BusinessMagazin

Tag: comisioane

  • Un român are un depozit de 1.000 de lei la bancă. Marea surpriză pe care o va avea peste un an

    Câştigul real obţinut  de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este pozitiv la cinci bănci şi negativ la 18 bănci, rezultă din analiza efectuată de finzoom.ro asupra a 23 de bănci din sistemul bancar românesc. Finzoom.ro a analizat dobânda anuală efectivă (DAE) pentru depozite şi conturi de economii la 23 dintre băncile care activează în România. DAE include, pe lângă dobânda anuală, şi impozitul de 16% reţinut pentru dobândă, dar şi unele dintre comisioanele percepute de banci.

    Un alt paradox scos la iveală de autorii analizei este că nu bancile care au cele mai mari dobânzi nominale au şi cea mai bună DAE, adică cel mai mare câştig real pentru deponent.

    Află aici ce se întâmplă într-un an cu un depozit de 1.000 de lei de la o bancă şi care este marea surpriză pe care o vor avea deponenţii

  • Scăderea comisioanelor interbancare va încuraja plata cu cardul bancar online

    În prezent, PayU România estimează că aproximativ 80% dintre comenzile online se efectuează cu plata la livrare, dar acest lucru se va schimba odată cu reducerea comisioanelor interbancare la plata cu cardul.

    PayU România se aşteaptă ca noile reglementări privind reducerea comisioanelor interbancare la plata cu cardul, valabile din data de 9 decembrie 2015, să încurajeze magazinele online în promovarea acestei metode de achitare a cumpărăturilor online.

    “La nivelul general al pieţei se va observa o reconfigurare a metodelor de plată. Se va simţi totodată o relaxare a costurilor pentru magazinele online, dar cel mai mare impact se va resimţi în zona marilor facturieri care ne aşteptăm să promoveze tot mai agresiv plata facturilor în mediul digital. Drept urmare, ca efect secundar, chiar şi persoanele care nu plăteau până acum folosind acest canal, din diferite motive, se vor îndrepta către plăţile online în următorii ani”, spune Marius Costin, CEO PayU România.

    Totodată, PayU România anunţă partenerii cu care colaborează că în perioada următoare comisioanele pe care le percepe pentru serviciile sale financiare vor scădea până la 0,9-1,2%, în funcţie de volumele procesate şi industria din care fac parte.

     

  • ADEVĂRUL de la bancomat: Cât vă costă să scoateţi bani. Băncile au ajuns să taxeze şi AFIŞAREA soldului! Topul celor mai mari comisioane

    Comisioanele continuă să fie o sursă de câştiguri pentru bănci. Activitatea anemică de creditare din ultimii ani i-a împins pe bancheri spre comisionarea chiar şi a simplei afişări a soldului la bancomat.

    Băncile percep comisioane chiar şi de 0,25% din suma retrasă dacă tranzacţia se face la bancomatul instituţiei de credit care a emis cardul, însă pentru retragerile pe care clienţii le fac la ATM-urile altei bănci, comisionul poate să ajungă şi la 1% plus o sumă fixă.

  • Banca Românească, amendată cu 40.000 lei de ANPC, pentru comisioane ilegale la credite

    Preşedintele ANPC a anunţat într-o conferinţă de presă că a sancţionat Banca Românească, cu 40.000 de lei, şi a dispus şi măsuri complementare de aducere la conformitate a tuturor contractelor în termen de 30 de zile.

    Marius Dunca a precizat că, în urma analizei contractelor de credit, analiză făcută după o serie de sesizări făcute la ANPC, s-a constatat că există mai multe nereguli atât la creditul ipotecar, cât şi la creditul pentru nevoi personale.

    “Spre exemplu, am luat un contract de credit ipotecar din 2006, în care comisionul de analiză era zero, comisionul de administrare al creditului- unu la sută şi se achită din credit la data efectuării primei utilizări din credit. Dar, cu toate acestea, banca a perceput, din 21.06.2010 până la momentul analizării petiţiilor, şi un comision de administrare cont curent. Conform OUG 50 alin. 36, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai comision de analiză dosar, comision de administrare care a fost perceput iniţial sau comision de administrare cont curent. În cazul de faţă i-au luat în 2006 comisionul de administrare de unu la sută şi odată cu implementarea OUG 50 au mai pus un comision de cont curent”, a explicat preşedintele ANPC.

    Marius Dunca a precizat că banca a comunicat, în 30 iunie 2015, că deţine aproximativ 12.000 de contracte de credit ipotecar.

    “În acest moment, ordinul a fost emis şi începând din 3 august, în 30 de zile, trebuie să intre în conformitate cu prevederile legale, ceea ce înseamnă că nu mai au dreptul să încaseze acest comision pentru 12.000 de persoane care au credit ipotecar. Practic, banca nu mai are voie să încaseze, dar consumatorii pot da în judecată operatorul financiar bancar pentru a-şi recupera banii încasaţi ilegal”, a spus Dunca.

    El a precizat că, la un credit de 100.000 de franci, un comision de unu la sută încasat ilegal de bancă înseamnă în jur de 1.000 de franci anual.

    Preşedintele ANPC a mai spus că o analiză similară a fost făcută şi în cazul creditelor de nevoi personale.

    “În prima fază, comisionul de analiză era zero, comisionul de administrare al creditului – zero, comisionul de monitorizare credit – 0,3 la sută şi se achită lunar împreună cu rata de credit. Într-un act adţiţional din 2010 se precizează că pentru creditul acordat, împrumutatul plăteşte băncii anumite comisioane, respectiv comisionul de administrare al creditului, adică zero. La fel scrie şi în actul adiţional, însă în graficul de rambursare apare comision de administrare majorat de la zero la 0,3 la sută din 2010 până în momentul de faţă”, a explicat Marius Dunca.

    Acesta a mai spus că în cazul creditelor de nevoi personale sunt afectaţi 15.000 de clienţi, însă a precizat că există deja un precedent, pentru 11 dintre ei banca restituind deja banii încasaţi ca şi comisioane ilegale.

    “Asta înseamnă că dacă consumatorul dă în judecată banca sunt toate şansele să-şi recupereze banii. Deci vorbim în total de 27.000 de clienţi pentru care banca, în termen de 30 de zile, trebuie să aplice măsurile complementare în conformitate cu prevederile legale”, a mai spus preşedintele ANPC.

     

  • A fost concediată de 11 ori, dar s-a întors de fiecare dată să lucreze

    Una dintre cele mai periculoase meserii din Statele Unite este, în mod surprinzător, vânzarea directă a revistelor şi abonamentelor. Deşi pare ceva extrem de banal, oamenii care trăiesc din comisioanele obţinute sunt supuşi de multe ori unor tratamente extrem de dure de către companiile care îi contractează, notează The Atlantic.

    Aceste companii, care se află în vizorul autorităţilor americane de peste 30 de ani, organizează vânzătorii în echipe şi îi trimit să parcurgă trasee de mii de kilometri pentru a convinge oamenii să semneze contracte la suprapreţ.

    “Am lucrat în cadrul echipelor timp de trei ani şi am fost concediată de 11 ori”, povesteşte Stephanie Dobbs, mamă a trei copii care a fost angajată a companiei Young People Working, LLC. “M-am întors de fiecare dată, pentru că trebuie să fac ceva pentru a-mi susţine familia. Dacă eşti un bun vânzător, poţi face bani repede din asta.”

    Dobbs a avut o relaţie cu Aaron Harvey, un alt angajat al companiei, în perioada în care acesta a avansat de la poziţia de junior manager la cea de manager. Femeia nu crede însă că va avea răbdare să urmeze acelaşi traseu profesional. “Genul ăsta de muncă presupune să fii plecat săptămâni întregi, să nu-ţi vezi familia, chiar dacă auzeam copiii în fiecare seară la telefon. Este greu şi nu ştiu cât de mult voi mai rezista.”

    Anul trecut, Stephanie Dobbs a fost implicată într-un accident care a obligat-o să stea la pat câteva săptămâni. Echipa a lăsat-o în spital, la mii de kilometri de casă, şi a continuat traseul. Acest eveniment nu este ieşit din comun, fiind depuse zeci de plângeri referitoare la comportamentul şefilor de echipă faţă de angajaţii care întâmpină anumite probleme.

    60% dintre oamenii de vânzări din România rezistă mai puţin de un an. O cercertare statistică a Salestrust.eu arată că majoritatea românilor cred că oamenii de vânzări buni sunt nativi şi nu construiţi pe parcursul vieţii – “cei mai descurcăreţi, sociabili şi muncitori”.

    Fluctuaţia mare de personal se explică prin faptul că marea majoritatea a angajaţilor renunţă nu numai la jobul respectiv, ci şi la cariera în vânzări, pentru că ajung să înţeleagă că nu sunt făcuţi pentru asta.

    “Un om ajunge întâmplător în vânzări; se angajează, învaţă trei luni produsul, după care trebuie să îşi îndeplinească ţintele. Nefiind bine pregătit şi fără să înţeleagă că încrederea în client se câştigă în timp, renunţă”, susţin specialiştii.

  • Reducerea comisioanelor la plăţile electronice: băncile pierd venituri, comercianţii sunt stimulaţi să nu mai facă evaziune fiscală

    Reducerea taxei interchange nu va avea nicio influenţă asupra cumpărătorilor, fiind o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. În România, comisionul de interchange bancar este de 1% pentru plăţile fizice şi 1,5% pentru e-commerce, iar reglementările vor duce aceste comisioane la 0,2% pentru plăţile cu carduri de debit şi la 0,3% pentru plăţile cu carduri de credit.

    „Această variaţie este masivă şi ca urmare şi efectele sunt importante. Băncile care emit carduri vor avea veniturile micşorate de câteva ori din acest tip de activitate“, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, în cadrul unui eveniment organizat de Visa. Tot el atenţionează că în domeniul financiar, unde tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important, inovaţiile nu sunt ieftine, mai ales la început de drum, şi devin din ce în ce mai ieftine cu cât cresc volumele, cu cât rata de adopţie este mai mare. „Ce se va întâmpla în condiţiile creşterii presiunii pe veniturile băncilor emitente? Vom putea să susţinem nivelul de tehnologizare? Suntem la început de drum în zona contactless în România, la început în zona de mobile payments, nu mai vorbesc de portofelul electronic. Toate aceste inovaţii care costă vor intra în piaţă pe fondul reducerii dramatice a veniturilor din taxa interchange“, spune Creţu.

    Tot el adaugă că de anul viitor, cel mai probabil, costurile acceptării cardurilor vor scădea dramatic şi rămâne de văzut dacă retailerii mici şi mijlocii vor începe să accepte în masă plăţile electronice. Pentru că în momentul acela comercianţii nu vor mai avea motiv să nu mai accepte plata cu cardul, în afară de, arată reprezentantul Visa, fenomenul evaziunii fiscale. Fiona Wilkinson, vicepreşedinte la Visa Europe spune că „reglementările, care vin de la nivel european vor crea o nouă conjunctură. Sperăm că vor înlatura o parte dintre bariere, în special privind acceptarea la comercianţi. Totodată, se vor creea oportunităţi imense pentru noi jucători pe piaţă, iar plăţile mobile vor avea un rol esenţial în noul context“.

    Tranzacţiile cu cardul duc la scăderea economiei subterane, iar acesta a fost principalul argument al proiectului local care urmăreşte reducerea comisionului interchange şi plafonarea plăţilor în numerar. „Vrem să vedem o scădere a costului tranzacţiilor electronice, care să le facă mai atractive pentru comercianţi. Reducând costurile, facem produsul mai atractiv pentru retaileri“, afirmă Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Ţinta principală a acestor reglementări este utilizarea mai frecventă a cardurilor, cu beneficii în general pentru economie. „Cât din reducerea aceasta merge către consumatorul final, nu ştim, dar noi am fi fericiţi dacă ar creşte gradul de acceptare al cardurilor. Pe termen scurt cred că băncile se vor confrunta cu o scădere a veniturilor, dar cred că pe termen lung facem un bine“, adaugă Chiriţoiu.

    Or o creştere accelerată a plăţilor cu cardul poate avea loc în domeniul comerţului electronic, unde acum comisionul este de 1,5% din valoarea tranzacţiei. La aceasta se adaugă eventual, comisionul procesatorului, ajungând astfel şi la 2%. „Este mult. Suportăm din marginea pe care o generăm din vânzarea produsului,“ spune Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online din România. Conform calculelor efectuate de retailer, „un comision care să fie OK din punct de vedere al rentabilităţii de a trece de la cash către card, se plasează la un nivel de 0,3%,“ arată Stanciu. El spune că eMAG are posibilitatea de a influenţa clientul în ce priveşte alegerea plăţii, să îi recomande să plătească cu cardul, să îi arate beneficiile, între care se numără o uşurinţă mult mai mare a efectuării plăţii, o valoare mai mare a comenzii, o rată mai mică de anulare a comenzilor.

    Pe de altă parte, companiile de curierat sunt interesate să să colecteze cash-ul, pentru că aşa sunt mai motivaţi şi angajaţii, deoarece „clientul, în momentul în care plăteşte curierul, îi mai lasă şi ceva bani“, spune Stanciu. Tot el punctează că, în intenţia de a creşte volumul de plăţi cu cardul se pune mult accent pe securitate, dar o importanţă cel puţin la fel de mare are uşurinţa clientului de a plăti. „Cred că toată reglementarea 3D Secure îngreunează foarte mult, ba chiar încurcă. Am făcut teste comparative între sistemul off on 3D şi diferenţa este cam de 20% între rata de aprobare a plăţilor cu cardul online, adică de la o medie de 60% la una de 80%“, adaugă Stanciu. În acest moment, plata cu cardul online reprezintă 15% din vânzările eMAG, iar reprezentantul retailerului spune că şi şi-ar dori ca în cinci ani să ajungă la 100%. „Putem asuma în faţa băncilor creşterea ponderii plăţilor cu cardul, în condiţiile în care şi afacerea are o proiecţie de creştere. Cred că în cinci ani nivelul de bani care s-ar putea procesa prin eMAG ar fi de zece ori mai mare decât în prezent, ceea ce e o propunere interesantă pentru orice bancă“, mai spune Stanciu.

  • DNA cere urmărirea penală a nouă foşti miniştri în cazul licenţelor Microsoft. Comisioane ilegale: 20 mil. dolari

    DNA precizează, într-un comunicat de presă difuzat vineri, că a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului – Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

    Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte.

    În acest mod, au fost obţinute probe din care rezultă că miniştrii Nica Dan, Mihăilescu Petru Şerban, Adriana Ţicău, Athanasiu Alexandru, Tănăsescu Mihai Nicolae şi Gabriel Sandu şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele mai sus menţionate au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

    Astfel, contractul cadru de licenţiere Microsoft s-a încheiat cu încălcarea dispoziţiilor egale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

    Extensia cu privire la produse educaţionale s-a realizat, de asemenea cu încălcare dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, având în vedere că obiectul contractului cadru viza licenţele pentru administraţia publică, Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar de discount-ul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României au beneficiat firmele private.

    Mai mult, conform scrisorilor de confort şi biletelor la ordin emise, Guvernul Român garanta creditul, în timp ce firma Fujitsu Siemens Computers, care susţinea că a venit cu oferta de finanţare, nu depunea nici măcar garanţie de bună execuţie a contractului.

    Din cercetările efectuate rezultă că din cele 54 milioane USD achitate de Guvernul României în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele şi societăţilor implicate.

    Totodată, din probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor şi din actele de control încheiate, rezultă că încheierea şi derularea contractului de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorţiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniştrii Daniel Petru Funeriu şi Gabriel Sandu, a dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic şi tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme. Există indicii în sensul că valoarea produselor şi a serviciilor a fost supraestimată pentru că a inclus şi comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea şi derularea contractelor.

    De asemenea, cercetările efectuate cu privire la Programul “Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator prin dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuţiilor de serviciu, precum şi săvârşirea unor infracţiuni de corupţie de către persoanele implicate.

    Astfel, preţurile de achiziţie a soluţiilor software nu sunt fundamentate şi depăşesc preţurile pieţei, nu există specificaţii clare ale produselor achiziţionate, iar lipsa unor licitaţii reale a dus la preţuri de achiziţie exagerate, atât pentru echipamente, cât şi pentru software.

    A reieşit din probele administrate că procedura de achiziţie a fost restricţionată, iar prin încheierea contractului şi acceptarea cesionării acestuia s-a urmărit de fapt favorizarea firmei Siveco şi a firmelor colaboratoare, în condiţiile în care specificaţiile tehnice ale livrabilelor din caietele de sarcini conduceau către firma IBM sau Compaq, iar specificaţiile tehnice pentru software către firma Siveco. Achiziţiile în cadrul Programului SEI au fost efectuate la preţuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condiţiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deşi actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziţie.

    Probele administrate în cauză au demonstrat existenţa unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor.

    Prin urmare, precizează DNA, s-au impus următoarele:

    1.Sesizarea Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    NICA DAN, ministru al MCTI în perioada 2000 – iulie 2004 şi în prezent membru al Parlamentului European, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ar fi stabilit printr-un Memorandum firmele care să participe la realizarea proiectului atestând în mod nereal că acestea fac parte dint-un consorţiu; ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă; ar fi înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru ministerul pe care îl conducea, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă. În perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României pentru ca, în baza influenţei pe care o avea, să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.

    2. Sesizarea Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de:

    ŢICĂU ADRIANA, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, constând în aceea că ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului “Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; de asemenea, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă;

    SANDU GABRIEL, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, constând în aceea că ar fi iniţiat şi contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru atribuirea competenţei MCSI de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, după caz, în vederea încheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare. De asemenea, ar fi încheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, în condiţiile în care documentaţia de achiziţie a inclus criterii restrictive de natură a favoriza asocierea mai sus menţionată şi fără a avea în vedere preţurile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft în relaţia cu SC DIM SOFT SRL şi ulterior de SC DIM SOFT SRL în relaţia cu D-CON.NET GmbH; ar fi pretins de la un avocat suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft; ar fi pretins şi primit de la o persoană, prin intermediar, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost viraţi într-o societate de tip off – shore, pentru a înlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziţia dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare;

  • Patronatele bancare: Afişarea comisioanelor la ATM în sumă absolută implică schimbarea sistemului şi costuri mari

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a publicat la sfârşitul lui august un proiect de ordin prin care băncile vor fi obligate să afişeze pe ecranele bancomatelor toate comisioanele aferente operaţiunilor pe care un client doreşte să le efecuteze cu un card de debit sau credit, exprimate în suma exactă, nu procentual.

    Bancomatele trebuie să afişeze pe ecrane toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei, în ordinea operaţiunilor efectuate de către client, acesta având astfel posibilitatea de a renunţa la operaţiunea respectivă, fie că este vorba despre eliberare de numerar, transfer din cont, plăţi de facturi sau alte servicii solicitate.

    Informaţiile privind costurile trebuie să fie vizibile şi uşor de citit, precizând suma exactă pe care o persoană o are de plătit pentru fiecare operaţiune, nu procentul perceput.

    Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a solicitat joi ANPC, printr-o notificare, să prelungească termenul pentru dezbaterea publică precum şi să organizeze cât mai curând consultări ample cu reprezentanţii băncilor.

    ANPC stabilise perioada de primire a propunerilor şi observaţiilor pe marginea proietului în intervalul 1-11 septembrie.

    “CPBR a insistat asupra faptului că ANPC şi comunitatea bancară trebuie să găsească împreună cele mai realiste soluţii de implementare ale proiectului din punctul de vedere al creşterii transparenţei, însă şi pentru evitarea creşterii semnificative a costurilor la consumatorul final şi a distorsiunilor de natură concurenţială”, se arată într-un comunicat al Consiliului Patronatelor Bancare.

    Şefii băncilor susţin că proiectul nu poate fi implementat în formă sa actuală, întrucât afişarea comisioanelor în valoare absolută la bancomatele altor bănci decât cele emitente ar necesită schimbări inclusiv la nivelul sistemelor MasterCard şi Visa şi ar presupune că orice banca din sistem cu reţea ATM să poată vedea în timp real comisioanele tuturor celorlalte.

    Totodată, în cazul cardurilor în valută, situaţia ar fi şi mai complicată, deoarece există diferenţe de curs valutar între data tranzacţiei şi data decontării efective, iar în cazul cardurilor de credit ar fi imposibil de a comunica clientului care ar fi costul cu dobânda aferentă respectivei tranzacţii, spun aceştia.

    “Chiar dacă taxele şi comisioanele standard ale băncilor sunt afişate în bănci şi disponibile pe site‐urile băncilor, există categorii de clienţi care beneficiază de condiţii specifice, care ar fi supuse în egală măsură eventualului schimb de informaţii între bănci, ridicând probleme de natură practicilor anticoncurenţiale, cât şi de respectare a confidenţialităţii secretului bancar şi comercial”, se precizează în comunicat.

    CPBR consideră că ar putea fi implementat cel mult un sistem de afişare al comisioanelor doar în cazul operaţiunilor cu carduri desfăşurate la ATM‐urile băncilor emitente, însă cu anumite limitări.

    În această situaţie, băncile membre ale Consiliului (BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit Ţiriac Bank, Volksbank România şi ING Bank România) au anticipat că va fi nevoie de un termen de cel puţin 12 luni de la publicarea ordinului şi de costuri considerabile pentru a implementa chiar şi numai acest sistem.

    Proiectul ANPC precizează în detaliu obligaţiile băncilor, stabilind că dimensiunea literelor/cifrelor trebuie să fie egală cu restul caracterelor de pe ecranul ATM-ului.

    Dacă se blochează sau se reţine cardul de debit/credit în bancomat, insituţia de credit care deţine ATM-ul are obligaţia să informeze clienţii respectivi pe ecranul terminalului despre termenul maxim de recuperare a cardului şi numărul de telefon la care clientul poate apela în această situaţie, cu intervalul orar specificat în care poate contacta banca.

    În prezent, băncile nu afişează la bancomate costurile privind tranzacţiile care se pot efectua la ATM-uri.

    “CPBR şi‐a manifestat şi disponibilitatea de a conlucra cu ANPC inclusiv pentru elaborarea unui studiu de impact, cât şi pentru termene realiste de implementare a formei finale a Ordinului”, se mai spune în comunicat.

    Patronatele bancare au reacţionat imediat după publicarea proiectului de ordinul, considerând că trebuia iniţiat un proces consultativ mai amplu cu reprezentanţii băncilor chiar înainte de publicarea documentului pentru a putea discuta diferitele aspecte de ordin tehnic şi operaţional. Totodată, CPRB a transmis că va susţine iniţiativa cu condiţia ca asemenea măsuri să fie implementate în mod constructiv şi să nu producă distorsiuni în piaţă.

    Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înfiinţat în acest an şi cuprinde şase dintre cele mai mari bănci din România.

  • MasterCard este obligată să elimine comisioanele interbancare la plata cu cardul în şase luni

    Printr-o decizie din decembrie 2007, Comisia Europeană a declarat contrare dreptului concurenţei comisioanele interbancare multilaterale (CIM-uri) aplicate în cadrul sistemului de plată cu carduri MasterCard.

    CIM-urile corespund unei părţi din preţul unei operaţiuni cu cardul de plată, reţinute de banca de emitere a cardului. Costul CIM-urilor este imputat comercianţilor în cadrul mai general al comisioanelor care le sunt facturate pentru utilizarea cardurilor de plată de către instituţia financiară care le administrează operaţiunile.

    Comisia a reţinut că CIM-urile au ca efect stabilirea unui nivel minim al comisioanelor facturate comercianţilor şi, pentru acest motiv, constituiau o restrângere a concurenţei prin preţuri.

    Prin aceste comisioane interbancare multilaterale (CIM), instituţia bancară care a emis cardul cu care se efectuează o plată reţine un procent din plata respectivă, costul CIM-urilor fiind suportat de către comercianţi.

    În 2012, MasterCard a contestat în instanţă decizia Comisiei Europene, însă Tribunalul UE a menţinut hotărârea instituţiei euroepene. Ulterior, MasterCard a depus recurs la Curtea de Justiţie, care, la rândul său, a menţinut sentinţa dată de instanţa anterioară.

    Curtea a arătat că Tribunalul a luat în considerare caracterul dual al sistemului, şi a analizat rolul CIM-urilor în echilibrarea segmentelor “emitere” şi “acceptare” ale sistemului MasterCard, admiţând existenţa unor interacţiuni între aceste două segmente.

    Curtea de Justiţie explică faptul că MasterCard nu a reuşit să dovedească existenţa unor avantaje semnificative care să decurgă din aplicarea comisioanelor interbancare. Totodată, instanţa a subliniat că sistemul de plăţi MasterCard nu este afectat de eliminarea comisioanelor.

    Curtea a arătat că Tribunalul a procedat în hotărârea sa la o examinare detaliată pentru a determina în special dacă CIM-urile limitează presiunea pe care comercianţii o pot exercita asupra băncilor de acceptare la negocierea comisioanelor facturate de acestea din urmă. Tribunalul a putut concluziona, aşadar, în mod întemeiat că CIM-urile au efecte de restrângere a concurenţei.

  • Proiect ANPC: Băncile vor afişa pe ecranele bancomatelor comisioanele pentru fiecare operaţiune

    “Prestatorii de servicii care efectuează operaţiuni de plată prin intermediul cardurilor de debit şi a cardurilor de credit la terminalele ATM au obligaţia de a informa consumatorii asupra tuturor comisioanelor, taxelor şi oricăror altor tipuri de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de prestări servicii, conform prevederilor prezentului ordin“, se arată într-un proiect de ordin publicat pe site-ul ANPC.

    Bancomatele trebuie să afişeze pe ecrane toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei, în ordinea operaţiunilor efectuate de către client, acesta având astfel posibilitatea de a renunţa la operaţiunea respectivă, fie că este vorba despre eliberare de numerar, transfer din cont, plăţi de facturi sau alte servicii solicitate.

    Informaţiile privind costurile trebuie să fie vizibile şi uşor de citit, precizând suma exactă pe care o persoană o are de plătit pentru fiecare operaţiune, nu procentul perceput.

    Totodată, dimensiunea literelor/cifrelor trebuie să fie egală cu restul caracterelor de pe ecranul ATM-ului.

    Dacă se blochează sau se reţine cardul de debit/credit în bancomat, insituţia de credit care deţine ATM-ul are obligaţia să informeze clienţii respectivi pe ecranul terminalului despre termenul maxim de recuperare a cardului şi numărul de telefon la care clientul poate apela în această situaţie, cu intervalul orar specificat în care poate contacta banca.

    ANPC aşteaptă propunerile şi observaţiile pentru proiectul în dezbatere în perioada 1-11 septembrie.

    În prezent, băncile nu afişează la bancomate costurile privind tranzacţiile care se pot efectua la ATM-uri.