Tag: Coca-Cola

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Anca Năstase-Marinică, senior brand manager Fanta, Coca-Cola Central Eastern Europe BU Coca-Cola România

    Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.

    Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.

    Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Anca Năstase-Marinică, senior brand manager Fanta, Coca-Cola Central Eastern Europe BU Coca-Cola România

    Anca Năstase-Marinică este senior brand manager Fanta în cadrul companiei Coca-Cola, pe regiunea Europa Centrală şi de Est, funcţie din care conduce o echipă de peste 35 de persoane la nivel regional, jumătate dintre aceştia deţinând poziţii de brand management, având drept responsabilităţi coordonarea strategiei de marketing la nivel regional a brandului Fanta pentru cele 26 ţări din business unit, inclusiv România.

    Ea spune că anul trecut brandul Fanta a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie la nivel de rezultate trimestriale şi volum în regiunea Europa Centrală şi de Est. Cu o experienţă de peste 15 ani în marketing, cariera Ancăi Năstase-Marinică în cadrul companiei Coca-Cola România a început în urmă cu zece ani, în 2009. Ulterior, a preluat întregul portofoliu de produse Coca-Cola, după care a migrat către zonă de băuturi necarbozagoase şi apă, pentru ca în prezent să revină pe zona de sparkling.

    Ea spune că printre cele mai mari reuşite din carieră se numără campaniile pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului, mai ales că „multe dintre ele au fost recompensate cu premii locale şi internaţionale”. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică din cadrul ASE, Anca Năstase-Marinică spune că în prezent poziţia pe care o deţine vine la pachet cu responsabilităţi la nivel regional, pentru Europa Centrală şi de Est. „Aş spune că este un echilibru perfect, pentru că am ocazia să lucrez din România, la nivel internaţional. Practic, deşi biroul meu a rămas în Bucureşti, lucrez cu o echipă virtuală alcătuită din oameni de marketing din peste 20 de ţări din regiune.”

  • Cine este prima femeie aleasă la conducerea operaţiunilor Coca-Cola România

    „La birou, sunt un manager care zâmbeşte larg: nu m-am identificat niciodată cu imaginea aceea a şefului sobru şi inaccesibil. Îmi iau satisfacţia din fiecare «what if…?» pus în practică alături de o echipă la fel de curioasă ca mine, indiferent dacă această întrebare se transformă într-un succes sau rămâne o lecţie pentru viitor”, îşi descrie Nicoleta Eftimiu activitatea profesională de zi cu zi. Ea are o experienţă de peste 16 ani în cadrul companiei, dar spune că dacă adaugă acestora anii în care a lucrat indirect pentru Coca-Cola, în advertising, sunt mai bine de 20 de ani. „Am crescut cu respect faţă de munca bine făcută. Nu-mi imaginam în adolescenţă, în liceu, cum e să lucrezi într-o multinaţională, aşa că visele mele profesionale au trecut prin diverse etape”, adaugă ea. 

    Executivul povesteşte că se simte norocoasă pentru că a avut ocazia să facă sport din adolescenţă – a practicat voleiul – iar acesta nu doar că a învăţat-o cât de importantă este echipa alături de care lupţi pentru reuşită, dar a şi ajutat-o să îşi păstreze agilitatea de-a lungul timpului. „Ani mai târziu, terenul meu devenise marketingul – un teren de joc care mă fascinează şi astăzi – iar echipa era cea a unei agenţii din Bucureşti, unde am fost account director având drept client compania pe care o conduc în prezent. Învăţ în permanenţă, inclusiv – sau mai ales – de la colegii din generaţii mai tinere. Încrederea şi curajul pe care le arată sunt cu adevărat inspiraţionale.”

    A fost, pe rând, brand manager la nivel local şi regional pentru categoriile de băuturi necarbonatate, respectiv cele carbonatate, apoi director de marketing, poziţie din care a ajuns să conducă compania în calitate de country manager, în urmă cu doi ani, când l-a înlocuit pe Petre Şandru, numit country manager la Coca-Cola Irlanda. Este prima femeie aleasă în această funcţie şi spune că acest lucru a reprezentat „una dintre multele confirmări ale faptului că mă aflu în compania potrivită, unde performanţa nu e evaluată în funcţie de gen”.
    Pentru cariera ei, acest pas i-a crescut şi nivelul de încredere la începutul unui drum încărcat cu multă responsabilitate – faţă de echipă, consumatori şi faţă de cei care au învestit-o cu această încredere.

    „Atunci când te dezvolţi într-o echipă şi ajungi în cea mai înaltă poziţie, emoţional, îţi doreşti să nu se schimbe nimic. Raţional, însă, ştii că multe lucruri se vor schimba. Intervine deci un proces de aşezare a lucrurilor, în care sprijinul şi profesionalismul echipei sunt esenţiale”, spune Eftimiu.

    Care sunt însă atribuţiile cu care vine însoţită o astfel de funcţie? „În compania Coca-Cola, un country manager coordonează adaptarea şi implementarea strategiei la nivelul operaţiunilor locale. Din această poziţie, răspunde pentru evoluţia anuală a companiei şi de anumite programe specifice, însă activitatea sa se concentrează mai mult către o zonă de strategie macro”, descrie Nicoleta Eftimiu rolul pe care îl are în fruntea companiei Coca-Cola România. Ea adaugă că, atunci când a preluat această funcţie, şi-a propus să ridice ştacheta pe toate palierele strategice ale companiei – marketing, managementul mărcilor, strategia de ambalare, comunicarea către consumatori – cu orientare pe inovaţie şi pe consolidarea echipei: „Cred că am demonstrat, în ultimii ani, că România este un jucător important în regiune, cu un potenţial imens”.
    Anul trecut, sistemul Coca-Cola România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2,62 miliarde de lei şi un profit de circa 375 de milioane de lei. „Suntem pe un trend crescător, iar planul nostru este să ne menţinem pe acest val, în paralel cu dezvoltarea unui business responsabil, cu atenţie către consumator. E o strategie discutată de mulţi, implementată de mai puţini”, spune Nicoleta Eftimiu. Potrivit ei, anul trecut a fost din nou unul performant pentru întregul sistem Coca-Cola, care include companiile Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România – partenerul local pentru îmbutelierea brandurilor companiei. „Coca-Cola România este subsidiară a The Coca-Cola Company şi responsabilă de implementarea strategiilor de marketing şi ambalare, de managementul mărcilor, de promovarea produselor către consumatori şi cercetare de piaţă, iar Coca-Cola HBC România este filială a Coca-Cola Hellenic Bottling Company. Aici se cumpără ingredientele, se asigură îmbutelierea, distribuţia, vânzarea şi marketingul operaţional al produselor”, explică Eftimiu.
    Potrivit ZF, Coca-Cola HBC activează în 28 de ţări. Coca-Cola HBC România a vândut anul trecut peste 1,094 miliarde de litri (192 mil. unit cases), în creştere cu aproape 9% faţă de anul precedent, şi deţine trei fabrici în România: la Ploieşti, Timişoara şi Poiana Negrii. În fabrica de la Poiana Negrii, noua linie de producţie, deschisă anul acesta, are o capacitate maximă de producţie de 1,3 milioane de litri de apă pe zi. În prezent, aici există trei linii de producţie – două pentru ambalaje PET şi una pentru ambalaje reutilizabile din sticlă (0,33 litri şi 0,75 litri) – şi sunt îmbuteliate brandurile Dorna – Izvorul Alb (apă plată), Dorna (apă carbogazoasă) şi Poiana Negri (apă carbogazoasă). Coca‑Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca‑Cola, având vânzări de peste 2 miliarde de unităţi.
    Coca-Cola este prezentă în peste 200 de ţări cu mai mult de 500 de mărci de băuturi răcoritoare. Alături de mărcile Coca-Cola, portofoliul companiei include şi alte branduri recunoscute la nivel global, precum băuturile pe bază de plante AdeZ, ceaiul verde Ayataka, apele Dasani, sucurile şi nectarurile Del Valle, Fanta, cafeaua Georgia, ceaiurile şi cafelele Gold Peak, Honest Tea, smoothie-urile şi sucurile innocent, sucurile Minute Maid, băuturile pentru sportivi Powerade, sucurile Simply, smartwater, Sprite, vitaminwater şi apa de cocos Zico. Împreună cu partenerii de îmbuteliere, echipa însumează peste 700.000 de angajaţi din comunităţilor locale din întreaga lume. În total, din 1991 până în prezent, sistemul Coca-Cola a realizat investiţii cumulate în valoare de peste 210 milioane de euro pe piaţa locală.
    Executivul Coca-Cola România nu precizează valoarea investiţiilor realizate anual de companie, însă spune că, pe lângă fondurile direcţionate în cercetare, businessul investeşte constant în inovaţie: „Consumatorii noştri au nevoie de opţiuni, potrivite cu stilul lor de viaţă, de aceea venim mereu cu îmbunătăţiri ale produselor consacrate sau cu extinderea portofoliului. Investim în produse şi ambalaje care să răspundă unor nevoi încă neformulate, înainte ca ele să devină o solicitare explicită”.

    În România, portofoliul companiei numără peste zece branduri de băuturi din game precum ape minerale, băuturi răcoritoare carbonatate şi necarbonatate, ceaiuri reci, băuturi energizante şi băuturi pe bază de plante. „Ne-am propus să devenim o companie pentru toţi. Suntem prezenţi cu cel puţin un brand pe toate segmenele, indiferent că vorbim despre băuturi carbogazoase, ceai sau băuturi pe bază de plante, apă plată sau minerală, băuturi energizante”, spune ea.

    Potrivit Nicoletei Eftimiu, unul dintre obiectivele companiei este de a le oferi consumatorilor băutura potrivită oricăror gusturi şi stiluri de viaţă, în ambalaje cât mai diverse şi mai convenabile. Ea spune că, atunci când vine vorba de extindere, „Sky is the limit” (cerul este limita – n. red.): „Obiceiurile şi preferinţele consumatorilor sunt într-o continuă evoluţie, iar provocarea de a ţine pasul cu ele ne inspiră să inovăm”.
    „Aşa s-a întâmplat şi cu noua gamă premium, Coca-Cola Specialty – o inovaţie de produs în sticle retro, lansată în România în premieră globală. E o performanţă care ne-a adus multă satisfacţie, pentru că ne-am reconfirmat poziţia de hub de inovaţie regional al Coca-Cola. Este şi un produs drag nouă, echipei, pentru că a fost creat pe gustul retro al publicului local. Noi, românii, suntem fascinaţi de toate trendurile noi, dar păstrăm şi o doză de nostalgie pentru trecut”, povesteşte ea.

    Faţă de celelalte pieţe europene, Nicoleta Eftimiu spune că piaţa de băuturi nonalcoolice din România creşte constant şi că la nivelul grupului Coca-Cola, piaţa locală a înregistrat, în ultimii trei ani, cea mai bună performanţă dintre ţările din Europa Centrală şi de Est. În ultimii ani, ea remarcă o creştere evidentă a numărului consumatorilor care se informează cu privire la conţinutul caloric al alimentelor pe care le consumă, „de aceea, suntem pregătiţi cu opţiuni pentru cei care doresc să-şi micşoreze consumul de zahăr. Portofoliul nostru este din ce în ce mai ofertant din acest punct de vedere, oferind o varietate tot mai largă de gusturi si arome noi, precum şi opţiuni cu conţinut redus sau fără calorii”, precizează Eftimiu.

    În 2018, 42% din bugetul de marketing al companiei a fost direcţionat către susţinerea băuturilor cu mai puţin sau cu zero zahăr (Coca-Cola Zero Zahăr, Sprite, Fuzetea, AdeZ, Dorna, Poiana Negri). „Am investit în promovarea unor noi produse fără zahăr sau cu conţinut caloric redus, pe care le considerăm inovaţii sugerate de obiceiurile de consum actuale.” Executivul Coca-Cola România subliniază că, în prezent, băuturile cu conţinut redus sau fără calorii reprezintă 34% din totalul volumelor companiei, luând în considerare portofoliul complet. Dintre acestea, menţionează gama Coca-Cola Zero Zahăr, cu două arome noi lansate anul trecut; băutura energizantă Coca-Cola Energy, precum şi produsele din portofoliul brandului Fanta. „În 2018 a fost lansat Fuzetea, o variantă de ice tea cu 30% mai puţin zahăr decât majoritatea băuturilor din această categorie. Un alt exemplu este Sprite, care are cu 75% mai puţine zaharuri în urma reformulării din 2017”, adaugă Eftimiu. Motivaţi tot de preferinţa în creştere a consumatorilor pentru băuturile cu ingrediente naturale, reprezentanţii companiei au introdus şi o nouă categorie: AdeZ, un brand de băuturi pe bază de plante.

    „Din responsabilitatea faţă de comunităţile în care acţionăm şi din atenţia la gusturile consumatorilor vin şi explicaţiile pentru varietatea mare de produse pe care le lansăm, pentru acţiunile concrete în direcţia colectării selective şi a reciclării, dar şi pentru creşterea businessului”, susţine executivul companiei.

    În ceea ce priveşte rolul companiei Coca-Cola în dezvoltarea economiei româneşti, Nicoleta Eftimiu spune, citând datele studiului „Impactul socio-economic al sistemului Coca-Cola în România”, realizat de compania de consultanţă strategică Steward Redqueen în colaborare cu profesorul Ethan B. Kapstein, că aceasta vine cu o contribuţie relevantă la nivel naţional. „Valoarea adăugată economiei, direct sau indirect, ajunge la 448 milioane de euro, adică 0,3% din PIB. Contribuim substanţial la creşterea economică, la bugetul de stat, iar fiecare loc de muncă la Coca-Cola generează indirect alte 12 locuri de muncă în restul economiei. Împreună, aducem o contribuţie de 241 milioane de euro la bugetul de stat şi susţinem 19.900 de locuri de muncă.”

    De asemenea, spune ea, dincolo de activitatea propriu-zisă, compania investeşte în programe care susţin trei piloni principali: protecţia mediului şi managementul ambalajelor, protejarea resurselor de apă din natură, consolidarea comunităţilor prin programe de educare şi dezvoltare profesională dedicate femeilor şi tinerilor. Astfel, în cei peste 25 de ani de activitate în piaţa locală, Coca-Cola a investit între 700.000 de euro şi 1 milion de euro pentru programe de protejare a mediului sau implementarea unor proiecte alături de comunităţile locale, destinate dezvoltării profesionale a tinerilor şi femeilor. O altă campanie importantă pentru reprezentanţii companiei este un proiect dezvoltat prin brandul Dorna, care, de şase ani, cu ajutorul asociaţiei Salvaţi Copiii România, dotează maternităţile din ţară cu aparatura necesară îngrijirii bebeluşilor născuţi prematur. Unul dintre cel mai recent demarate proiecte este un program de educare în privinţa colectării selective şi a reciclării, numit Azi pentru Mâine, dezvoltat alături de Asociaţia CSR Nest.

    Nicoleta Eftimiu consideră că dincolo de funcţiile câştigate şi de obiectivele atinse sau depăşite, o reuşită importantă în cariera sa a fost faptul că şi-a păstrat curiozitatea şi dorinţa de a învăţa în permanenţă. „E o premisă pentru a continua să cresc într-un domeniu profesional care, deşi nu mai este nou pentru mine, îmi dezvăluie constant perspective diferite, oportunităţi noi. Îmi place să mă gândesc mai degrabă la ce pot face în continuare, la cum pot folosi lucrurile pe care le aflu şi le experimentez pentru a evolua.”
    Cât despre greşeli, spune ea, „vreau să cred că le-am admis de fiecare dată faţă de mine şi, dacă a fost cazul, faţă de cei implicaţi. Sunt un om care abordează constructiv inclusiv momentele dificile”.
    Executivul Coca-Cola România oferă şi un sfat pentru managerii sau antreprenorii aflaţi la începutul parcursului profesional: „La începutul oricărui drum, e important să crezi în tine, atunci când aproape nimeni nu o face. Să nu te descurajezi uşor, chiar dacă rezultatele nu sunt din prima cele aşteptate. Să-ţi păstrezi mintea deschisă, curiozitatea, să te înconjori de oameni care te ajută să construieşti. Şi, ca un antrenament zilnic, să încerci mereu lucruri noi, din afara zonei de confort, indiferent că e vorba despre un sport sau un nou fel de mâncare”.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Nicoleta Eftimiu, country general manager { Coca-Cola România }

    •   S-a alăturat echipei Coca-Cola România în urmă cu un deceniu şi jumătate, înainte lucrând timp de un an în cadrul îmbuteliatorului Coca-Cola HBC.
    •   Primul său job a fost acela de client service manager în cadrul unei agenţii de promoteri.
    •   Printre pasiunile sale se numără sportul şi designul de interior.

    Cifră de afaceri (2017): > 84 mil. lei
    Număr de angajaţi: 28 

  • Performanţa secolului: Cea mai bună evoluţie pe bursa americană a avut-o energizantul Monster, mult peste Amazon şi Apple, cu o creştere de 60.000%

    Monster Beverage, compania care produce băuturi energizante, a înregistat cel mai bun progres pe bursa americană din ianuarie 2000 până în prezent, în faţa unor companii care şi-au îmbogăţit investitorii precum Apple sau Amazon, potrivit Bloomberg.

    Astfel, faţă de Amazon care a crescut cu 2.300% şi Apple care a înregistrat un progres de 5.300%, compania Monster Beverage domină categoric indicele S&P 500 cu un avans de aproape 60.000% în aceiaşi perioadă.

    Performanţa companiei este istorică din orice punct de vedere încât ea a fost alimentată de câştigurile per acţiune care au crescut de la an la an din 2008 până în prezent şi de creşterea anuală a veniturilor, care s-a menţinut peste 9% din 2001 până acum.

    „Băuturile energizante sunt băuturile acidulate specifice generaţiei, iar Monster şi-a extins constant gama de produse”, spune Caroline Levy, analist în cadrul Macquarie Capital.

    Însă acum Monster se confruntă cu o perioadă dificilă încât acţiunile au scăzut cu circa 18% în ultimele săptămâni – în contextul în care noi jucători îşi fac intrarea în piaţa de 50 de miliarde de dolari a băuturilor energizante. Spre exemplu, Amazon şi-a lansat deja propria marcă de băuturi energizante în timp ce gigantul Coca-Cola lansează Coca-Cola Energy în Europa.

    Produsul Coca-Cola este de luat în seamă, potrivit Bloomberg, încât compania deţine o participaţie de 19% în Monster, fiind astfel cel mai mare acţionar. Mai mult, Coca-Cola distribuie produsele Monster, iar analiştii speculează că gigantul ar putea cumpăra cu totul compania de băuturi energizante, care are o capitalizare de piaţă de circa 30 miliarde dolari.

    Cu toate acestea, varianta achiziţiei este din ce în ce mai departe după ce Coca-Cola a cheltuit 5,1 miliarde de dolari pentru a achiziţiona lanţul de cafea Costa în luna august.

    „Cred că oportunitatea a trecut şi Coca-Cola nu îi va mai cumpăra acum. Monster a dat lovitura când a semnat cu ei drept distribuitori, însă există un risc ca produsul Coke Energy să strice parteneriatele existente”, spune Kenneth Shea, analist în cadrul Bloomberg Intelligence.

     

  • Coca-Cola în loc de apă sfinţită: biserica unde a devenit tradiţional un obicei cel puţin ciudat

    În partea de sud a Mexicului se află faimoasa „Biserică Coca-Cola”, conform informaţiilor dintr-un articol publicat de Business insider.

    Această biserică, care de fapt se numeşte Biserica St. John the Baptist (Sfântul Ioan Botezătorul), este situată în centrul oraşului San Juan Chamula din Chiapas. Serviciul bisericesc practicat în acea locaţie este de a amestecă catolicismul cu o religie locală care implică un obicei cel puţin ciudat: enoriaşii bisericii cred în curăţarea răului din suflet prin râgâit, iar Coca-Cola te face să râgâi.

    Cu câteva decenii în urmă, liderii bisericii au înlocuit tradiţionalul alcool cu Cola pentru a efectua ceremoniile religioase. Băutura mai este folosită atât pe post de decoraţiune, cât şi pentru vindecare. Băutura răcoritoare a devenit o parte a culturii din Mexic, iar logo-ul roşu este aproape peste tot, de la intrările din sate până la fântânile din şcoli. Părinţii au ajuns să le spună copiilor să bea Cola când sunt bolnavi. Totul a început cu evoluţia unui angajat pe segmentul livrărilor care lucra în cadrul Coca-Cola, Vincente Fox, care a urcat pe scara corporate şi a ajuns  preşedintele Coca-Cola Mexic, iar în cele din urmă preşedintele întregii ţări.

    Fox a început să muncească la Coca-Cola în 1964; iar Coca-Cola a fost prezentă pe piaţa din Mexic cu mulţi ani înainte de a deveni aşa populară. Deşi Vincente a părăsit compania în 1979, printre primele donaţii pe care le-a primit în timpul campaniei prezidenţiale au fost din partea Coca-Cola. El a fost ales preşedinte în anul 2000, iar afacerea Coca-Cola a crescut enorm în timpul în care Fox era în funcţia respectivă.

    În prezent, în medie, un mexican bea peste 700 de pahare de Cola pe an, aproape dublu faţă de media unui american. În urma popularităţii dobândite de cola, rata diabeticilor s-a dublat în Mexic în perioada 2000-2007.

     

     

  • Cele mai responsabile companii din România: Coca-Cola HBC – La tineri este puterea

    Motivaţie

    În România, 2 din 10 absolvenţi de liceu nu se înscriu la examenul de bacalaureat, 3 din 10 absolvenţi nu promovează examenul de bacalaureat, procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani din categoria NEET (Not Employed, in Education or Training) din România a fost de 21,6%, faţă de media la nivel european de 15,5% (Eurostat, 2017), iar 440.000 de tineri din România se încadreză în categoria NEET, potrivit reprezentanţilor Coca-Cola HBC. Aceste motive au stat la baza lansării proiectului La tineri este puterea (parte a programului internaţional YOUth Empowered), creat pentru una din cele mai neglijate categorii sociale – tinerii NEET, cu vârste cuprinde între 18 şi 30 de ani.

    Descrierea proiectului

    În 2017, Grupul Coca-Cola HBC a lansat un proiect educaţional, YOUth Empowered, care se adresează tinerilor, derulat în toate cele 28 de ţări în care grupul este prezent. Parte a acestui program, La tineri este puterea este o iniţiativă importantă şi necesară, deoarece se adresează unui grup ţintă cu multiple vulnerabilităţi, dar încă relativ slab definit şi deservit: tinerii NEET – cei care nu termină liceul, nu îşi găsesc locuri de muncă şi, într-un fel, se pierd aproape neobservaţi în statistici. Programul creează o punte, cu rol formativ şi educaţional, către facilitarea accesului lor pe piaţa muncii. Iniţiativa pilot din 2017 a adus împreună o echipă de psihologi, profesori, mentori şi traineri pasionaţi care au colaborat în ateliere şi traininguri îndreptate către dezvoltarea personală şi profesională – tinerii NEET neavând nevoie doar de traininguri specializate, ci şi de încredere în ei înşişi pentru a-şi atinge potenţialul.

    Proiectul are o etapă principală, un workshop de trei zile susţinut de traineri specializaţi. Activităţile au ca scop dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor. Aceştia trec prin discuţii despre comunicare şi relaţionare cu cei din jur, primesc informaţii despre negocieri şi planuri de afaceri. O altă componentă importantă pentru acest public este cea de tips & tricks pentru etapele angajării, în care trainerii le vorbesc despre CV şi interviul de angajare. După acest workshop, tinerii care doresc şi pot beneficia de consiliere vocaţională.

    Pentru dezvoltarea tinerilor, compania pune la dispoziţie o platformă online de traininguri interactive pe care cei interesaţi le pot accesa gratuit. Primul pas în proiect a fost crearea platformei online www.latineriesteputerea.ro pentru a facilita înscrierea în program. Au urmat crearea unei pagini de Facebook şi un cont de Instagram, pentru ca aceste exemple personale să aibă un impact mai puternic. Tot pe Facebook a fost creat un grup în care tinerii şi trainerii pot schimba idei şi informaţii, dar şi oportunităţi de carieră, punând astfel bazele unei reale reţele pentru tinerii din program. În continuare, şase dintre cei mai de succes tineri NEET au fost numiţi ambasadori ai programului şi au vorbit despre experienţa lor în atelierele ţinute în Bucureşti şi în alte oraşe.

    În luna iulie anul trecut a avut loc cel mai important eveniment al programului – cel dedicat stakeholderilor. Aproape 100 de persoane au fost prezente – autorităţi din sectorul educaţiei, profesionişti din protecţia socială, profesori, parteneri de afaceri, ONG-uri reprezentative şi mass-media. Unul din obiectivele acestui eveniment a fost să convingă profesori să se alăture cauzei – obiectiv care a fost atins, deoarece peste 30 de persoane şi-au exprimat interesul de a deveni tutori şi mentori.

    Rezultate

    În 2017, peste 1.200 de tineri din trei judeţe (Prahova, Vaslui şi Bucureşti-Ilfov) au participat la ateliere care au avut scopul de a le îmbunătăţi viaţa nu doar prin creşterea şanselor de angajare, ci şi prin stimularea capacităţii de a lua decizii mai bune pentru viitorul lor. Proiectul a continuat în 2018, când peste 2.200 de tineri din 19 judeţe au participat la workshopurile din program şi s-au înscris pe platforma de e-learning Digi Hub, dedicată tinerilor înscrişi în La tineri este puterea (1.200 de tineri în workshopuri, 1.400 de persoane înscrise pe Digi Hub). Programul continuă, pentru al treilea an consecutiv, în 2019, obiectivul fiind de a ajunge la 4.150 de tineri din cel puţin 20 de judeţe din România, prin workshopurile live şi prin platforma online a programului.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    >2,2 mld. lei

    Număr de angajaţi
    1.500

    Intervalul de implementare a proiectului
    2017 – prezent

  • PepsiCo surprinde pieţele şi îşi reduce estimările de profit pentru 2019, după ce Coca Cola a anunţat o previziune similară

    PepsiCo a anunţat vineri estimările de profit pentru anul curent şi a surprins pieţele cu o estimare redusă de profit, potrivit Reuters.

    Compania a decis o serie de investiţii masive în marketing şi dezvoltarea de noi produse pentru a câştiga din cota de piaţă a rivalilor de la Coca Cola Co.

    PepsiCo a majorat bugetul de publicitate pentru produsele Pepsi, Diet Pepsi şi Mountain Dew, şi investeşte de asemenea în businessul de gustări pentru a oferi produse cu arome noi, împachetate atractiv.

    Investiţiile în advertising şi inovaţii au potenţialul de a conduce creşterea produsului de bază, a declarat CFO-ul companiei, Hugh Johnston pentru Reuters.

    „Asta ne-a determinat să vrem să investim mai mult înapoi în business în 2019 şi de aceea estimările noastre se situează cum am anunţat”, spune Johnston.

    Compania a anunţat că estimează un profit ajustat per acţiune mai mic cu 3%, de 5,5 dolari per acţiune, în timp ce analiştii se aşteptau la o creştere de 3,5%, la 5,86 dolari per acţiune, potrivit datelor Refinitiv.

     

  • Nicoleta Eftimiu, Country General Manager / Coca-Cola România: „Cred că una dintre cele mai mari greşeli ale unui lider este să considere că informaţia are o singură direcţie – de la el către ceilalţi”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar primul job a fost acela de client service manager în cadrul unei agenţii de promoteri
    ¶ Lucrează la Coca-Cola România de aproape un deceniu şi jumătate, însă a preluat funcţia actuală anul trecut, fiind prima femeie aleasă să conducă operaţiunile companiei din cele două regiuni
    ¶ Printre pasiunile sale se numără sportul şi designul de interior

  • Cine este mai puternic: produsul sau brandul?

    Şi aceasta este problema României în business.
    Companiile româneşti, antreprenorii români, au creat produse, au creat servicii, dar au uitat sau nu au mai apucat să creeze şi un brand.
    Suntem mulţumiţi când vedem Made in Romania, dar brandul s-ar putea să nu fie românesc.
    Coca-Cola este poate cel mai bun exemplu de marketing al lumii. Produsul în sine este simplu: apă, zahăr, sirop, sifon. O banală reţetă care însă este prezentată  drept cea mai secretă reţetă a lumii.
    Toată lumea a copiat produsul, conţinutul, dar nu a reuşit să copieze brandul, povestea şi marketingul Coca-Cola.
    La fel este şi în cazul Pepsi-Cola.
    Ikea nu a făcut şi nici nu face mare lucru; vinde nişte mese, nişte scânduri, nişte rafturi la pachet. Produsul este şi made in Romania, dar brandul este Ikea.
    iPhone-ul este unul singur, chiar dacă este produs în China.
    Nu mai are nicio importanţă unde este produs pantoful de sport, atâta timp cât brandul este Adidas sau Nike.
    Americanii au dat producţia produselor Nike ţărilor asiatice, păstrând brandul, marketingul, diviziile de cercetare şi inovare.
    La fel fac toate marile companii ale lumii.
    Cele mai multe îşi fabrică  produsele în altă parte decât în ţara de origine, dar după schiţele, mostrele, reţetele lor.
    În România sunt centre de servicii care discută cu clienţi internaţionali fără ca beneficiarii serviciilor să ştie că vorbesc cu cineva dintr-un birou din Pipera. Clientul a sunat la call center-ul unei companii, al unui brand, şi nici nu are importanţă cine livrează produsul.
    Pentru că nu au avut timp să-şi creeze brandul, să lucreze la partea de cercetare şi dezvoltare a produselor şi serviciilor oferite, companiile româneşti şi antreprenorii români s-au trezit acum că au nevoie de un brand care le aduce o valoare adăugată mai mare.
    Un brand puternic dublează valoarea unei companii şi atrage angajaţii, au spus speakerii prezenţi la proiectul ZF Branduri româneşti, organizat împreună cu Raiffeisen Bank.
    Dacă ai un brand cunoscut, consumatorul îţi solicită produsele, spune Levente Szell, directorul general al Agroserv.
    Cosmin Moldovan, directorul general al Carmangeriei Moldovan, spune: „Când am deschis firma în anul 1993, am ales un nume care era greu de reţinut, iar după 15 ani am făcut rebranding şi am ales să schimbăm numele în Carmangeria Moldovan. Anul acesta ne vom preocupa să ne creăm un brand de bun angajator”.
    Acest număr din Business Magazin este dedicat companiilor care au vrut să-şi prezinte o inovaţie.
    Nu avem pretenţia că sunt cele mai importante inovaţii din România. Nici pe departe, dar vrem să spunem că este un început în demersul nostru de a convinge companiile să-şi prezinte inovaţiile, să le explice, să arate rezultatele obţinute pentru a oferi un exemplu pentru piaţă.
    Lăptăria cu Caimac nu face ceva deosebit, adică vinde lapte. Dar nu orice fel de lapte, şi nu în orice fel de ambalaj.
    Orice schimbare într-un produs sau un serviciu poate fi considerată o inovaţie.
    Berea la PET s-a inventat în România la Bere Mureş, atunci când compania era pusă cu spatele la zid.
    Inovaţia este în faţa noastră, iar sărăcia şi nevoile te fac să fii mai creativ pentru a încerca să ieşi în evidenţă cu bani mai puţini.
    Nimeni nu are banii companiei Coca-Cola, dar oricine poate să facă un suc din anumite plante care să prindă teren şi în final un produs care să fie cumpărat chiar de către Coca-Cola.
    România este considerată o ţară cu ingineri buni, dar care au nevoie să fie puşi într-un sistem care să le permită utilizarea minţii în crearea de produse şi servicii care să aibă utilitate în piaţă.
    Acum 20 de ani, a început un prim val de call centere, a urmat un val de centre de servicii, iar acum urmează un val de centre de cercetare şi dezvoltare.
    Pe baza experienţei câştigate aici, mă aştept ca inginerii şi cercetătorii români să creeze produse şi servicii inovatoare, întâi Made in Romania şi apoi ca brand.
    Companiile româneşti şi-au dedicat ultimii 20 de ani creării companiei şi realizării unui produs sau serviciu.
    Următorii 20 de ani vor fi pentru crearea unui brand, pentru inovare şi cercetare, asta dacă nu vor să iasă din piaţă.
    Şi revin la întrebarea din titlu. Cine este mai puternic: produsul sau brandul? Cine face mai mulţi bani?