BusinessMagazin

Tag: Coface

  • Frica de mai rău. De ce nu pot răsufla uşuraţi oamenii de afaceri nici în 2012

    “Ecoul la noi va fi următorul: companiile româneşti se vor confrunta cu o reducere a cererii la export, o deteriorare a accesului la finanţare, la care se va adăuga un consum intern slab, dar şi o scădere a investiţiilor”, rezumă Cristian Ionescu, country cluster manager Coface pentru România, Bulgaria şi Slovacia. În aceste condiţii, singura şansă este deja celebra absorbţie a fondurilor europene, mai ales că din direcţia “canalelor” tradiţionale, adică investiţiile străine directe sau achiziţiile, pare că nu se va întâmpla ceva spectaculos.

    Dacă anul trecut am avut o modestă creştere economică datorită exporturilor, producţiei industriale şi agriculturii, în 2012 aceste ramuri nu vor mai fi în mod obligatoriu generatoare de veşti bune pentru economie. Mai mult, cu cât recesiunea din zona euro se va adânci, adică acolo unde se duc 55% din exporturile României, cu atât mai greu ne va fi şi nouă să menţinem un climat economic echilibrat. “Dacă agricultura şi exporturile vor scădea, vom putea compensa parţial prin revenirea consumului intern, în special cel guvernamental, în contextul unui an electoral”, comentează Ionescu. Cu toate acestea, revigorarea consumului se va face cu greutate din cauza scăderii nivelului de încredere a consumatorilor, dar şi a puterii lor de cumpărare.

    Şi ar mai fi un aspect legat de conectarea cu pieţele externe: pentru Italia şi Spania, ţările în care lucrează cei mai mulţi emigranţi români, se aşteaptă un nou an cu scăderi economice. În consecinţă, valoarea remitenţelor va fi în scădere, iar o parte din acei oameni s-ar putea întoarce în ţară, unde vor îngroşa rândurile şomerilor. Efectul este incomparabil mai puţin dăunător decât o cerere mai mică pentru exporturi, dar, cumulate, creează portretul perfect al unei economii astenice.

    În orice caz, Coface estimează că anul 2012 va marca o creştere economică de cel mult 1,5% şi interesant este şi faptul că este aşteptată o creştere a investiţiilor străine directe până la aproximativ 2,2 miliarde de euro, comparativ cu nivelul de 1,8 miliarde de euro din 2011. Deocamdată, această previziune nu este ameninţată de protestele sociale care s-au prelungit mai mult decât se estima la început, încrederea potenţialilor investitori şi planurile lor a de face afaceri în România fiind în continuare dictate de cu totul alte criterii.

    Ar putea să-i îngrijoreze, pe de altă parte, dificultăţile tot mai mari cu care se confruntă companiile româneşti, în special cu privire la plata datoriilor pe care le au. Potrivit datelor Coface, în al doilea semestru al anului trecut s-a observat o înrăutăţire a comportamentului de plată şi o incidenţă crescută a instrumentelor de plată refuzate. Şi termenul mediu de recuperare a creanţelor a crescut, de la 60 de zile la 90 sau chiar 120 de zile. Această problemă nu o au doar companiile mici şi slab capitalizate, ci devine tot mai frecventă şi în cazul companiilor de dimensiuni medii şi mari.

  • Coface: Islanda, singura surpriză plăcută într-un peisaj economic european tot mai întunecat

    În plus, datoria externă a ţării, deşi rămâne ridicată, s-a îmbunătăţit considerabil (de la 564% din PIB anului 2008 la 250% din PIB actual). Sectorul bancar a fost de asemenea, curăţat de active toxice. Ca urmare, Coface a pus sub supraveghere pozitivă calificativul de risc A4 acordat Islandei, după ce o depunctase în martie 2009.

    În afară de Islanda însă, peisajul economic în Europa şi SUA s-a înrăutăţit, constată Coface, care a pus sub supraveghere negativă opt ţări dezvoltate, iar evaluarea riscului de ţară pentru Grecia şi Cipru a scăzut cu un nivel, la C, respectiv la B.

    Criza de încredere, ilustrată de volatilitatea pieţelor financiare, a început să se răspândească în economia reală, apreciază analiştii Coface. Suişurile şi coborâşurile crizei din zona euro şi impasul politicii economice din SUA împiedică în prezent conturarea unui scenariu previzibil, iar aceste incertitudini ar putea duce la o deteriorare a consumului şi a investiţiilor. Neîncrederea faţă de bănci din cauza expunerii lor la riscul suveran ar putea afecta accesul la credite pentru companiile europene.

    În prima jumătate a anului 2011, nivelul creditării în Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda s-a contractat, iar acum, un risc major este reprezentat de posibilitatea de scumpire şi rărire a creditelor din nucleul UE. În acest context, plăţile restante înregistrate de către Coface indică din nou o tendinţă ascendentă, în special în economiile din zona euro periferică. Coface estimează pentru 2011 o creştere economică moderată faţă de estimările iniţiale de 1,6% în zona euro.

    În acest context, activitatea companiilor va suferi un declin, chiar dacă cererea din ţările emergente, care va creşte cu 5,8% în 2011, mai poate încă fi luată în considerare. În ciuda faptului că este în declin net în comparaţie cu 2010, comerţul global va continua să înregistreze rate pozitive ale creşterii.

    “Modificările negative ale evaluărilor riscului de ţară confirmă faptul că am trecut de faza de îmbunătăţire globală a comportamentului de plată al companiilor, observat din a doua jumătate a anului 2009. Are loc o scădere a încrederii actorilor implicaţi în economia reală, cu impact asupra activităţii”, comentează Yves Zlotowski, economistul-şef al Coface.

    Absenţa unui consens între actorii politici cu privire la soluţiile care ar trebui luate pentru a face faţă crizei datoriilor suverane sau creşterii slabe din America este unul dintre elementele care alimentează această criză de neîncredere, iar cea mai mare provocare pentru construcţia europeană este stabilirea unor măsuri pentru a împiedica răspândirea crizei datoriilor din Grecia în alte economii din zona euro. “Acest lucru va fi elementul cheie care va asigura că încetinirea nu se transformă într-o recesiune”, apreciază Zlotowski.

  • Numarul de insolvente a crescut cu 18% in 2010. Care sunt judetele aflate in topul falimentelor

    Dintre acestea, 10.377 de firme se aflau in procedura generala
    de insolventa, 5.104 in procedura simplificata de insolventa, 5.482
    in faliment, 702 in insolventa si 27 in reorganizare
    judiciara.

    Judetul Dolj a urcat 8 pozitii (de pe locul 11 pe locul 3,
    inregistrand o dublare a numarului insolventelor) si Iasi 17
    pozitii (de pe locul 27 pe locul 10, cu aproape o triplare a
    numarului insolventelor), ceea ce indica o deteriorare rapida a
    situatiei economice din acest judet. Alte judete care au
    inregistrat o crestere masiva a insolventelor sunt Botosani, Alba
    (ambele cu urcari de 12 pozitii in top), Braila si Mures cu urcari
    de 9, respectiv 5 pozitii in top.

    In schimb, judetele care au inregistrat o scadere o
    insolventelor si o consolidare a situatiei economice din acest
    punct de vedere sunt Suceava (cu cea mai mare scadere in top,
    respectiv 14 pozitii), Olt (-10 pozitii), Maramures (-7 pozitii),
    Vrancea si Mehedinti (ambele cu -5 pozitii).

    In ultimii cinci ani, practic doar patru judete au inregistrat
    constant pozitii in top 10 dupa numarul insolventelor – Bucuresti,
    Constanta, Timis si Galati. Municipiul Bucuresti a pierdut 3
    pozitii in clasament, scazand de pe pozitia a patra in 2009 (cu un
    numar de 2.109 de insolvente si o pondere de 11,45% in totalul
    insolventelor) pe pozitia a saptea in 2010 (cu un numar de 2.256 si
    o pondere in scadere in total, de 10,40%).

    Peste jumatate dintre cazurile de insolventa s-au inregistrat in
    afacerile din comert si constructii. Fata de topul insolventelor
    din 2009, comertul cu ridicata si distributia sunt pentru al doilea
    an consecutiv pe prima pozitie, confirmand astfel persistenta
    dificultatilor financiare cu care se confrunta firmele din aceste
    sectoare, din cauza orientarii accelerate a pietei de consum catre
    hipermarketuri si retaileri, releva Coface.

    In constructii, numarul firmelor in imposibilitate de a-si acoperi
    datoriile curente a crescut de 6 ori comparativ cu 2006.
    Principalele probleme cu care s-au confruntat constructorii au fost
    scaderea cererii, sistarea proiectelor si a lucrarilor de
    investitii din lipsa fondurilor, scaderea puterii de cumparare si
    deteriorarea comportamentului de plata al partenerilor.

    Domeniul transporturilor inregistreaza si el un numar ridicat de
    cereri de insolventa (1.555), aflandu-se, ca si la sfarsitul anului
    2009, pe pozitia a patra a clasamentului. Companiile care au
    prestat servicii conexe pentru companii (publicitate,
    contabilitate, cercetare a pietei, incasarea creantelor) au
    cunoscut si ele o inrautatire continua a situatiilor financiare, pe
    fondul scaderii cererii si al presiunii asupra preturilor.

    In 2010, cele mai mari cresteri ale numarului de falimente le-au
    avut industria extractiva (+87%), activitatile recreative si
    sportive (+65%), sanatatea si asistenta sociala (+49%),
    intermedierea financiara (+42%), activitatile conexe pentru
    companii (+37%) si tranzactiile imobiliare (+30%). Singurele
    domenii unde numarul de insolvente a scazut in 2010 comparativ cu
    2009 sunt agricultura si salubritatea.

  • Mai putin de jumatate dintre restantieri isi achita datoriile, iar aproape 40% refuza sa plateasca

    “Prevedem o ingreunare a procesului de colectare: practic,
    pentru aceleasi rezultate se vor depune eforturi duble, ceea ce va
    duce si la o crestere a costurilor de colectare, fapt resimtit si
    in ultimul an de zile”, afirma Constantin Coman, directorul
    diviziei de colectare a creantelor de la Coface.

    Mai putin de jumatate dintre debitori (34%) isi platesc integral
    datoriile, in timp ce 37% nu achita nimic, refuzand sa plateasca.
    In cazul acestora din urma, la decizia creditorului, procedura de
    colectare amiabila se transforma in procedura de colectare in
    instanta, cu posibilitatea de a se ajunge inclusiv la executare
    silita. Restul de 29% achita partial sau perioada de recuperare a
    datoriilor de la ei este mai indelungata, iar efortul de recuperare
    e mai mare.

    Anul trecut, activitatea diviziei de colectare a creantelor de la
    persoane fizice a Coface a crescut ca volum cu 35% fata de 2009,
    ceea ce inseamna intrarea in portofoliu a 400.000 de cazuri de
    colectare de creante de la persoane fizice. Valoarea medie a
    creantei a scazut insa la 1.200 de euro, comparativ cu nivelul din
    2009 de 1.400 euro.

    Cel mai ridicat grad de recuperare il au creantele cu intarzieri
    de 1-60 de zile, unde rata de succes este de peste 80%. Pe ansamblu
    insa, rata medie a colectarii se situeaza la 25%.

    “Economia nu si-a revenit inca, iar in piata exista in continuare
    creante de colectat, atat de la populatie cat si de la companii.
    Efectele perioadei anterioare crizei inca se mai vad, cand
    populatia se supraindatora fara sa economiseasca”, spune Constantin
    Coman. La aceasta se mai adauga si impactul masurilor luate de
    Guvern, dar si de companii pentru a rezista pe piata, in ultimii
    doi ani, prin reducerea substantiala a veniturilor sau
    disponibilizarea angajatilor.

    Principalele institutii care au decis externalizarea creantelor au
    fost bancile, companiile de leasing, companiile de asigurari,
    IFN-urile, companiile de utilitati si telecom. Ca si in anii
    anteriori, sectorul bancar a externalizat cel mai mare volum de
    creante, avand o pondere in totalul portofoliului Coface de 45%. Se
    remarca insa o evolutie ascendenta a sectorului telecom, care si-a
    crescut puternic ponderea in numar de debite, pana la 42%.

    Coface, filiala romaneasca a asiguratorului francez de credit cu
    acelasi nume, detinut de banca Natixis, este specializata in
    asigurari de credit, factoring, ratinguri si informatii de business
    si administrare a creantelor.

  • Revista presei economice din Romania

    Despre ofertele de refinantare ale bancilor scrie
    Evenimentul Zilei, notand ca ofertele sunt ceva mai bune
    decat cele de acum cativa ani, iar unii dintre creditori mai scot
    in prima linie imprumuturi cu dobanda fixa. Urmatoarea criza va avea loc in mai putin de 5 ani si va fi mai
    grava decat cea de acum si ar putea fi determinata de adancirea
    datoriilor guvernamentale,     e de parere directorul general al
    Coface Romania, Cristian Ionescu.

    In cautare de chiriasi, proprietarii de spatii comerciale de pe
    arterele cu mare vad (Calea Victoriei) inchiriaza magazinele pe o
    perioada de o zi pana la o luna (“pop-up store”), constata
    Adevarul, amintind ca primul magazin temporar a fost deschis la inceputul
    lunii septembrie. Loganul si Dusterul au fost rebotezate de Renault
    pentru a relansa modelele rusilor de la Lada, prin transferarea din
    modelele fabricate la uzina din Mioveni.

    De ce prelungesc bancile termenul pentru
    innoirea contractelor de credit: Romania Libera scrie ca
    unele banci au prelungit termenul cu o luna, insa ANPC sustine ca
    aceasta masura este cel putin inutila si sugereaza ca bancile ar
    putea incerca sa eludeze legea. Cat a costat imbranceala sindicala
    de la Guvern: 120.000 euro, cifra care ia in calcul costul celor
    circa 200 de autobuze cu care au sosit manifestantii la
    Bucuresti.

    Ministerul Finantelor lucreaza intens la
    eliminarea impozitului minim si schimbarea acestuia cu impozitul forfetar; anuntul a fost facut de
    premierul Emil Boc, aflat in vizita oficiala in SUA, informeaza
    Gandul. Pentru a avea o batranete lipsita de griji, cel
    putin in ceea ce priveste nivelul pensiei, romanii ar trebui sa
    puna deoparte anual 3.700 de euro, adica circa 308 euro pe luna,
    conform unui studiu Aviva/Deloitte.

    Ce i-a determinat pe cehii de
    la CEZ sa renunte la reactoarele 3 si 4 si ce se
    intampla mai departe cu cel mai mare proiect de investitii al
    Romaniei? Raspunsurile, intr-un articol din Ziarul
    Financiar    . Cotidianul anunta ca, in protestele avocatilor,
    Guvernul pregateste o ordonanta prin care sumele provenite din
    recuperarea unor creante de comert exterior dinainte de 1989 sa fie
    virate la bugetul de stat si nu la capitalul Fondului Proprietatea,
    asa cum prevede acum legea.

  • Coface: Economia Romaniei se va contracta cu 1,5-2% in acest an

    “Devine o certitude ca anul 2010 este unul si mai dificil decat
    2009 din punct de vedere economic. In ciuda estimarilor initiale de
    revenire catre o crestere timida in a doua jumatate a anului pe
    fondul cresterii cererii din partea partenerilor externi, datorita
    masurilor de austeritate anvisajate de actualul guvern, Romania va
    suferi o contractie de aproximativ 1,5% – 2% a PIB-ului fata de
    2009”, se arata intr-un comunicat al Coface.

    In luna ianuarie, Coface a previzionat pentru acest an o
    crestere economica de peste 0,5% pe baza revenirii din criza a
    statelor europene si a SUA. In 2009, PIB a scazut cu 7,1%.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Revista presei economice

    Gandul relateaza in pagina economica despre datoria
    Romaniei care va ajunge la 43 de miliarde de euro. Conform
    calculelor jurnalistilor de la Gandul, datoria Romaniei va ajunge
    la 43 de miliarde de euro la finele anului, in crestere cu 17,5%
    fata de 2009. Desi acum datoria este “sub control”, reprezentantul
    Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, spune ca exista “semne de
    intrebare” privind evolutia ei pe viitor.

    “Falimentele tin capul de afis” este titlul din Evenimentul
    Zilei    . Agentia de evaluare financiara Coface avertizeaza ca mai
    multe firme din constructii, retail, mobila sau textile isi vor
    inchide portile. Bilantul este sumbru: Criza va continua si in 2010
    in Romania: numarul de falimente va fi cu 15-20% mai mare anul
    acesta, comparativ cu anul trecut, cand peste 19.000 de firme si-au
    pus lacatul pe usa. Asta dupa ce, in 2009 fata de 2008, numarul de
    falimente a urcat cu 30%, spun reprezentantii Coface Romania.

    Romania Libera scrie despre compania Ford care va folosi
    creditul BEI pentru vehicule comerciale si masini mici cu motor
    ecologic. Grupul Ford intentioneaza sa utilizeze imprumutul
    contractat de la Banca Europeana de Investitii cu garantia statului
    roman la dezvoltarea productiei de vehicule comerciale, dar si la
    fabricarea unei masini mici cu motor inovativ si ecologic, a
    afirmat vicepresedintele Ford, Wolfgang Schneider.

    Curierul National insista pe numarul firmelor care vor da
    faliment, numar care va trece de 20.000 in 2010 si pe vizita FMI la
    Bucuresti. O misiune FMI, insotita de experti ai Bancii Mondiale si
    ai Comisiei Europene, se afla incepand de ieri la Bucuresti pentru
    a doua si a treia revizuire a acordului stand-by, in vederea
    eliberarii a doua transe, in valoare cumulata de 2,3 miliarde de
    euro.

    “Cehii de la Wood au cotat Fondul Proprietatea pe Bursa de la
    Viena” este titlul de prima pagina din Ziarul Financiar.
    Jurnalistii scriu ca Wood&Company, una dintre cele mai mari
    case de brokeraj din Cehia, a listat pe Bursa din Viena un produs
    derivat de tip warrant care are ca activ suport actiunile Fondului
    Proprietatea, oferind astfel primele cotatii oficiale pentru
    titlurile Fondului. In tot aces timp, autoritatile romanesti amana
    de trei ani listarea Fondului pe Bursa de la Bucuresti.

  • Falimentele „inabusite“ in 2009 se reporteaza in 2010

    Cele mai multe falimente vor avea loc in primele sase luni ale
    anului in curs, a declarat ieri directorul general al Coface pentru
    Romania, Bulgaria si Slovacia, Cristian Ionescu. “Falimentele vor
    continua sa creasca in acest an, o parte fiind transferate din
    2009, intrucat nu s-au solutionat din cauza grevei judiciare, deci
    va fi un puseu de crestere in prima parte a anu­lui si apoi vom
    observa o diminuare a cresterii in al doilea semestru. (…) Sunt
    foarte multe societati care se afla in pragul falimentului, dar nu
    au declarat inca acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente petrecute astazi

  • Update – Coface: economia Romaniei va creste cu peste 0,5% in 2010

    Cresterea se va baza, spune directorul general al Coface
    Romania, Cristian Ionescu, pe revenirea economiilor mature europene
    si a SUA. Reprezentantii Coface spun ca datoria externa, prognozata
    de ei in crestere de la 55,4% din PIB in 2009, la 62% din PIB in
    2010, nu trebuie sa ingrijoreze. “Sunt state ca Japonia sau Marea
    Britanie ale caror datorii externe sunt de peste 100%”, spune
    Ionescu. El apreciaza ca cel mai mare pericol pentru economia
    locala ar fi nerespectarea angajamentelor cu FMI
    .
    Chiar daca numarul falimentelor ar putea creste accelerat in primul
    semestru pentru ca unele cauze, nesolutionate in 2009, vor fi
    transferate la inceputul lui 2010.

    Cristian Ionescu, cel care conduce alaturi de biroul din Romania
    si afacerile Coface din Bulgaria si Slovacia, spune ca sunt inca
    multe societati aflate in pragul falimentului dar nu au declarat
    inca acest lucru. “Multe solicita insolventa pentru a se feri de
    creditori”, spune Ionescu.

    Potrivit Coface, in 2010 numarul falimentelor va creste cu
    15%-20%, fata de 19.000 de falimente declarate in 2009. In Romania
    activeaza peste 690.000 de firme si 344.000 de PFA, iar cele din
    sectorul imobiliar, distributia IT, retail si transport vor fi cele
    mai afectate in 2010.

    Cum arata 2010 prin ochii Coface:

    – Cresterea economica de peste 0,5%, chiar si 1% in cele mai
    optimiste simulari;

    – Inflatia va scadea de la 4,8% la 4%;

    – Datoria externa va creste de la 55,4% din PIB in 2009, la 62%
    din PIB in 2010;

    – Exporturile vor creste in 2010 pana la valoare de 37,1 mld.
    dolari, de la 34,3 mld. dolari in 2009;

    – Importurile vor creste cu 4,1 miliarde de dolari, pana la 50,7
    miliarde dolari;

    – Numarul falimentelor va creste cu 15%-20% (in 2009 au fost
    19.000 de cazuri);

    – Sectoarele cele mai afectate de criza raman imobiliarele,
    retailul, distributia IT, transporturile si afacerile cu
    mobila;

    – Creditarea va creste cu cel mult 1%-2%;