Tag: Cod Fiscal

  • Companiile vor oferi şi de acest Paşte tichete cadou; sunt aşteptate vânzări cu 20% mai mari faţă de anul trecut

    „În baza pre-comenzilor pe care le avem până la această dată, putem estima deja vânzări cu 20% mai mari în 2017, o tendinţă accelerată în special de IMM-uri care au văzut că acest model de stimulare a angajaţilor funcţionează la companiile mari şi foarte mari cu rezultate directe asupra productivităţii. În plus, acordarea de tichete cadou este favorizată şi de modificările Codului Fiscal aplicate din 2016”, a declarat Elena Pap, Director General Up România.

    Companiile care au apelat în 2016 pentru prima dată la acest sistem de recompensare provin cu prioritate din zone precum Bucureşti-Ilfov (26%), Centru (15%) şi Nord-Est (12%).Tichetele cadou pot fi acordate de orice societate, indiferent de mărimea acesteia, începând de la un salariat. Legislaţia favorabilă, promovată de Codul Fiscal, ce a intrat în vigoare în ianuarie 2016, a condus la rezultate pozitive pe acest segment al tichetelor cadou, acestea fiind scutite de impozit pentru valori până la 150 de lei, putând fi acordate atât salariaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora.
     
    Astfel, un salariat cu doi copii minori poate primi tichete cadou în valoare de 450 de lei, pentru care va fi scutit de impozit, iar compania este scutită de contribuţii sociale şi patronale. Valoarea rezultă din cei 150 de lei aferenţi lui şi alţi 150 de lei pentru fiecare copil. Similar, un soţ şi o soţie care lucrează la aceeaşi companie şi au un copil minor pot primi tichete cadou în valoare totală de 600 de lei: 150 de lei pentru fiecare adult (300 de lei) şi câte 150 de lei pe care îi va primi fiecare adult pentru copil (300 de lei). Salariaţii fără copii minori primesc şi ei câte 150 de lei scutiţi de impozit şi de contribuţii.
     
    „Acordarea de tichete cadou aduce certe avantaje pentru angajatori şi oferă o mare libertate angajaţilor de a achiziţiona ce îşi doresc dintr-o varietate de produse şi servicii”, a mai spus Elena Pap.
     
    Tichetele cadou emise de Up România sunt acceptate într-o reţea de peste 55.000 de magazine din întreaga ţară, iar beneficiarii acestora pot achiziţiona bijuterii, cosmetice, articole vestimentare şi încălţăminte, cărţi, jucării, obiecte de mobilier, decoraţiuni, electronice şi electrocasnice, servicii de turism

     

  • Impozit pe maşini 2017: Cum se calculează, cine îl datorează şi până când se plăteşte?

    Potrivit Codului fiscal, orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru acesta, cu excepţia cazurilor în care legea stipulează scutiri de la plata impozitului pentru unele persoane.

    Practic, impozitul pe maşini se datorează pe perioadă cât acestea sunt înmatriculate sau înregistrate în ţara noastră, plata acestei taxe făcându-se la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde proprietarul îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

    În ceea ce priveşte modul de calcul al impozitului pe maşini, acesta se determină în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracţiune din aceasta cu o sumă corespunzătoare din actul normativ citat. 

    Spre exemplu, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrică între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv, suma fixă luată în calcul la stabilirea impozitului este de 18 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv – 72 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.601 cmc şi 3.000 cmc inclusiv – 144 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc suma de luat în calcul la stabilirea impozitului este de 290 lei/200 cmc.

    În ceea ce priveşte motocicletele şi autoturismele cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cmc, valoarea este de 8 lei/200 cmc,

    Cine datorează impozitul pe maşini

    Aşa cum am precizat deja, impozitul anual pentru mijlocul de transport trebuie achitat de către orice proprietar al unei maşini înmatriculate/înregistrate în România. 

    Interesant este că, din 2016, impozitul auto este datorat pentru întregul an în curs de persoana care deţinea maşina la 31 decembrie a anului trecut. Astfel, chiar dacă vindeţi o maşină în aceste zile, veţi fi obligat să achitaţi impozitul aferent pentru tot anul 2017, până la termenele stabilite de lege (31 martie şi 30 septembrie), pentru că eraţi proprietarul bunului la final de 2016.

    La plata impozitului pe tot anul sunt obligate şi persoanele care radiază din circulaţie o maşină. Concret, potrivit Codului fiscal, şi acestea încetează să datoreze impozitul abia cu 1 ianuarie a anului următor. 

    Totodată, în cazul înmatriculării sau înregistrării unui autovehicul pe parcursul anului, noul proprietar are obligaţia de a depune, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării/înregistrării, o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

    Obligaţia depunerii documentului amintit, în acelaşi termen de 30 de zile, este prevăzută şi pentru situaţiile care conduc la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Eliminarea CASS pe pensii şi a impozitului pe venit pentru pensii sub 2000 lei, adoptate de Cameră

    207 deputaţii au votat pentru şi 29 împotrivă. Voturile contra au venit de la USR.

    ”USR singur a votat împotrivă. Toate celelalte partide au intrat în sarabanda iresponsabilităţii bugetare. Nu a fost o decizie uşoară şi am dezbătut ore în şir în grupul nostru. Am fi votat acest proiect doar dacă reduceam impactul bugetar prin supra-impozitarea pensiilor speciale (sau eliminarea lor). Dar acel amendament nici nu a ajuns la vot în plen. Asta e, suntem singurul partid responsabil şi moderat din acest Parlament”, a explicat deputatul USR Cristian Ghinea pe Facebook.

    Preşedintele intermar al PNL, Raluca Turcan, a declarat, joi, că PNL va vota amendamentul adus de PSD Codului Fiscal care prevede renunţarea la impozitarea pensiilor sub 2000 de lei, afirmând că liberalii vor depune un proiect de lege prin care toate pensiile să fie scutite de impozit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul de ultimă oră făcut de benzinării: Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie cu preţurile carburanţilor. Toţi şoferii trebuie să ştie asta

    Creşterea de care se bucură barilul de petrol pe final de an are la bază decizia luată de statele membre ale OPEC, conduse de Arabia Saudită, privind reducerea producţiei de la începutul anului viitor într-un efort de a „reabilita“ preţul ţiţeiului. De altfel, bancherii de la Goldman Sachs au majorat estimarea privind preţul barilului pentru al doilea trimestru al anului viitor de la o medie de 55 de dolari la 57,5 dolari, potrivit informaţiilor Platts.

    Totuşi, benzinarii au venit cu o decizie surpriză la final de an. 


    Anunţul de ultimă oră făcut de benzinării: Ce se va întâmpla de la 1 ianuarie cu preţurile carburanţilor. Toţi şoferii trebuie să ştie asta

  • Zeci de mii de români vor avea salariile cu 400 de lei mai mari din 2017

    Peste 36.000 de angajaţi din România care au salarii mai mari de 15.000 de lei brut pe lună vor câştiga, în medie, la salariu, câte 400 de lei net pe lună, ca urmare a plafonării contribuţiilor de sănătate la 5 salarii medii brute pe economie. Această măsură va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, fiind prevăzută în Codul Fiscal.

    Astfel, potrivit Codului Fiscal de anul viitor, salariile în valoare de peste  5 salarii medii brute pe economie (adică mai mari de 15.000 de lei brut pe lună) vor plăti contribuţii de sănătate (CASS) doar până la acest prag. Până în prezent, CASS se plătea pentru întreaga sumă, indiferent de care era nivelul salariului,  contribuţia angajatului fiind de 5,5% din salariul brut, iar a angajatorului de 5,2 % din salariul brut.

    Potrivit datelor de la Ministerul Muncii de la jumătatea acestui an, circa 36.000 de angajaţi din România, adică 0,7% din totalul salariaţilor cu contracte de muncă, au salarii brute mai mari de 15.000 de lei brut pe lună. Tot datele oficiale arată că, în rândul salariaţilor care fac parte din grupa celor cu salarii de peste 15.000 de lei brut pe lună, venitul mediu este de 26.192 de lei brut pe lună.

    Astfel, la un salariu brut de 26.192 de lei pe lună, un angajat primeşte „în mână” circa 19.500 de lei, potrivit legislaţiei în vigoare în prezent. Potrivit legislaţiei din 2017, un angajat care are acelaşi salariu brut de 26.192 de lei pe lună va primi un salariu net de circa 19.900 de lei net pe lună (cu 380 – 400 de lei mai mult). Calculul a fost realizat de reprezentanţii www.calculatorvenituri.ro, un software gratuit de calcul al veniturilor salariale creat şi administrat de furnizorul de soluţii software dedicat resurselor umane Romanian Software.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zeci de mii de români vor avea salariile cu 400 de lei mai mari din 2017

    Peste 36.000 de angajaţi din România care au salarii mai mari de 15.000 de lei brut pe lună vor câştiga, în medie, la salariu, câte 400 de lei net pe lună, ca urmare a plafonării contribuţiilor de sănătate la 5 salarii medii brute pe economie. Această măsură va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, fiind prevăzută în Codul Fiscal.

    Astfel, potrivit Codului Fiscal de anul viitor, salariile în valoare de peste  5 salarii medii brute pe economie (adică mai mari de 15.000 de lei brut pe lună) vor plăti contribuţii de sănătate (CASS) doar până la acest prag. Până în prezent, CASS se plătea pentru întreaga sumă, indiferent de care era nivelul salariului,  contribuţia angajatului fiind de 5,5% din salariul brut, iar a angajatorului de 5,2 % din salariul brut.

    Potrivit datelor de la Ministerul Muncii de la jumătatea acestui an, circa 36.000 de angajaţi din România, adică 0,7% din totalul salariaţilor cu contracte de muncă, au salarii brute mai mari de 15.000 de lei brut pe lună. Tot datele oficiale arată că, în rândul salariaţilor care fac parte din grupa celor cu salarii de peste 15.000 de lei brut pe lună, venitul mediu este de 26.192 de lei brut pe lună.

    Astfel, la un salariu brut de 26.192 de lei pe lună, un angajat primeşte „în mână” circa 19.500 de lei, potrivit legislaţiei în vigoare în prezent. Potrivit legislaţiei din 2017, un angajat care are acelaşi salariu brut de 26.192 de lei pe lună va primi un salariu net de circa 19.900 de lei net pe lună (cu 380 – 400 de lei mai mult). Calculul a fost realizat de reprezentanţii www.calculatorvenituri.ro, un software gratuit de calcul al veniturilor salariale creat şi administrat de furnizorul de soluţii software dedicat resurselor umane Romanian Software.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine câştigă din încurcătura privind premierul, după ce Iohannis a refuzat propunerea PSD

    Din neînţelegerea dintre preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi preşedintele Klaus Iohannis privind numirea premierului câştigă mediul de business, pentru că intră în vigoare de la 1 ianuarie 2017 Codul Fiscal aşa cum a fost adoptat în 2015.

    Ca urmare, TVA general se reduce de la 20% la 19%, taxa pe stâlp de 0,5% din active va fi eliminată, la fel ca şi supraacciza pe benzină de 7 eurocenţi în echivalent lei introdusă de Guvernul Ponta în 2013.

    Cine câştigă din încurcătura privind premierul, după ce Iohannis a refuzat propunerea PSD 

  • Cod fiscal 2017. Reducerea cotei de TVA la 19%, introdusă mai devreme de un supermarket

    Astfel, conform legii 227/2015 a Codului Fiscal, TVA-ul va scădea de la 20% la 19%, în 2017, la categoriile de produse precum băuturi alcoolice, detergenţi, produse de curăţat, produse cosmetice, flori şi plante necomestibile şi alte produse nealimentare, cu excepţia articolelor care au cota de TVA 5%.

    Reducerea în avans va fi suportată exclusiv de Kaufland România în perioada 10 decembrie – 31decembrie 2016. Până la intrarea în vigoare a noii legi, TVA-ul datorat bugetului de stat şi afişat pe bonul de casă va rămâne 20% din preţul de vânzare.

    Noile preţuri micşorate vor fi semnalate clienţilor la raft prin etichete speciale albastre.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Facilitatea fiscală 20%”, folosită de doar un sfert dintre companiile care au avut profit anul trecut

    În baza Legii Sponsorizării şi a Codului Fiscal, societăţile comerciale ar fi putut să direcţioneze,în anul 2015, peste 375 de milioane de euro către sectorul neguvernamental. În realitate, doar 23% dintre companiile care au plătit impozit pe profit au folosit această facilitate fiscală, deşi nu implică niciun cost pentru contribuabili. Chiar dacă suma totală direcţionată a crescut cu 26% faţă de anul precedent, ea reprezintă doar 42% din suma totală care putea să ajungă la sectorul neguvernamental.

    „Potrivit datelor furnizate de ANAF, în 2015, 150.541 de societăţi comerciale au realizat profit în România. Dacă toate acestea ar fi direcţionat către sectorul non-profit suma maximă prevăzută de lege, peste 375 de milioane de euro ar fi putut susţine domenii cheie precum sănătatea, mediul şi educaţia. Totuşi, doar 34.811 dintre aceste companii, reprezentând 23% din total, au înregistrat cheltuieli de sponsorizare, mecenat sau cu burse private, suma totală direcţionată către ONG-uri fiind de aproape 157 de milioane de euro ”, a precizat Laszlo Bodor – Director de Fundraising şi Comunicare al HOSPICE Casa Speranţei.

    Pe de altă parte, Mihaela Vasilescu – Tax Manager EY Romania – a anunţat că anul 2016 a venit cu o noutate importantă. Mai exact, în loc de 0,3%, firmele pot să scadă din impozitul pe profit sumele acordate ca sponsorizări în limita a 0,5% din cifra de afaceri. Această schimbare are un impact pozitiv asupra sumelor ce pot fi direcţionate către mediul neguvernamental. De asemenea, Gabriel Sincu – Tax Executive Director EY Romania – a explicat mecanismul şi cadrul legislativ prin intermediul căruia o societate comercială poate beneficia de facilităţile oferite de Legea Sponsorizării şi Codul Fiscal. „Încurajez utilizarea ‘facilităţii fiscale 20%’, consider că este o modalitate simplă şi onestă prin care societăţile comerciale pot investi  în sectorul non-profit şi, prin urmare, în societate, fără niciun cost.  Ernst&Young poate oferi consultanţă gratuită tuturor celor care îşi doresc să utilizeze această facilitate. Doar împreună putem face schimbarea pe care ne-o dorim.

    La rândul lui, Cătălin Gheorghe, Coordonator Programe la Asociaţia pentru Relaţii Comunitare a făcut publice rezultatele unui studiu realizat în rândul societăţilor comerciale din România, privind comportamentul şi obiceiurile firmelor în ceea ce priveşte sprijinirea sectorului nonprofit prin intermediul facilităţii fiscale. „Studiul a fost realizat pe un eşantion de 526 de firme din România, reprezentativ pentru firmele care pot beneficia de această facilitate fiscală, folosind metoda CATI, iar rezultatele acestuia au arătat că valoarea medie a sponsorizării acordate anual este relativ mică (16.000 de lei), fiind determinată de cifra de afaceri şi profitul redus al firmelor respondente. Cele mai sprijinite domenii de activitate sunt serviciile sociale, sănătatea şi educaţia, iar în coada clasamentului se află educaţia civică şi protecţia mediului şi a animalelor” a mai precizat acesta. 

  • Accizele în anul 2017 ar trebui să fie egale cu cele din 2016, pentru că inflaţia a fost negativă

    Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, marţi, că în luna septembrie 2016 indicele preţurilor de consum – inflaţia – a fost de -0,6% faţă de septembrie 2015, ceea ce înseamnă, potrivit Codului Fiscal, o îngheţare a accizelor pentru anul 2017 la nivelul celor din anul 2016.

    Pentru anul 2016, cursul de schimb utilizat la calculul accizelor a fost egal cu cel aplicat în 2015, respectiv de 4,7380 lei/euro, pentru că în luna septembrie 2015 inflaţia a fost negativă (-1,5%) faţă de septembrie 2014. Cursul pentru 2017 ar trebui să fie calculat prin adăugarea creşterii medii a preţurilor (inflaţia) la cursul din 2016. Dar inflaţia a fost negativă (-0,6%) şi în noua perioadă de referinţă, astfel că – potrivit Codului Fiscal – cursul ar trebui să rămână neschimbat.

    „Anexa privind Accizele din Legea nr. 227/2015 (noul Cod Fiscal) nu a mai fost modificată şi nu au mai apărut niciun fel de clarificări intermediare, astfel că accizele în anul 2017 ar trebui să rămână la nivelul celor din 2016, exprimate în lei”, a declarat pentru MEDIAFAX Gabriel Sincu, expert fiscal în cadrul EY România. El a precizat că la niciun produs accizabil nu sunt prevăzute majorări ale nivelului din 2017 faţă de cel din 2016, pentru că „România a ajuns chiar mai devreme la armonizarea cu accizele din UE”.

    Până pe data de 20 octombrie a fiecărui an, trebuie publicat pe siteul Ministerului Finanţelor Publice nivelul actualizat al accizelor pentru anul următor.

    Accizele sunt taxe speciale care se percep pentru produse precum ţigarete şi alte consumabile pe bază de tutun, combustibili, cafea, alcool, parfumuri, energie sau bijuterii, cu anumite excepţii prevăzute în mod expres de legislaţia aferentă.

    Coful Fiscal prevede că nivelul accizelor „se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică”. Aceste prevederi „nu se aplică în cazul în care în ultimele 12 luni are loc scăderea preţurilor de consum, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015”.