici măcar amabilitatea de a-ţi mulţumi. Dacă aceste situaţii îţi sunt familiare, ai căzut deja în capcana propriului tău ego. Dacă vrei să reuşeşti, luptă-te cu propria furie, abţine-te, fii umil, sobru şi realist. Începe cu o evaluare proprie, fii criticul tău principal, cere feedback sincer din partea prietenilor şi a celor mai sinceri colegi. Fii conştient că lumea nu se învârte în jurul tău şi că eşti doar o mică părticică din acest univers. Dacă în continuare consideri că nu eşti tratat corect, îndură, continuă şi ignoră zgomotul perturbant. Acesta este singurul leac pentru ego-ul tău rănit.

    Ego-ul ne aminteşte de coloana noastră vertebrală, de onoare şi de nevoia de a ne vedea chipul în oglindă în fiecare dimineaţă. Dacă dăm totul la o parte, avem parte de o uşurare imediată, însă efectele pe termen lung ne vor face să ne simţim mai nefericiţi ca niciodată.

    Un bun control al ego-ului ne ajută să înţelegem că atunci când cineva ne tratează urât, nu ne umileşte pe noi, ci se umileşte pe el însuşi. Ignoră-i, dispreţuieşte-i, nu merită respectul tău, lasă-i să se zbată în noroiul falsei lor mulţumiri. Nu ai aproape niciun control asupra recompenselor primite în urma muncii şi eforturilor tale. Ce rămâne de făcut, în această situaţie? Să fii răutăcios, să nu îţi mai dai silinţa, să nu mai produci rezultate doar pentru că ego-ul tău îţi dictează asta?

    Treaba bine făcută este suficientă. Detaşează-te de rezultatele muncii depuse şi lasă ca efortul tău să fie cel care îţi determină succesul. Menţine propriul tabel de punctaj şi stabileşte-ţi propriile standarde, care depăşesc limitele pe care superiorii tăi le-ar putea considera a fi succese obiective. Potenţialul tău, varianta ta cea mai bună pe care potenţialul tău absolut o poate atinge, acesta este sistemul de măsurare la care trebuie să te raportezi. Împlinirea propriilor standarde îţi oferă mândria şi respectul de sine necesare. Câştigul nu este suficient. Oamenii pot avea noroc şi să câştige, sau pot fi cei mai mari nemernici şi să câştige. Oricine poate câştiga, dar nu oricine este cea mai bună variantă posibilă a sa.

    Controlul propriului ego este ca măturatul podelei. Doar pentru că ai făcut-o odată, nu înseamnă că podeaua va rămâne curată pentru totdeauna. În fiecare zi praful se aşterne din nou. Se acumulează rapid. Mătură cu regularitate ca să nu ajungă imposibil de măturat! Şi nu uita, rămâi umil în aspiraţiile tale, elegant în privinţa succesului şi rezistent în faţa eşecului. Numai astfel vei reuşi să fii cea mai bună variantă posibilă a ta.

  • PRIMER – Singură soluţie reală pentru a opri dispariţia medicamentelor ieftine este reprezentată de scutirea „clawback” a medicamentelor care costă sub 25 Ron

    Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, PRIMER, avertizează că fabricile de medicamente din ţară sunt forţate de mai bine de 8 ani să plătească pe lângă impozitul pe profit de 16% şi un impozit pe cifra de afaceri, sub formă obligaţiei de plata de tip “clawback” care a ajuns începând cu 2015 să depăşească valoarea impozitului pe profit. 
     
    „Această dublă impunere fiscală, care a trecut în anumite trimestre de 40%, este discriminatoare şi împovărătoare pentru agenţii industriali din acest sector economic şi reprezintă motivul pentru care membrii PRIMER au ajuns să fabrice medicamente care nu au rentabilitate economică, existând pierderi care trec de 10%” a  declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.
     
    „Astfel, din cele peste 1000 de medicamente care fac obiectul dublei impuneri fiscale şi care costă în marea lor majoritate mai puţin de 25 Ron în farmacie sau în spital, cel puţin 200 sunt nerentabile, din cauza suprataxării aplicate în contextul celui mai mic preţ din UE. Continuăm să fabricăm aceste medicamente din respect pentru pacienţi din  România şi cu speranţa că ele vor fi scutite în cel mai scurt timp de obligaţia de plata de tip “clawback. În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort par să nu înţeleagă rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista pe lângă problemele pe care le au pacienţii în a-şi procura medicamentele esenţiale şi la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi”, spune acesta.  
     
    Unităţile de manufacturiere de medicamente din ţară, membre ale PRIMER, au pentru următorii 5 ani planuri ambiţioase de extindere şi tehnologizare în valoare de peste 100 milioane Euro care vor crea peste 500 de noi locuri de muncă; toate aceste investiţii pot face din România în hub industrial cu deschidere pentru exporturi către toate ţările din regiune. „Aceste planuri rămân însă pe hârtie, pentru că în loc să investească în unităţi de manufacturiere, laboratoare de calitate, centre de cercetare-dezvoltare şi de studii clinice, membrii PRIMER sunt împovăraţi cu un impozit dublu nedrept şi impredictibil, de 40%”, mai spune Damian. 
     
    “Suntem încurajaţi de determinarea Primului Ministru Mihai Tudose de a rezolva probleme ale sistemul sanitar care trenează de ani buni. O astfel de abordare trebuie utilizată şi pentru a iniţia consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea de urgenţă a măsurilor care să stopeze imediat aplicarea discriminatorie a unei duble impozitări asupra unei ramuri industriale. De altfel, un dialog deschis cu fabricile de medicamente din ţară poate rezolva multe din probleme aprovizionării cu medicamente a pacienţilor români, pentru că site-urile de manufacturiere pot introduce rapid în fabricaţie aproape orice produs deficitar”, a conchis reprezentantul PRIMER.
     
    Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SĂ, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

    În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort par să nu înţeleagă rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista pe lângă problemele pe care le au pacienţii în a-şi procura medicamentele esenţiale şi la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi. 

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: Cum să faci bani în logistică?

    Ideea de bază, corolarul deciziilor strategice este acela de a oferi avantaj competitiv. Aici se duce bătălia principală n lupta de cucerire a unor noi ”teritorii„. Construind strategia pe fluxul: analiză (internă şi externă) – dezvoltare – implementare, aceasta trebuie să urmeze două principii fundamentale: claritate şi simplitate. Sigur că pornim de la elemente de bază (să stabileşti obiective clare şi argumentate, să faci un audit intern, să vezi ce face competiţia, să vezi cum răspunzi la schimbările din jur atunci c`nd se nt`mplă, să evaluezi riscurile, să fie ”customizată„ pe valorile companiei, să stabileşti criterii de măsurare), nsă de continuat vom continua cu… să fie originală. Dacă tu vrei să te faci diferit de ceilalţi, să oferi ce alţii nu pot sau nu ştiu ncă, atunci premisele şi conceptul strategiei trebuie să fie diferite, originale, nu neapărat inovatoare, dar să conţină elemente de noutate.

    Pornim de la un exemplu concret, şi anume cum se nt`mplă lucrurile la Lagermax AED Rom`nia. |nainte de a ne g`ndi cum să c`ştigăm avantaj competitiv, va trebuie să avem formulate trei mari categorii: Obiectivele, Misiunea şi Viziunea. Pe baza lor va trebui să enunţăm elemente specifice, nu generice, pentru a evidenţia identitatea proprie a oricărei companii. De exemplu, noi ne-am propus să luăm deciziile mpreună cu clienţii, la aceeaşi masă, să analizăm mpreună costurile (open book) pentru a avea inputul clientul şi din perspectiva experienţei lui, să evaluăm mpreună riscurile etc. Mentalitatea nu este de a focusa relaţia cu clientul spre folosirea unor tehnici manipulatoare prin care să obţii o marjă de c`ştig profit`nd de lipsa de cunoştinţe specifice clientului, ci aceea de a-l nvăţa dacă nu ştie, de a-l sfătui. Pentru că unul dintre obiectivele noastre majore este retenţia clienţilor. Chiar dacă practic poţi obţine un profit imediat, pe termen lung, efortul şi, deci, costurile (opportunity costs) sunt mult mai mari şi n realitate reduc c`ştigul; iar după c`ţiva ani, n condiţiile n care retenţia este slabă, nu ai nicio bază pe care să construieşti o strategie şi nici măcar un viitor.

    Un alt element deosebit de important n creionarea bazei strategiei este maparea corectă şi completă a stakeholderilor. Prin mapare mă refer nu doar la identificarea lor, ci n egală măsură la evidenţierea aşteptărilor şi a puterii lor. Pentru că pe baza ei, ne putem stabili priorităţile de ”politică„. Doar printr-o evaluare predictivă prin care prognozăm corect nivelul de interes şi putere, putem să implementăm cu succes strategia, altfel finalizăm etapa elaborării, iar c`nd ajugem la faza de implementare ne lovim de astfel de bariere, de erori n identificarea key blockerilor şi a facilitatorilor din r`ndul stakeholder-ilor.

    Să vobim şi despre Avantajul Competitiv. Este cea mai importantă ”Coloană„ a Strategiei. Avantajul competitiv se obţine urm`nd trei mari direcţii: să ai ceva ce competitorii nu au, să faci ceva mai bine dec`t competiţia şi să faci ceva ce alţii nu pot. Sigur că aici avem diverse teorii dintre care faimoasă este cea a lui Porter, care a identificat trei strategii generice ce conduc către avantaj competitive: strategia low cost (diferenţiere prin preţ cu focus spre optimizarea costurilor, de exemplu economies of scale sau learning curve, n loc de maximizarea marjelor de profit), strategia diferenţierii, dificil de copiat (atunci c`nd piaţa nu este foarte sensibilă la preţ), şi strategia nişă, de focus (concentrarea pe nişe de piaţă cu oportunităţi mari, unde de obicei companiile mari nu au un interes deosebit). Deşi Porter spune că este de preferat să foloseşti doar una dintre strategii, studii recente arată că folosirea unui model hibrid (de exemplu low-cost şi diferenţiere) răspunde mai bine nevoilor actuale ntr-o piaţă dinamică, nu statică; astfel, modelul de business trebuie să fie n orice moment flexibil, creativ, inovativ. Foarte frumos spune Baden-Fuller, un renumit profesor de strategie: cele mai de succes firme sunt cele care vor rezolva ”the dilemma of opposites„, adică cea mai eficientă combinaţie ntre strategiile existente. Foarte importantă este nsă păstrarea Avantajului Competitiv, numit n teorie SCA (Sustainable Competitive Advantage). Şi asta are legătură nemijlocită cu diferenţiatorii pe care ne-am construit strategia. Iar aici trebuie să luăm n considerare o importantă teorie prin care ne autoverificăm, dacă resursele sau diferenţiatorii aleşi pentru a c`ştiga un avantaj competitiv pot fi securizaţi n faţa riscurilor mediului extern. Se numeşte Resource-Based View şi conţine următoarele criterii de evaluare a resurselor: valoroasă, rară, nonimitabilă, nonsubstituibilă.

    Avem acum o imagine completă a primelor două mari categorii din procesul de stabilire a strategiei companiei, prima care se referă la stabilirea Misiunii, Viziunii şi a Obiectivelor şi, a doua, care se referă la sursele şi caracteristicile Avantajului competitiv. Să nu uităm că fără o strategie adecvată, vom intra pe ”terenul de luptă„, fără să avem vreo tactică şi fără să ne cunoaştem adversarul. Cum bine spunea un proverb german, ”Care este rostul alergării dacă nu eşti pe calea cea bună?„.

  • Cluj: UBB a lansat primul Institut de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie din România

    Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a lansat, luni, Institutul de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie (STAR-UBB), primul de acest fel din România, care are ca scop crearea mecanismelor pentru intrarea UBB în topul celor mai bune 500 universităţi din lume.

    Prorectorul cu cercetarea al UBB, Daniel David, a declarat, luni, la lansarea STAR-UBB, că speră ca institute similare să apară şi în cadrul altor universităţi din România, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „UBB a lansat Institutul de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie (STAR-UBB), primul de acest fel din România, prin care încearcă să îşi creeze mecanismele astfel încât, în 4-5 ani, să intrăm în Top 500 universităţi ale lumii. Sperăm să mai apară astfel de institute şi la universităţile din Consorţiul Universitaria, care sunt foarte apropiate de UBB din prisma competitivităţii, pentru că, aşa cum în străinătate asistăm deja la consorţii ale Institutelor de Studii Avansate, sperăm că şi la nivelul ţării să avem în viitor consorţii de astfel de institute”, a spus David.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro