BusinessMagazin

Tag: comisie

  • Constituirea Comisiei pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID, aprobată de Cîţu

    Premierul Florin Vasile Cîţu, ministru interimar al Sănătăţii, a semnat, luni, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 526/19.04.2021 privind constituirea Comisiei pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19.

    „Din componenţa comisiei fac parte un număr de 7 persoane, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Institutului Naţional al Sănătăţii, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi un reprezentant al Serciviului de Telecomunicaţii Speciale. Printre atribuţiile Comisiei se numără identificarea regulilor de raportare existente în practica curentă privind decesele prin COVID-19 şi a responsabilităţilor instituţiilor implicate, precum şi identificarea potenţialelor neconformităţi, corectarea lor şi formularea de recomandări de măsuri pentru îmbunătăţire a procesului de raportare şi a calităţii datelor”, potrivit Ministerului Sănătăţii.

    De asemenea, membrii comisiei trebuie să realizeze analiza procesului şi a conţinutului raportarilor curente din bazele de date actuale privind decesele prin COVID-19 şi să identifice corespondenţa dintre bazele de date actuale privind decesele prin COVID-19.

    Fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu a acuzat că a descoperit diferenţe în privinţa numărului de decese cauzate de pandemia de COVID-19.

  • Firea: Blocarea constituirii comisiei de anchetă, dovada că transparenţa invocată e doar ipocrizie

    „Românii au dreptul să afle tot adevărul! Iar vinovaţii trebuie să plătească imediat! Comunicarea de informaţii false reprezintă risc de securitate naţională şi este incriminată de Codul Penal art. 404. Liderii USR PLUS erau datori în faţa românilor să susţină prin vot, în Parlament, înfiinţarea Comisiei de anchetă, la iniţiativa noastră, după ce ministrul lor – Vlad Voiculescu –, a reconfirmat «mermeleala» datelor privind pandemia, astfel încât să se potrivească intereselor politice. În schimb, blocarea constituirii Comisiei de anchetă dovedeşte clar ipocrizia şi cinismul aşa-zişilor «reformatori» ai clasei politice.
    În plus, blocarea Comisiei de anchetă nu va face altceva decât să adâncească neîncrederea românilor în comunicările oficiale ale Guvernului, punând în pericol grav inclusiv campania de vaccinare”, scrie pe Facebook Gabriela Firea.

    Ea îi acuză pe reprezentanţii USR PLUS din cadrul Birourilor Permanente Reunite ale Parlamentului că, alături de cei ai PNL, au blocat constituirea Comisiei de anchetă, „dovedind încă o dată că transparenţa pe care o tot invocă este în fapt doar ipocrizie cinică, un instrument de şantaj la adresa partenerilor din coaliţie”.

    „Dacă de la PNL nu mai aşteaptă nimeni nimic, USR este dator în faţa alegătorilor săi, a tuturor românilor, să susţină aflarea adevărului, cu atât mai mult că nu doar fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu a vorbit public despre raportări false şi «mermelite», ci chiar liderul USR, vicepremierul Dan Barna a acuzat improvizaţiile, criteriile vagi şi lipsite de obiectivitate în stabilirea restricţiilor. Practic, declaraţiile celor doi oficiali ai guvernului – ministrul Sănătăţii şi vicepremierul Barna – reprezintă veritabile autodenunţuri la adresa modului în care guvernarea a minţit, a manipulat şi a luat decizii fără fundament ştiinţific, cu grave efecte asupra sănătăţii, drepturilor şi libertăţilor populaţiei. Până şi ultimul scandal pe tema ordinului care ar institui în ministerul Sănătăţii un grup care să investigheze raportările COVID-19, inclusiv numărul decedaţilor, despre care PNL şi premierul Cîţu spun că nu există, iar liderii USR susţin contrariul, arată cât de necesară este o comisie parlamentară care să facă lumină în tot acest hăţiş de minciuni, dezinformări şi manipulări”, conchide Firea.

     

  • Ciolacu vrea comisie de anchetă pentru datele Covid: Să scoată la lumină toată golănia liberală

    „Măsluirea cu premeditare a datelor pandemiei de către Guvernul Orban este un atentat la sănătatea românilor şi la siguranţa statului! Răfuiala din Guvern dintre USR şi PNL scoate la lumină ceea ce PSD spunea de multă vreme: că datele pandemiei sunt falsificate în funcţiile de interesele lor electorale, de cât de abrupt scădeau în sondaje! Cu premeditare, în deplină cunoştinţă de cauză! Pe baza acestor date măsluite, s-au luat decizii cu impact direct asupra sănătăţii publice! Pe baza lor s-au restrâns drepturi şi libertăţi cetăţeneşti! S-au închis şcoli timp de un an de zile! Localităţi întregi au fost carantinate! Afaceri ridicate cu greu au fost distruse! Pe minciunile lor”, transmite Marcel Ciolacu.

    Social-democratul anunţă că va cere înfiinţarea unei Comisii speciale de anchetă în Parlament, „care să scoată la lumină toată golănia liberală”.

    „Faptele lor sunt prea grave, ca să mai poată fi ascunse sub preş! Voi cere înfiinţarea unei Comisii speciale de anchetă în Parlament, care să scoată la lumină toată golănia liberală! Şi mă aştept ca transparenţii de la USR să susţină acest demers! Românii trebuie să ştie cine sunt vinovaţii pentru suferinţele îndurate, iar cei vinovaţi să răspundă conform legii”, conchide liderul PSD.

    Violeta Alexandru spune că afirmaţii politice de genul „nu am încredere în cifrele cazurilor de COVID-19“ nu doar că nu ajută, dar sporesc îngrijorarea. În replică, Vlad Voiculescu afirmă că înainte de alegerile parlamentare, din calculul incidenţei la 14 zile, au fost „pierdute“ vreo două zile.

  • Comisia Europeană aprobă un nou contract cu Moderna, pentru 300 de milioane de doze de vaccin -2-

    Comisia Europeană a aprobat, miercuri, un nou contract cu grupul farmaceutic Moderna, privind 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin anticoronavirus pentru statele Uniunii Europene.

    “Contractul prevede cumpărarea a 300 de milioane de doze suplimentare de vaccin (150 de milioane în 2021 şi opţiunea a încă 150 de milioane în 2022), în numele statelor membre UE. Noul contract prevede şi posibilitatea donării de vaccinuri ţărilor cu venituri mici sau medii sau redirecţionarea spre alte state europene”, anunţă Comisia Europeană, într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.

    Acest contract, al doilea semnat cu grupul farmaceutic şi biotehnologic american Moderna, se adaugă celor cu firmele BioNTech/Pfizer, AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV şi Curevac. “Acest portofoliu diversificat de vaccinuri va asigura Europei acces la 2,6 miliarde de doze de vaccin, după ce produsele de vaccinare se vor dovedi a fi sigure şi eficiente”, precizează Comisia Europeană.

    Uniunea Europeană a acordat până acum autorizaţii condiţionate de acces pe piaţă vaccinurilor dezvoltate de companiile BioNTech/Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

  • Comisia Europeană asigură 20 de milioane de teste pentru statele membre

    Comisia Europeană a adoptat luni o propunere de recomandare a Consiliului privind un cadru comun pentru utilizarea, validarea şi recunoaşterea reciprocă a testelor antigenice rapide.

    De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, testarea în scop de diagnosticare a evoluat rapid, dovedindu-şi rolul central pe care îl are în limitarea extinderii pandemiei. Recomandările formulate de Comisie vor asigura utilizarea uniformă, validarea şi recunoaşterea testelor antigenice rapide în UE.

    De asemenea, Comisia a semnat astăzi un contract-cadru cu Abbott şi Roche, care permite achiziţionarea a peste 20 de milioane de teste antigenice rapide în valoare de până la 100 de milioane euro, finanţat prin Instrumentul pentru sprijin de urgenţă (ESI). La începutul anului 2021, aceste teste vor fi puse la dispoziţia statelor membre, ca parte a strategiei UE de testare pentru depistarea COVID-19.

    Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a declarat: „Testele antigenice rapide ne oferă viteză, fiabilitate şi capacitatea de a răspunde rapid pentru izolarea cazurilor de COVID. Acest lucru este esenţial pentru încetinirea propagării pandemiei. Testarea va rămâne fundamentală în lunile următoare, chiar dacă ne propunem să începem vaccinarea în UE din 27 decembrie. Trebuie să ne extindem capacitatea de testare în paralel ca să putem menţine virusul sub control. Pentru a contribui la aceste eforturi, am semnat astăzi un contract care vine în sprijinul statelor membre cu peste 20 de milioane de teste rapide.”

    În prezent, cea mai fiabilă metodologie de testare pentru identificarea COVID-19 este testul RT-PCR. Cu toate acestea, dată fiind utilizarea intensă, care a dus la penurii, costul relativ ridicat şi timpul îndelungat necesar prelucrării acestor teste, utilizarea complementară a testelor antigenice rapide în anumite contexte specifice este din ce în ce mai recomandabilă.

    În ceea ce priveşte utilizarea testelor antigenice rapide, statelor membre li se recomandă să utilizeze testele antigenice rapide pentru a consolida şi mai mult capacitatea generală de testare a statelor, în special deoarece testarea rămâne un pilon esenţial pentru controlul şi atenuarea actualei pandemii de COVID-19, să se asigure că testarea antigenică rapidă este efectuată de personal medical calificat sau de alţi operatori calificaţi, după caz, în conformitate cu specificaţiile naţionale, în strictă conformitate cu instrucţiunile producătorului şi sub rezerva controlului calităţii, să investească în formarea şi, dacă este cazul, certificarea personalului medical şi a altor operatori pentru efectuarea eşantionării şi a testării, asigurând astfel capacităţi adecvate şi garantând colectarea de eşantioane de bună calitate, să aibă în vedere, în special, utilizarea testelor antigenice rapide în următoarele situaţii şi contexte: diagnosticarea COVID-19 în rândul cazurilor simptomatice, al contactelor cu cazuri confirmate, al cazurilor grupate, pentru screening în zone cu risc ridicat şi în spaţii închise, să utilizeze teste antigenice rapide pentru screening la nivelul întregii populaţii în situaţii epidemiologice sau zone în care proporţia testelor cu rezultate pozitive este ridicată sau foarte ridicată, să se asigure că sunt puse în aplicare strategii care să clarifice în ce situaţii este necesară testarea de confirmare cu un test RT-PCR sau un al doilea test antigenic rapid, precum şi să continue să monitorizeze şi să evalueze nevoile de testare în funcţie de evoluţiile epidemiologice.

    În ceea ce priveşte validarea şi recunoaşterea reciprocă a testelor antigenice rapide, statelor membre li se recomandă să întocmească de comun acord, să menţină la zi şi să comunice Comisiei o listă comună de teste antigenice rapide care sunt conforme cu strategiile de testare ale statelor şi adecvate pentru situaţiile descrise mai sus, care poartă marcajul CE, îndeplinesc cerinţele minime de sensibilitate şi de specificitate definite de Comisie şi ECDC şi au fost validate de cel puţin un stat membru, să convină ca această listă comună de teste antigenice rapide să fie actualizată în mod regulat, în special pe măsură ce vor deveni disponibile noi rezultate ale studiilor independente de validare şi vor intra pe piaţă noi teste, să convină să recunoască reciproc rezultatele unei selecţii de teste incluse în această listă comună, precum şi să exploreze necesitatea şi posibilitatea creării unei platforme digitale pentru a valida autenticitatea certificatelor de testare pentru COVID-19.

    În cadrul reuniunii Consiliului European din 10-11 decembrie, liderii UE au adoptat concluzii privind COVID-19, prin care au invitat Comisia să prezinte o propunere de recomandare a Consiliului privind un cadru comun pentru testele antigenice rapide şi pentru recunoaşterea reciprocă a rezultatelor testelor.

  • Se cere despărţirea de WhatsApp şi Instagram: Gigantul Facebook a fost dat în judecată pentru monopol de către 46 de state americane şi de Comisia pentru Comerţ

    Comisia Federală pentru Transport din SUA (FTC), alături de 46 de state americane, au lansat acţiuni legale împotriva Facebook, acuzând compania că ar fi utilizat poziţia dominantă din piaţa de social media pentru a-şi da la o parte concurenţii, iar reclamanţii cer spargerea companiei în bucăţi, potrivit FT.

    FTC-ul acuză Facebook că ar fi acţionat „cu o conduită anti-concurenţială pentru mulţi ani de zile”, ceea ce se traduce atât prin achiziţia competitorilor care îi ameninţau poziţia dominantă, cât şi prin limitarea accesului altor dezvoltatori.

    În mod specific, procesul FTC subliniază tranzacţiile prin care compania lui Mark Zuckerberg a cumpărat Instagram şi WhatsApp, în 2012, respectiv 2014, în contextul în care aceste mutări au fost gândite pentru a anihila concurenţa.

    Comisia a anunţat că va cere în tribunal un ordin federal permanent care ar forţa gigantul Facebook să se separe de Instagram şi WhatsApp, sau să ceară aprobare federală înainte de orice altă achiziţie.

    Într-un proces separat, un grup de 46 de state americane şi alte două jurisdicţii – conduşi de procurorul general din New York, Letitia James – susţin că gigantul din Silicon Valley utilizează o abordare de tip „cumpără şi îngroapă” faţă de mulţi competitori, ceea ce afectează competiţia din piaţă, reduce protecţia utilizatorilor şi accesul lor la alte tipuri de servicii similare.

    „În loc de concurenţă pe bază de merite, Facebook şi-a utilizat puterea pentru a îngropa competiţia, astfel încât să poată profita de utilizatori şi să poată face miliarde din datele personale”, a explicat Letitia James, procurorul general al statului New York.

    Compania Facebook a respins timp de mulţi ani aceste acuzaţii legate de practici anti-concurenţiale. După lansarea procesului, compania din Silicon Valley a transmis că va analiza plângerile şi va face declaraţii publice în curând.

    „La câţiva ani deja după ce FTC ne-a aprobat achiziţiile, guvernul vrea să dea înapoi pe aceste decizii fără a se gândi la impactul pe care îl va avea un astfel de precedent asupra comunităţii de business per ansamblu sau asupra oamenilor care aleg produsele noastre în fiecare zi”, a adăugat Facebook.

    Procesele lansate concomitent de FTC şi de cele 46 de state americane marchează a doua acţiune legală majoră împotriva Big Tech din 2020. În luna octombrie, SUA a dat în judecată Google pentru că ar fi utilizat o strategie prin care să îşi ţină competitorii deoparte, care are potenţialul de a fi anti-concurenţială.

  • Comisia Europeană îşi restrânge ambiţiile cu privire la readucerea pe plan local a producţiei de medicamente

    În pofida speranţelor privitoare la o reorientare rapidă către „autonomie strategică“, Comisia Europeană a arătat clar că are nevoie de încă doi ani de analiză înainte de a veni cu propuneri de diminuare a riscului de deficite provocate de dependenţa excesivă de producţia de medicamente din ţări terţe, scrie Euractiv.

  • Comisia Europeană propune instituirea unor salarii minime adecvate în ţările UE

    Comisia Europeană propune instituirea unor salarii minime adecvate în ţările UE. Specialiştii au redactat o directivă care, dacă va fi aprobată, va asigura faptul că lucrătorii din UE sunt protejaţi prin existenţa unor salarii minime adecvate care să le permită un trai decent peste tot unde muncesc.

    Directiva a fost anunţată miercuri de membrii Comisiei Europene. Potrivit acestora, atunci când sunt stabilite la niveluri corespunzătoare, salariile minime produc nu doar un impact social pozitiv, ci şi beneficii economice mai ample, întrucât duc la reducerea inegalităţii salariale, contribuie la susţinerea cererii interne şi la consolidarea stimulentelor de a lucra.

    Salariile minime adecvate pot ajuta şi la reducerea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi, întrucât sunt mai multe femei decât bărbaţi care câştigă salariul minim. Propunerea are şi rolul de a contribui la protejarea angajatorilor care asigură salarii decente lucrătorilor, prin garantarea concurenţei loiale.

    „Propunerea de astăzi privind salariile minime adecvate este un semnal important că şi în vremuri de criză demnitatea muncii trebuie respectată cu sfinţenie. Am văzut că pentru prea mulţi oameni munca nu mai este rentabilă. Lucrătorii trebuie să aibă acces la salarii minime adecvate şi să îşi poată permite un nivel de trai decent. Propunem astăzi un cadru pentru salariile minime, cu respectarea deplină a tradiţiilor naţionale şi a libertăţii partenerilor sociali. Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă vor fi protejaţi nu numai lucrătorii noştri, ci şi angajatorii care plătesc salarii decente, creându-se totodată baza pentru o redresare echitabilă, incluzivă şi rezilientă”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

  • Comisia Europeană a aprobat o garanţie de împrumuturi pentru Tarom

    Comisia Europeană a aprobat, luni, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o garanţie pentru împrumuturi de până la aproximativ 19,3 milioane de euro în favoarea companiei aeriene de stat din România, Tarom, pentru a minimiza pierderile suferite în contexul pandemiei de COVID-19.

    Potrivit CE, prin această măsură se urmăreşte despăgubirea companiei aeriene pentru pierderile cauzate în mod direct de pandemia de coronavirus şi de restricţiile de călătorie impuse de România şi de alte ţări de destinaţie pentru a limita răspândirea virusului în perioada cuprinsă între 16 martie 2020 şi 30 iunie 2020.

    Practic, restricţiile au forţat Tarom să anuleze majoritatea zborurilor sale regulate şi a cauzat pierderi majore în ceea ce priveşte cifra de afaceri.

    Sprijinul public va lua forma unei garanţii pentru împrumut (împrumuturi) de pe piaţă.

    Comisia a evaluat măsura în temeiul articolului 107, alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care îi permite Comisiei să aprobe măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a despăgubi (sub formă de scheme) anumite întreprinderi sau sectoare specifice pentru daune cauzate în mod direct de evenimente extraordinare precum pandemia de coronavirus.

    „Comisia a constatat, în special, că măsura aplicată de România va compensa daunele direct legate de pandemia de coronavirus. O societate de audit extern independentă se va asigura că ajutorul nu depăşeşte valoarea prejudiciului suferit în perioada cuprinsă între 16 martie şi 30 iunie 2020. În urma auditului, orice sprijin public primit de TAROM în plus faţă de prejudiciul efectiv suferit va trebui returnat României. Prin urmare, riscul de supracompensare este exclus. De asemenea, Comisia a constatat că măsura este proporţională, deoarece compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea daunelor. Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsura adoptată de România este în conformitate cu normele UE privind ajutorul de stat”, se arată într-un comunicat transmis, luni, MEDIAFAX.

    Garanţia românească pentru împrumuturi este în valoare de 19,3 milioane de euro (aproximativ 94 de milioane de lei) şi este menită să despăgubească Tarom pentru daunele suferite ca urmare a pandemiei de coronavirus.

  • „Trebuie să ne asigurăm că toate companiile îşi plătesc taxele”: Comisia Europeană se pregăteşte să înceapă procesul împotriva gigantului Apple, în valoare de 15 miliarde de dolari

    UE plănuieşte recupereze 15 miliarde de dolari din impozite, banii urmând să plece de la Apple către cea mai înaltă instanţă europeană, anunţă The New York Post.

    Comisia Europeană a declarat că va contesta victoria obţinută de Apple în luna iulie. Pe atunci, gigantul de pe Silicon Valley câştiga împotriva Uniunii Europene şi anunţa că nu va plăti Irlandei 13 miliarde de dolari, bani ce fac parte dintr-o serie de taxe retroactive.

    Comisia a declarat în 2016 că producătorul iPhone a beneficiat în mod ilegal de ajutor de stat prin intermediul a doua decizii luate de autorităţile irlandeze, obligaţiile fiscale ale companiei fiind reduse în 2014 la un minim de 0,005%.

    Cazul va fi prezentat în faţa Curţii Europene de Justiţie întrucât decizia luată de Comisie a stârnit o serie de incertitudini legale şi conţine un „număr de greşeli de drept”, spune Comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager.

    „Trebuie să ne asigurăm că toate companiile, mari şi mici, îşi plătesc taxele, acest lucru rămânând o prioritate de top pentru comisie. Dacă statele membre oferă avantaje fiscale anumitor multinaţionale, nu vor face decât să afecteze conceptul de concurenţă loială din Uniunea Europeană”, a adăugat Vestager.