BusinessMagazin

Tag: companie

  • Venituri de 384 de milioane de euro în 2019 pentru una dintre cele mai mari companii de parfumuri şi cosmetice din Europa. România a reprezentat 8% din totalul vânzărilor

    Notino, cel mai mare magazin online de parfumuri şi produse cosmetice din Europa, a înregistrat anul trecut o creştere de 17% faţă de 2018. Veniturile companiei au ajuns la 384 de milioane de euro, cu 56 de milioane peste nivelul înregistrat în anul precedent, acesta fiind cel mai bun rezultat al companiei din cei 15 ani de activitate. Anul trecut, Notino a atras 2,1 milioane de clienţi noi în Europa, iar cifra de afaceri înregistrată în România a reprezentat 8% din totalul vânzărilor.

     

    Compania a înregistrat un an record şi în ceea ce priveşte numărul de produse vândute. „Cea mai mare pondere au reprezentat-o parfumurile, cu peste 6 milioane de unităţi vândute,“ a declarat Zbyněk Kocián, director general al companiei Notino. Clienţii au fost foarte interesaţi şi de produsele de îngrijire a tenului sau produse cosmetice, precum şi de produsele pentru îngrijirea părului sau parfumuri pentru casă.

    Cea mai bună zi a anului a fost, ca şi în 2018, Black Friday, pe data de 29 noiembrie. „De Black Friday, am gestionat 100.000 de comenzi şi am vândut 400.000 de produse. Clienţii noştri au cumpărat aproximativ 280 de produse pe minut,“ a declarat Tomáš Hofer, director logistic al companiei Notino. 

    În anul 2019, compania şi-a extins reţeaua de magazine fizice şi puncte de ridicare. Notino şi-a deschis al doilea magazin în Bucureşti, în centrul comercial Mega Mall, având în prezent magazine fizice în 9 ţări. Compania intenţionează să extindă şi să modernizeze magazinele fizice existente, să extindă gama de produse, să introducă în funcţionare un al doilea depozit şi să extindă reţeaua de canale de distribuţie în toată Europa, ceea ce va scurta termenele de livrare a comenzilor în peninsula Scandinavă şi Marea Britanie, de exemplu. De anul trecut, Notino operează în 24 de ţări, după ce şi-a extins activitatea în Elveţia şi Rusia.
     

  • Digi Communications raportează profit în creştere cu 131% pentru 2019, la venituri de 1,1 mld. euro

    Digi Communications (DIGI), al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa de cablu din Europa, controlat de omul de afaceri Zoltan Teszari, a raportat pentru 2019 un profit net de 41 mil. euro (199 mil. lei) în creştere cu 131% faţă de 2018, la venituri de 1,1 mld. euro (5,6 mld. lei), plus 14%, potrivit raportului publicat vineri de companie.

    “Impactul adoptării standardului IFRS 16 a rezultat într-o creştere de EBITDA de 66,2 milioane euro”, transmit reprezentanţii Digi.

    Grupul a inregistrat un avans de 8% a numărului de abonamente (RGU), până la 16,1 milioane, pe fondul creşterii numărului de abonamente pentru serviciile de televiziune prin cablu şi internet din România şi a creşterii serviciilor de telefonie mobilă din Spania.

    Pe parcursul ultimului an, acţiunile DIGI s-au tranzacţionat în creştere cu 23,7% pe fondul unui rulaj de 190 mil. lei, emitentul ajungând la 3,4 mld. lei capi¬talizare.

  • Veşti importante pentru toţi abonaţii Digi. Serviciul UNIC în România oferit de compania RCS & RDS de care puţină lume ştie

    DIGI România, parte a grupului RCS-RDS, a lansat un serviciu prin care utilizatorii pot plăti prin mesaje scrise (SMS) tarifele pentru parcare. Serviciul est disponibil în 25 de oraşe din ţară, printre care Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Cluj, Arad, Timişoara, Oradea sau Piteşti.

    Prin intermediul acestui serviciu, utilizatorii pot plăti parcarea chiar înainte de a ajunge la destinaţie.

    Tarifele variază în funcţie de zonă şi de intervalul orar până la un maxim de 10 lei pe oră în zona 1 a Capitalei. Oferta este disponibilă clienţilor Digi Mobil, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei.

  • Transilvania Trek, prima companie de management hotelier din România, se lansează la nivel naţional

    Transilvania Trek, prima companie de management hotelier din România, anunţă startul operaţiunilor la nivel naţional. În prezent, compania deţine în portofoliul său hotelul Double Tree by Hilton – City Plaza din Cluj-Napoca. Pentru 2020, Transilvania Trek are în plan preluarea gestionării unui nou proiect hotelier în Cluj, aflat în stadiu de construcţie, precum şi semnarea a cel puţin două contracte de management până la finalul anului.

    Transilvania Trek introduce pe piaţa autohtonă conceptul de management hotelier pentru proprietari şi investitori. Astfel, compania acoperă toate direcţiile de afaceri ale unui hotel, de la stabilirea şi implementarea strategiei comerciale, la planul de mentenanţă a clădirii şi facilităţilor şi managementul financiar. Prin semnarea unui contract de management, proprietarul hotelului mandatează compania să gestioneze activitatea din cadrul hotelului şi să-şi asume răspunderea asupra rezultatelor comerciale şi asupra normelor legale de funcţionare a proprietăţii. De cealaltă parte, proprietarul este informat ȋn mod regulat despre strategia de dezvoltare şi rezultatele înregistrate de hotelul aflat în administrare.

    Potrivit companiei, un contract de management se încheie pentru o perioadă de minimum zece ani, cu două opţiuni de extindere de câte cinci ani fiecare. Fiind un angajament pe termen lung, acesta permite exploatarea optimă a resurselor imobiliare şi stabilirea unor relaţii durabile şi eficiente cu toţi stakeholderii implicaţi într-o afacere din domeniul ospitalităţii. Contractul de management poate fi semnat atât la începutul investiţiei, chiar din momentul proiectării, sau din timpul funcţionării hotelului.
    În ceea ce priveşte principalele criterii de selecţie a hotelurilor pentru a intra în portofoliul Transilvania Trek, compania analizează în primul rând destinaţia în care se află acestea, fiind necesar un potenţial de cerere pe tot parcursul anului, apoi poziţionarea în cadrul destinaţiei şi existenţa unui minimum de 40-50 de camere în cadrul fiecărei unităţi de cazare.

    „Pe termen mediu şi lung, există un potenţial semnificativ în industria hotelieră, pentru că România începe să prezinte interes pentru investitorii instituţionali prezenţi în Europa. Semnarea unui contract de management cu o firmă cu experienţă în domeniu, care acoperă toate zonele operaţionale ale unui hotel şi al cărei obiectiv principal este să aducă rezultate măsurabile pe baza unor direcţii atent trasate anterior, va prezenta un avantaj semnificativ într-o potenţială tranzacţie. În plus, dacă facem o comparaţie cu piaţa investiţiilor în clădiri de birouri, observăm că acolo se semnează contracte de management al spaţiului dinainte de deschidere. De aceea, considerăm că este normal ca şi investiţiile hoteliere să se îndrepte în aceeaşi direcţie”, a declarat Andreea Bălaj, General Manager Transilvania Trek.

    Andreea Bălaj este General Manager al companiei şi are peste 15 ani experienţă în domeniul hotelier, atât în România, cât şi la nivel internaţional, fiind absolventă a London Business School şi a şcolii hoteliere de la Lausanne. Andreea conduce o echipă de opt persoane care adună împreună peste 50 de ani de experienţă în acest domeniu, atât în lanţuri internaţionale, cât şi în hoteluri independente, şi care oferă o perspectivă nouă asupra maximizării afacerilor din domeniul hotelier.

    Potrivit reprezentanţilor Transilvania Trek, în acest moment, industria hotelieră din România prezintă o serie de oportunităţi pentru investitori, având în vedere costul redus de împrumut al capitalului necesar, scăderea nivelului de risc perceput pentru investiţii în România şi realizarea unui randament relativ ridicat comparativ cu restul Europei. Pe de altă parte, analizele companiei relevă faptul că cele mai mari impedimente pe plan local sunt lipsa infrastructurii care afectează atât turismul de afaceri, cât şi turismul de agrement, presiunea pe forţa de muncă şi lipsa şcolilor profesionale din domeniu.

     

  • ​Tranzacţie gigant cu Farmaceutica Remedia: 15% din companie şi-a schimbat proprietarii la un preţ cu 10% mai mic faţă de cel din piaţă. Acţiunile urcă cu 12,5%

    Miercuri la ora 12.07 a fost înregistrată în sistemul Bursei de Valori Bucureşti, operatorul pieţei locale de capital, o tranzacţie tip DEAL cu 15,9 milioane de acţiuni Farmaceutica Remedia (RMAH), respectiv 15% din companie, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BVB.

    Tranzacţia în valoare de 7,16 milioane lei a fost încheiată la preţul de 0,45 lei pe unitate, adică cu 9,6% mai mic faţă de cel din şedinţa precedentă, arată datele BVB.

    Vânzarea vine după ce Ionica-Mirela Pavel, acţionar cu 24,24% din capitalul social al distribuitorului de medicamente, a vândut luni acţiuni la companie în valoare de 200.000 de lei la un preţ cu 8,4% mai mic faţă de cel din şedinţa de vineri.

    Acţiunile Farmaceutica Remedia, cu 52,8 milioane lei capitalizare, înregistrează o creştere de 36,8% de la începutul anului după ce compania a anunţat la finalul săptămânii trecute că a vândut circa jumătate din farmaciile pe care le opera, marcând astfel trei sesiuni consecutive de creştere de până la 15%, respectiv aproape de limita superioară admisă de operatorul bursier.

    În şedinţa de azi, acţiunile RMAH înregistrau la ora redactării acestei ştiri o creştere de 12,45%.

  • Nemţii dau lovitura de graţie în retail. Lidl: Niciun angajat al companiei nu va câştiga mai puţin de 2.500 de lei net pe lună

    Grupul german Lidl, care are 7.500 de salariaţi în România, va majora de la 1 martie 2020 veniturile angajaţilor locali. Astfel, niciun salariat al discounterului german în România nu va câştiga un venit mediu lunar brut mai mic de 4.000 de lei (aproape 2.500 de lei net). Suma include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de sporuri.

    „Pentru echipele din magazinele Lidl, acest lucru înseamnă o creştere a veniturilor peste media de creştere anuală în retailul de profil. Astfel, Lidl îşi consolidează şi anul acesta poziţia de lider în topul angajatorilor din acest sector”, spun oficialii companiei.

    Odată cu majorarea venitului minim, compania extinde şi pachetul de beneficii şi compensaţii pentru toţi angajaţii, precum o zi liberă cu ocazia zilei de naştere, o zi suplimentară de concediu pentru cei care au o vechime mai mare de 5 ani în companie, precum şi creşteri ale sporurilor speciale.

    „Prin toate aceste măsuri, toţi angajaţii Lidl vor beneficia de creşteri ale venitului pe parcursul anului financiar 2020. În plus, anul acesta, compania va crea aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă în toată ţara.”

    Începând cu anul 2019, Lidl a introdus o treaptă suplimentară de salarizare pentru lucrătorii din magazine şi depozite, astfel încât aceştia au parte de creşteri salariale garantate în primii 4 ani de la angajare, în al patrulea an ajungând la un venit total de peste 4.700 lei brut.

    În prezent, Lidl are peste 7.500 de salariaţi în România, unde retailer-ul german are deschise peste 260 de magazine şi 5 centre logistice.

  • Povestea grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot

    Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară. 

    Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia

    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.

    Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.

    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
    De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Antreprenorul care, după ce a fost nevoit să abandoneze şcoala, şi-a urmărit în continuare visul şi a construit o companie de miliarde. Acum face zeci de mii de oameni fericiţi prin produsul său

    William Rosenberg nu a avut o copilărie prea fericită, fiind nevoit să abandoneze şcoala şi să lucreze încă de la vârsta de 14 ani. Totuşi, asta nu l-a împiedicat să facă milioane de oameni fericiţi prin businessul său: afacerea Dunkin’ Donuts, care generează venituri anuale de peste 1,3 miliarde de dolari.

    William Rosenberg s-a născut pe 10 iunie 1916 în Boston, Massachusetts, în familia lui Nathan şi a lui Phoebe Rosenberg. Părinţii săi imigraseră din Prusia în SUA şi îşi deschiseseră aici o băcănie. Crescut într-o familie cu patru copii, din clasa muncitoare, antreprenorul a urmat o şcoală publică, însă în clasa a VIII-a a fost nevoit să abandoneze cursurile din cauza problemelor financiare ale familiei, care pierduse magazinul în timpul Marii Recesiuni. După o serie de joburi, la vârsta de 14 ani s-a angajat în cadrul companiei Western Union, unde livra telegrame full-time. La 17 ani a început lucrul la Simco, o companie care distribuia îngheţată, ajungând în doar patru ani de la poziţia iniţială de livrator, la cea de manager naţional de vânzări, funcţie din care supraveghea producţia, transportul, depozitarea şi fabricarea a până la 100 de camioane de îngheţată.
    Odată cu începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, el s-a alăturat companiei Bethlehem Steel din Hingham, Massachusetts, unde avea să devină primul delegat al sindicatelor evreieşti. După război, Rosenberg a împrumutat suma de 1.000 de dolari, pe care i-a adăugat celor 1.500 de dolari pe care îi deţinea deja în titluri de război, şi folosindu-se de cunoştinţele sale din domeniul distribuţiei de alimente şi-a deschis prima companie, Industrial Luncheon Services. Aceasta se ocupa cu livrarea meselor şi a snacksurilor pentru pauzele de cafea către muncitorii din fabricile aflate în împrejurimile Bostonului. Antreprenorul şi-a creat propria dubiţă de catering, cu laturi care se ridicau pentru ca oamenii să poată vedea sandvişurile şi gustările stocate pe rafturile din oţel inoxidabil, un prototip pentru van-urile mobile de catering de astăzi.
    În scurt timp, ajunsese la un parc de 200 de maşini de catering; ulterior s-a extins şi în zona afacerilor cu tonomate. Observând că 40% dintre veniturile sale veneau din vânzarea de cafea şi gogoşi, s-a decis să pornească un magazin de retail specializat în aceste produse, deschizând primul magazin de cafea şi gogoşi – Open Kettle – cu ocazia sărbătoririi Zilei Eroilor, în 1948, redenumit doi ani mai târziu Dunkin’ Donuts. În loc de cele cinci tipuri de gogoşi pe care le ofereau magazinele tradiţionale de profil, Rosenberg avea o gamă de 52 de varietăţi. În 1955, când a deschis cel de-al şaselea magazin, a decis să francizeze businessul pentru a-l putea extinde mai uşor. În 1959, după ce ideea de franciză a început să prindă avânt, el a făcut lobby în cadrul unei expoziţii comerciale pentru a pune bazele a ceea ce avea să devină, în 1960, Asociaţia Internaţională a Francizelor.
    În 1968 Rosenberg a cumpărat ferma Wilrose din New Hampshire. După ce a fost diagnosticat cu cancer pulmonar în 1971, şi-a dedicat timpul acesteia, devenind unul dintre cei mai cunoscuţi crescători de bovine din New England. În 1980 el a donat ferma universităţii din New Hampshire, implicându-se ulterior în alte acţiuni caritabile, destinate în special spitalelor.
    În 2001 Rosenberg a publicat o autobiografie, „Time to Make the Donuts: The Founder of Dunkin’ Donuts Shares an American Journey”, scrisă cu ajutorul autoarei Jessica Brilliant Keener. Antreprenorul a fost căsătorit de două ori: în 1937 s-a căsătorit cu Bertha Greenverg, cu care a avut trei copii – Robert, Carol şi Donald; după divorţul de Bertha s-a recăsătorit cu Ann Aluisy. Pe 22 septembrie 2002 Rosenberg a murit de cancer la vârsta de 86 de ani în locuinţa sa din Mashpee, Massachusetts.
    În 2018 compania Dunkin’ Donuts a înregistrat venituri de 1,32 de miliarde de dolari şi în prezent deţine în jur de 12.800 de puncte de lucru în 36 de ţări. Anul trecut reprezentanţii businessului au hotărât să redenumească compania sub o variantă mai scurtă, Dunkin’. 

  • Câţi români au cumpărat smartphone-uri de la Huawei anul trecut şi care sunt cele mai noi produse pe care le va lansa gigantul chinez în România

    „2019 a fost un an foarte bun, iar în decembrie, o treime dintre consumatori au cumpărat un smartphone Huawei. Aceste rezultate reprezintă o onoare pentru noi şi o mare responsabilitate fiindcă trebuie să avem grijă de aceştia, trebuie să ne asigurăm că sunt fericiţi”, a spus Whisky Wangwei, country manager al Huawei Consumer Business Group, divizia Huawei responsabilă de comercializarea dispozitivelor Huawei pe piaţa locală. Smartphone-ul Huawei Matei 30 Pro, lansat în octombrie în Europa şi recent şi pe piaţa locală, prilejul unui eveniment organizat săptămâna trecută de companie, nu a fost singura noutate dezvăluită de chinezi, Wangwei fiind la prima sa întâlnire cu presa. El l-a înlocuit la începutul acestui an pe Zachary Jianglinchao, cel care a ocupat rolul de country manager al Huawei Consumer Business Group începând cu februarie 2018. Noul executiv al diviziei destinate consumatorilor a Huawei a lucrat timp de doi ani în Australia, iar anterior, în Malaysia, Singapore, Indonezia. „România este o ţară foarte frumoasă, cu oameni deschişi şi prietenoşi. Australia nu este chiar atât de deschisă şi acolo există o lipsă de competiţie. Prin urmare, acolo internetul broadband este foarte scump, tarifele de internet sunt foarte mari, cred că este una dintre cele mai scumpe ţări din lume la acest capitol, din cauza lipsei competiţiei. Cred că România are un mediu mai bun – sunt foarte deschişi şi încurajează competiţia, iar acest lucru este bun pentru dezvoltare, dar şi pentru consumatori, ei se pot bucura de un preţ mai bun pentru utilizarea celor mai recente tehnologii”, a spus Wangwei, referindu-se la ţara noastră, unde s-a mutat în decembrie.


    Cota de piaţă a smartphone-urilor Huawei a ajuns în decembrie pe piaţa locală la 30%, potrivit datelor GfK, citate de executivul de la Huawei. „Anul acesta vrem să îmbunătăţim cota de piaţă, vom avea mai multe centre de servicii. Anticipăm o creştere a vânzărilor de 20-30% pe baza rezultatelor de anul trecut; vrem o cotă de piaţă mai mare de 30%. Vrem să continuăm să creştem”, a spus el. Unul dintre motoarele creşterii este cel mai recent produs lansat de companie, smartphone-ul Huawei Matei 30 Pro, pe care mai mult de 700 de consumatori români l-au precomandat. „Smartphone-urile vor fi în continuare centrul afacerii noastre, suntem numărul 2 pe piaţă pe acest segment, dar vindem şi multe alte dispozitive – tablete, laptopuri, dispozitive wearable. Anul acesta plănuim să lansăm chiar şi un televizor smart în România”, descrie country managerul portofoliul de produse al companiei. De asemenea, el spune că în planurile lor de anul acesta intră şi organizarea unui eveniment dedicat dezvoltatorilor de software. „Există foarte mulţi dezvoltatori de software aici – vrem să îi încurajăm”, spune el.
    Ciprian Mirea, head of trade marketing & ecosystem business development lead al Huawei România, prezent şi el la eveniment, a spus că echipa din România se concentrează pe integrarea celor mai folosite aplicaţii româneşti în app store-ul Huawei, în contextul în care smartphone-ul recent lansat este primul care nu include Google Play Services. Până acum, au fost adăugate peste 40 din cele mai populare 80 aplicaţii româneşti. În prezent, echipa lui Mirea este formată din trei persoane, dar în planurile lor intră extinderea acesteia. „Vrem să extindem echipa până la 6-7 persoane.” În prezent, colaborează cu o echipă de dezvoltatori de software din China formată din 1.000 de persoane, iar cel mai apropiat centru de dezvoltare de software al companiei se află în Polonia: „Lucrăm intens cu comunitatea de dezvoltare software atât din Bucureşti, cât şi din Cluj pentru a fi la curent cu soluţiile şi nevoile lor de dezvoltare din punct de vedere hardware şi software. Nu este exclus ca în viitor să aducem şi aici un laborator de dezvoltare; acest lucru însă nu este încă în plan”.


    De asemenea, el a precizat că şi-au propus să se extindă în zona de vest a ţării, prin deschiderea de magazine şi centre de servicii în Cluj-Napoca şi Timişoara. „Deocamdată avem în plan extinderea reţelei de magazine Huawei – încă nu am decis în ce oraş, foarte probabil va fi însă în zona de vest – unde vom deschide câteva în următorii ani. Anul acesta vom deschide cel puţin un magazin într-un oraş mare din vest”, explică el. Potrivit datelor citate de Mirea, Huawei se plasează pe locul doi la nivel global din punctul de vedere al cotei de piaţă şi al numărului de telefoane livrate – anul trecut compania a livrat peste 240 de milioane de telefoane la nivel global, în creştere cu aproape 30 de milioane de unităţi de la un an la altul. Producătorul chinez a surclasat astfel Apple, care a vândut anul trecut 197 milioane de telefoane, urmând Samsung, cu 295 de telefoane inteligente vândute anul trecut.
    Compania este lider de piaţă în China, unde cota de piaţă este de circa 41% (aceasta reprezintă o treime din piaţa globală de telefoane), iar creşterea companiei la nivel de venituri şi vânzări este de 18% de la an la an. Ciprian Mirea a precizat şi că Huawei se plasează pe locul 5 la nivel global din punctul de vedere al investiţiilor în cercetare şi dezvoltare – 17,4 miliarde de dolari alocate anul trecut (faţă de 0,7 miliarde de dolari alocate în 2005).
    Cota de piaţă a smartphone-urilor Huawei a ajuns în România la 30%, potrivit datelor GfK.

  • Povestea omului care la 12 ani avea deja o afacere profitabilă, iar când a terminat liceul deja angaja oameni ca să îl ajute fiindcă nu mai făcea faţă

    Dacă majoritatea copiilor se joacă de-a medicii sau pompierii, Henry Heinz a avut o pasiune mai neobişnuită în copilărie: grădinăritul. Aceasta a condus la o afacere care i-a purtat numele peste hotare şi peste ani. 

    Henry John Heinz s-a născut pe 11 octombrie 1844 în Pittsburgh (Pennsylvania, SUA). A crescut înconjurat de o familie de gospodari, iar când avea 6 ani ajuta deja la treburile casei şi ale grădinii. La vârsta de 9 ani, Henry a învăţat reţetele de murături şi a început să vândă hrean ras în centrul oraşului Pittsburgh. După ce au observat pasiunea pentru grădinărit a băiatului, părinţii i-au oferit cadou 3.000 de metri pătraţi de pământ, iar la 12 ani ajunsese să cultive deja 12.000 de metri pătraţi de pământ.

    Ceva timp mai târziu, el a început să-şi vândă recolta locuitorilor din Pittsburgh. Puţin timp mai târziu, hreanul de Heinz se găsea deja la băcănie. Gustul său era deja cunoscut pentru mulţi localnici, întrucât Henry a folosit întotdeauna reţetele mamei sale.

    Pe vremea copilăriei lui Henry J. Heinz, manipularea clienţilor era o parte obişnuită a afacerilor din Statele Unite. Unul din ziarele locale scria: „În aşa-numitul hrean, putem găsi mai mulţi napi şi bastoane de lemn îmbibate cu apă decât hrean”. În consecinţă, pentru a demonstra calitatea produselor sale, Henry Henry l-a ambalat în borcane de sticlă transparentă – o inovaţie la vremea respectivă.

    Când Henry J. Heinz a absolvit liceul, grădina sa ajunsese atât de mare încât a trebuit să angajeze lucrători. În 1861, când Henry avea doar 17 ani, câştiga 2.400 de dolari, care în prezent ar însemna circa 43.000 de dolari.

    După ce a absolvit Colegiul Mercantil Duff’s, Henry a început să lucreze la cărămidăria tatălui său. A aflat despre toate complexităţile acestei afaceri, a făcut unele modificări minore în producţia de cărămizi şi, cel mai important, a obţinut o restituire a impozitului de la contribuabili. Deodată, tatăl şi-a dat seama că este dependent de fiul său, care a devenit un angajat indispensabil. Henry a avut grijă de toate lucrările de contabilitate cu mult entuziasm. În 1864, Henry, la vârsta de 20 de ani practic, conducea o fabrică de cărămidă. Ulterior, a putut chiar să extindă producţia, în timp ce tatăl său a mers să-şi viziteze rudele din Germania.
    Între timp, cărămidăria a început să aducă venituri decente, iar familia Heinz a putut să se mute dintr-o casă minusculă într-o vilă construită din cărămizile produse de fabrica lor.
    Henry J. Heinz, acum adult, era încă interesat de reţetele mamei sale şi experimenta constant, încercând să le îmbunătăţească. Heinz a fost mereu în căutare de noi idei de afaceri şi de această dată a decis că piaţa de conserve merită încercată.
    În 1869, împreună cu prietenul şi vecinul său L. Clarence Noble, a lansat  compania numită Heinz & Noble. Aceasta vindea restaurantelor şi cafenelelor ouă, hrean ras, murături şi alte produse. Henry ştia că oamenii nu aveau încredere în special în produsele din conserve, aşa că a decis să nu pună numele companiei sale pe etichete.
    Vânzarea produselor preambalate a fost alegerea potrivită la acea vreme. Industria turnării oţelului era bine dezvoltată în Pittsburgh, iar majoritatea bărbaţilor lucrau pe atunci timp de 12 ore pe zi, neavând astfel timp pentru gătit. Au preferat să cumpere mâncarea, care era pregătită pentru consum imediat. Peste 60 de companii au preluat această tendinţă şi au început să furnizeze pieţei diverse tipuri de produse conservate.
    Veniturile companiei au atins câteva mii de dolari într-un an de la fondarea sa. Pentru a supravieţui în competiţia acerbă, a fost necesar ca Heinz nu numai să le ofere consumatorilor produse de înaltă calitate, ci şi să le facă mai disponibile. Cum putea fi atins acest obiectiv? În primul rând, producţia trebuia să fie masivă. Prin urmare, casa Heinz, care a fost lăsată goală după ce familia s-a mutat în vilă, a fost reorganizată pentru producţia companiei Heinz & Noble în 1874. Henry a angajat mai mulţi muncitori germani care se ocupau de spălarea şi ambalarea legumelor în conserve. În timpul primăverii, au încheiat un acord de cumpărare a întregii culturi de la fermierii locali, la un preţ fix. În acest fel, au economisit şi mulţi bani, deoarece în condiţiile meteorologice nefavorabile din vară sau toamnă costul legumelor ar fi putut creşte semnificativ. În plus, Heinz & Noble a cumpărat cai şi autoutilitare pentru a livra cultura în avans; a cumpărat şi o fabrică pentru producerea oţetului în St. Louis, Missouri. Compania a avut un mare succes, iar Henry a devenit un antreprenor înstărit, care îşi putea susţine cu uşurinţă familia.
    Lucrurile au mers bine, iar tinerii parteneri se aşteptau să aibă un profit considerabil. Au fost surprinşi însă de faptul că recolta de castraveţi nu a fost conform aşteptărilor, astfel încât compania lor nu a avut suficient capital de lucru pentru a acoperi contractele cu fermierii. Nici varianta unui împrumut de la bancă nu era posibilă, în contextul în care în 1875 a izbucnit criza financiară în Statele Unite, ceea ce a dus la paralizarea întregului sistem bancar. Fermierii au solicitat instanţei ca Heinz & Noble să-şi găsească locul printre cele 5.000 de întreprinderi falimentare. Toată proprietatea trebuia vândută pentru a compensa pierderile fermierilor.
    Crăciunul din 1875 a fost cel mai rău din viaţa antreprenorului american. Heinz a rămas mult timp deprimat, nu s-a ridicat din pat mai multe luni. În această perioadă, mama lui i-a oferit lui Henry toate economiile pentru ca el să poată da ideii sale de afaceri o a doua şansă. Inspirat de ea, Henry a folosit banii cu înţelepciune şi a înregistrat Heinz Food Company pe numele rudelor sale (mama, vărul şi fratele său John), continuând să producă şi să vândă sosuri şi murături. El era şeful companiei, deşi prin lege nu avea voie să o gestioneze, deoarece mama sa deţinea cele mai multe acţiuni. Afacerea Heinz a devenit o afacere de familie. Rudele chiar au condus o şedinţă de consiliu în bucătărie în timpul unei cine de familie. Henry mergea zilnic pe jos pe câmpurile sale pentru a verifica cum mergeau lucrurile.
    Henry şi-a redobândit încrederea şi a continuat să extindă gama de conserve, sosuri şi marinate. Ketchupul a fost urmat de produse precum sosuri din ardei roşii şi verzi, chili, cidru de mere şi ciorbe, măsline, ceapă murată şi conopidă, fasole coaptă şi murături. Henry J. Heinz a murit la vârsta de 74 de ani din cauza pneumoniei. După moartea lui Henry J. Heinz, fiul său Howard Heinz a preluat conducerea afacerii. În prezent compania Heinz a fuzionat cu Kraft Foods, care a rezultat în Kraft Heinz, o companie americană cu o cifră de afaceri de 26,2 miliarde de dolari în anul 2018.