BusinessMagazin

Tag: Cluj

  • Cât a fost cea mai mare tranzacţie realizată până acum de o companie antreprenorială românească din IT: Grupul american GlobalLogic va plăti 240 mil.euro pentru Fortech Cluj

    Surpriza finalului de an pe piaţa de IT din România, dar şi pe piaţa M&A locală, a fost tranzacţia prin care GlobalLogic a cumpărat Fortech Cluj, o companie antreprenorială românească de servicii IT. Surpriza cea mai mare este însă valoarea tranzacţiei. Conform unor surse ZF din piaţa de tehnologie, grupul american va plăti 240 milioane euro în două faze: 160 milioane euro imediat, iar 80 milioane euro dacă firma din Cluj îşi va îndeplini anumite ţinte în următorii 2 ani. 

    În anunţul oficial cele două părţi nu au dorit să dezvăluie valoarea tranzacţiei şi nici structura ei.  

    Fortech este o companie care furnizează servicii IT pentru clienţi globali, de altfel, acesta fiind şi principalul activ al firmei, respectiv portofoliul de clienţi, de multinaţionale, care au contracte pe termen lung.

    GlobalLogic a tatonat terenul cu mai multe firme din România, dar în final a accelerat procesul cu Fortechj. Compania din Cluj a fost fondată de Călin Văduva, iar acum mai sunt încă şase acţionari, conform surselor ZF.

    Valorea tranzacţiei este foarte mare pentru piaţa românească şi constituie o surpriză.

    Pe fondul deficitului extraordinar de programtori şi IT-işti la nivel global, marile firme se uită în toată lumea după companii locale care au un portofoliu bun de clienţi şi un  număr mare de IT-işti.

    Fortech are 1100 angajaţi, ceea ce a însemnat un activ extrem de important în tranzacţie.

     

  • Reacţia lui Boc, când a aflat că o porţie de cârnaţi costă 57 de lei la Târgul de Crăciun din Cluj

    Un turist a rămas uluit când a văzut cât l-a costat o porţie de cârnaţi la târgul de Crăciun de la Cluj-Napoca. Dar care a fost reacţia primarului Emil Boc când a fost chestionat despre preţurile care se practică la târgul organizat de primăria sa în centrul Clujului?

    Ei bine, Boc a fost invitat zilele trecute la un post de radio din Cluj unde a fost întrebat despre acest lucru. Primarul a încercat să le caute scuze comercianţilor spunând că trebuie să-şi acopere costurile cu chiria standurilor şi că el nu poate interveni în stabilirea preţurilor. Ba chiar a spus că a organizat şi alte târguri mai mici în alte zone ale oraşului, fâcându-i competiţie celui din centru organizat tot de Primărie din banii contribuabililor.

    ”Eu am văzut nişte analize în presă, care arată că preţurile de la Cluj sunt la fel ca şi cele de la Sibiu, Bucureşti şi de la alte târguri de Crăciun. Dacă au greşit ei, greşesc şi eu. În toate aceste locuri, spaţiul acela public trebuie scos la concesiune. Este o taxă minimă prevăzută de Consiliul Local şi vine cineva care oferă un ban pentru metru pătrat”, a spus Boc, la Napoca FM.

  • Cel mai bogat om din Ucraina, miliardarul Rinat Ahmetov, intră în afacerea momentului din România

    DTEK Renewables International, companie deţinută de Rinat Ahmetov, a devenit partenerul Finas Group, companie clujeană care operează şi pe piaţa de energie verde, intenţia celor două entităţi fiind de a dezvolta pe termen mediu proiecte regenerabile de 150 de miloane de euro, au anunţat cele două părţi.

    Potrivit informaţiilor furnizate la solicitarea ZF, din toate business-urile pe care le administrează, Finas Group a obţinut anul trecut venituri de peste 11 milioane de euro şi un profit operaţional de 3,7 milioane de euro. Compania este activă în zona de agricultură şi HoReCa prin Crama La Salina şi  restaurantul-pensiune Sarea-n bucate, imobiliare şi energie.

    În Crama La Salina, de exemplu, parteneri de afaceri sunt Simion Mureşan, acţionar şi în cadrul constructorului de infrastructură de telecomunicaţii Electrogrup, dar şi în alte businessuri, şi Claudiu Şugar, care ocupă funcţia de CEO al Finas Group.

    De partea cealaltă, DTEK Renewables International administrează un portofoliu de energie verde de 950 MW în Ucraina, solar şi eolian, compania lansând în 2019 o emisiune de obligaţiuni de 325 de milioane de euro, cu termen de 5 ani. Emisiunea de obligaţiuni a fost intermediată de Raiffeisen Bank şi Renaissance Capital, bancă de investiţii rusească concentrată pe pieţele emergente şi de frontieră. DTEK Renewables face parte din holdingul SCM, deţinut de Ahmetov, care are business-uri în minerit, media, real estate, transporturi sau agricultură.

    „Colaborarea între cele două companii a început în decembrie 2021, prin dezvoltarea comună a unui parc eolian de 60 MW în localitatea Ruginoasa, judeţul Iaşi, pe o suprafaţă de 25 de hectare. Investiţia în valoare de 90 de milioane de euro se află în acest moment în stadiul de proiectare şi de licitaţii echipamente, urmând a fi finalizată în 2024. În iunie 2022, Finas Group şi DTEK Renewables International au demarat un nou proiect în valoare de 60 de milioane de euro. Este vorba de un parc solar de 65 MW în localitatea Glodeni, judeţul Mureş, ce se întinde pe 90 de hectare şi care va fi finalizat anul viitor. În momentul asocierii celor două companii, atât parcul eolian, cât şi cel solar aveau autorizaţie tehnică de racordare (ATR)“, au anunţat săptămâna aceasta DTEK Renewables şi Finas Group.

    „Suntem încântaţi să colaborăm cu Finas Group în dezvoltarea proiectelor Ruginoasa şi Glodeni. Acestea sunt primele investiţii ale DTEK Renewables International în România, ca parte a planurilor companiei de a deveni un producător major de energie regenerabilă din ţară“, a spus şi John Stuart, CEO al DTEK Renewables International.

    La rândul său, Claudiu Şugar a spus că „acest tip de proiecte reprezintă un magnet pentru dezvoltarea zonelor respective.“

    „Ele devin poluri pentru investiţiile industriale viitoare, atrăgând companii care au în vedere consum de energie verde exclusiv pentru produsele lor. În plus se creează zeci de locuri noi de muncă, iar bugetul comunităţilor locale creşte date fiind taxele plătite de companii atât în faza de autorizări, cât şi după punerea în funcţiune a parcurilor“, a mai spus Claudiu Şugar.

    DTEK Renewables face parte din holdingul SCM, deţinut de Rinat Ahmetov, care are business-uri în minerit, media, real estate, transporturi sau agricultură.

     

     

  • Începe Târgul de Crăciun de la Cluj. Pe căsuţe sunt montate panouri solare

    „Pregătim o ediţie în care tema e relaxarea. Cred că toţi avem nevoie de relaxare, după doi ani atât de grei şi de complicaţi. De bucurie în stare pură, ca-n copilărie. Şi ce moment poate fi mai potrivit dacă nu chiar cel în care tocmai ne aflăm? Vă aşteptăm la târg cu bucurii pentru oameni mari şi mici: concerte, întâlniri cu personaje de poveste, poveşti, teatru, ateliere creative, vizite în Căsuţa Moşului, iar Tramvaiul lui Moş Crăciun revine pe şine chiar din prima zi de târg”, spune Mihai Oprean, organizatorul evenimentului.

    Târgul de Crăciun şi Primăria Cluj-Napoca reduc consumul de energie prin montarea de panouri solare pe căsuţele existente în târg. Energia regenerabilă produsă astfel scade costurile târgului, care cu timpul va deveni un eveniment sustenabil din punct de vedere al eficienţei energetice.

    De asemenea, vor avea loc zeci de concerte vor avea loc pe scena amplasată în Piaţa Unirii. Vor concerta, printre alţii, Voltaj, Direcţia 5, Iuliana Beregoi, Alexandra Uşurelu, Semnal M, Blue Ink Jazz Quartet, Vibes Live Band, Şcoala de muzică Rock Academy, Şcoala de Muzică Voltaj Academy, Şcoala de muzică Music Hub, Kids Sing Academy, Şcoala de Muzică The Beat, Timothy Kross, Incubatorul de Muzică şi Incubatorul de Folclor, Zestrea Ardealului, Clubul Vedetelor (Muguri de Folclor), Florian Roşan, Gadjo Dilo, Ministar, Maria Golban Şomlea şi Paula Rad.

    Tramvaiul lui Moş Crăciun va circula pe toată durata târgului, între orele 16.00-18.00, pe traseul Gară-Bucium, iar în unele zile, chiar şi Moşul îi va întâmpina pe cei mici.

    Târgul de Crăciun îşi deschide porţile vineri la ora 18.00, iar o oră mai târziu e programată aprinderea iluminatului de sărbători din Piaţa Unirii.

  • Cine este tânărul ce se autodescrie ca fiind „antreprenor dintotdeauna”. El şi-a deschis prima afacere când era în facultate, iar acum este asociat în şapte afaceri, în ţară şi peste hotare

    Mihai Filip se autodescrie ca fiind „antreprenor dintotdeauna”, după ce, încă din timpul facultăţii, a deschis primul său business, în domeniul fashion. După absolvire, şi-a continuat studiile, cu masterat şi doctorat în business, dar şi-a diversificat şi activităţile antreprenoriale. S-a axat pe domeniul software, în total însă, deţine sau este asociat în şapte companii, în diferite domenii, în România, dar şi în afara ţării.

    Clinica, IT-ul, fashionul şi construcţiile sunt businessurile principale – mai am însă afaceri unde sunt asociat şi în care deţin 10%, 20%, 30% din firmă. Concentrarea este acum pe IT şi pe clinică”, a povestit antreprenorul clujean Mihai Filip, descriind diversitatea activităţilor în care este implicat. Oves Enterprise, compania pe care se axează acum, este specializată în dezvoltare de software şi, potrivit celor mai recente informaţii, şi-a dublat încasările în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021. Înfiinţată în 2015, această companie a ajuns anul trecut la afaceri de 14 milioane de lei, iar pentru anul curent ţinta antreprenorului este dublarea. Clinica la care se referă este afacerea de chirurgie estetică a soţiei sale, Beauty Concept, dezvoltată în Cluj în urma unei investiţii de 1 milion de euro şi extinsă printr-o investiţie de 100.000 de euro în Bucureşti. Au însă şi o firmă de construcţii, Oves Empire, care face clădiri de birouri şi rezidenţiale, o firmă de publicitate, un dispecerat de taxi.

    Cum a ajuns Mihai Filip să se implice în toate aceste businessuri?

    A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, dar şi-a consolidat pregătirea teoretică cu un program masteral şi cu un doctorat. Încă din perioada facultăţii însă, fiind inspirat de vizitele dese pe care le făcea unor prieteni din Italia, a fost atras de brandurile de fashion. A dezvoltat o platformă de import-export dedicată acestora, apoi, fiindcă nu era mulţumit de oferta de dezvoltare site-uri disponibilă în acel moment, a migrat şi el cu businessul spre IT. 

    „De la început, noi nu am vrut să adresăm o nişă – facem de toate, deşi am fost sfătuiţi în mod contrar – acum cred că cei mai mari clienţi ai noştri sunt din zona fintech – înainte eram pe zona de automotive, am văzut că a scăzut automotive-ul, a crescut fintechul, nu se mai făceau maşini în contextul pandemic, dar lumea lucra de acasă şi avea nevoia siguranţei tranzacţiilor online”, descrie el felul în care a evoluat activitatea firmei de software recent. În prezent lucrează cu aproximativ şase bănci; dar au clienţi şi din zona de sănătate – spre exemplu, au lucrat cu guvernul german pentru a-i ajuta să înregistreze numărul de cazuri COVID.

    „Cei mai mulţi clienţi nu sunt din ţara noastră, ci din Regatul Unit, Germania, Austria, Statele Unite, dar am deschis  şi un birou în Dubai. În general ne concentrăm pe Europa – încercăm să lucrăm şi cu America, dar vrem să avem clienţi pe acelaşi fus orar – acum avem un client din Africa de Sud, dar există o diferenţă de 2 ore între noi şi ei – cu America e puţin mai greu”, explică Filip, menţionând totuşi că pentru a dezvolta relaţiile de pe piaţa americană, au dechis un birou şi acolo. În ceea ce priveşte businessul în Emirate, zonă de care tot mai mulţi români sunt atraşi, mai ales când vine vorba de investiţiile în real estate, Mihai Filip spune că este o zonă de interes, într-adevăr, însă atunci când vine vorba de imobiliare, trendul este nejustificat: „Un apartament frumos în Dubai în zona Marina costă cât un apartament în Cluj.

    De exemplu, apartamentele pe care le facem la OVES Empire costă undeva la 300.000 – 500.000 de euro – am vrut să cumpărăm în Dubai, costa 330.000 de euro un apartament. Toată lumea face această investiţie în ideea în care cred că vor închiria şi vor face 100.000 de euro pe an din închirierea apartamentului. Nu este chiar aşa, în plus, sunt foarte multe aspecte de luat în calcul – ca să faci achiziţia la un preţ decent, trebuie să mizezi pe o clădire în dezvoltare, sunt multe reguli etc. Mai bine îţi iei un apartament în Cluj şi îl închiriezi cu 500 de euro”.

    În prezent, echipa OVES numără 150 de persoane, mai mult decât dublu faţă de începutul acestui an, când erau în total 70 de angajaţi în companie, iar ţinta pentru finalul anului este de 200 de persoane. Cum reuşeşte antreprenorul clujean să atragă colegi într-una dintre cele mai competitive pieţe? Flexibilitatea este unul dintre criterii: „Noi suntem orientaţi pe livrabile, trebuie să livrăm, nu contează că oamenii noştri lucrează de acasă, din pădure sau din altă ţară. Avem un programator care spunea că nu poate intra să lucreze fiindcă i-a ros efectiv un şoarece cablul de internet”, glumeşte el, pentru a explica poziţionarea sa faţă de munca de oriunde.

    În plus, crede că a contat o abordare inspirată de americani: „Plătim bine, oferim flexibilitate, am învăţat de la cei din America – de 10 ori contează mai mult la ei oamenii companiei decât clientul. În România, pentru client faci orice, chiar dacă vorbim despre lucruri în detrimentul angajatului tău. Se aude în piaţă despre abordarea noastră şi, deşi piaţa IT pare una mare, oamenii au încredere în noi şi ajung să vină să lucreze cu noi, fără să îi căutăm noi neapărat în piaţă”. Cel mai important însă, este sentimentul de incluziune pe care îl caută oamenii şi pe care l-a identificat Mihai Filip: „Toţi oamenii au nevoie să simtă că aparţin unui grup, este nevoie de apartenenţă – din preistorie şi până acum. Noi, dincolo de scaune de masaj şi fructe la birou, am trecut de partea aceasta – suntem acolo pentru oameni, alături de oameni. Majoritatea oamenilor din management sunt angajaţi cu contracte de muncă, restul sunt angajaţi pe baza unor contracte de colaborare – ei pot să lucreze astfel de oriunde”.

    Războiul a influenţat evoluţia businessului, în sensul că li s-au dublat cererile de proiecte (ucrainenii nemaiputând oferi servicii similare), au ajuns chiar şi să contracteze ucraineni – „Singura problemă este că nu prea pot vorbi engleză – ce e mai interesant este că am avut o solicitare în care ucrainenii voiau să ne angajeze pe noi – aveau un client în Statele Unite, clientul de acolo le-a spus că au nevoie de un partener care să le asigure siguranţa – decât să piardă clientul, preferă să îşi angajeze un partener”. În continuare, Mihai Filip şi-a propus să dezvolte firma de software prin expansiune internaţională şi prin concentrarea pe parteneriate de lungă durată, cum ar fi cele cu instituţiile europene.

    „Vrem să dezvoltăm partea de produs fiindcă acesta este viitorul. Avem cerere, avem experţi, asta este zona în care vrem să ne dezvoltăm – ne-am propus să creştem cifra de afaceri, de la 3 milioane de euro, la 6, cel puţin.” Adaugă, de asemenea, că a primit oferte de a vinde firma – chiar mai multe, dar el nu ia în calcul asta acum: „Am dublat sau triplat în fiecare an firma – avem buget ca pentru acest an să investim în firma de produs undeva la 1,5 milioane de euro, deja am investit o parte din acest buget, nu văd de ce nu am dubla acest efort, vrem să investim în noi, să cumpărăm firme sau părţi din alte firme; legat de partea de investitori, nu avem nevoie de bani, noi suntem firmă de servicii, vindem cunoştinţe”.

    Singurul lucru care îi lipseşte? Timpul: „Singurul lucru de care am nevoie şi pe care nu îl am este timpul.  Care este de altfel şi cel mai mare asset. Muncesc frecvent 15 ore pe zi, dar încerc ca în weekend, să mă odihnesc, să-mi dau voie să mă relaxez, nu atât pentru a o lua de la capăt luni dimineaţa mai odihnit, dar şi pentru a-mi oferi luxul de a sedimenta deciziile luate în săptămâna încheiată şi a putea genera noi idei care să ne sprijine în demersul de a creşte susţinut în plan profesional”. Spune că în acest moment, implementează multe lanţuri ierarhice în companie, pentru a face pasul de la compania-om la o structură funcţională şi în lipsa sa: „Obiectivul este ca businessul să-şi continue creşterea fară să mai depindă de mine, iar asta, în viitor, îmi va oferi mai mult timp pentru mine în plan personal”.

    Sfatul său pentru un tânăr antreprenor? „Să nu se lase, orice s-ar întâmpla. Niciun business nu este uşor, chiar dacă vinzi covrigi sau dacă faci benzi desenate. Totuşi, nu trebuie să te laşi, fără regula asta nu are rost să te apuci de business. Dacă vrei să îţi realizezi visul, trebuie să dedici acestuia 15 ore pe zi, eu şi acum lucrez de dimineaţa de la 8 până seara la 8, la 10, cât e nevoie.”    ■

  • Ministerul Sănătăţii, precizări cu privire la decesele provocate de infecţii intraspitaliceşti

    Ministerul Sănătăţii susţine că a fost informat în 14 octombrie despre existenţa unui focar de infecţii asociate asistenţei medicale (IAAM) cu 6 cazuri, din care 5 s-au soldat cu deces, începând din data de 8 octombrie. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a dispus deplasarea imediată a secretarului de stat Adriana Pistol la Târgu Mureş pentru a verifica la faţa locului situaţia şi a se asigura că măsurile luate sunt cele corecte.

    „Potrivit datelor medicale puse la dispoziţie de Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş aflat în subordinea Consiliului Judeţean Mureş, pacienţii care au decedat aveau multiple patologii şi spitalizări cu durată mare în secţia de terapie intensivă. Aceştia erau în stare critică în momentul internării în secţia ATI, motiv pentru care au necesitat multiple manevre medicale invazive, inclusiv suport ventilator. Germenii izolaţi din focar au fost Piocianic şi Acinetobacter multirezistenţi la antibiotice”, arată ministerul în comunicat.

    Conform acestuia, au fost suspendate internările în secţia ATI, iar intervenţiile chirurgicale au fost sistate; a început curăţenia şi dezinfecţia secţiei, s-au recoltat probe pentru evaluarea bacteriologică a pacienţilor existenţi în secţie şi a personalului medical.

    De asemenea, s-a decis ca personalul din întreg spitalul să fie reinstruit cu privire la măsurile de curăţenie şi dezinfecţie, igienă a mâinilor, utilizarea echipamentului de protecţie şi managementului deşeurilor.

    Rezultatele probelor recoltate de la pacienţii din secţia de terapie intensivă au fost negative.

    „La cererea Ministerului Sănătăţii, DSP Cluj, respectiv Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj -Napoca, au informat că în secţia de neonatologie a fost înregistrat un deces la un copil prematur cu multiple probleme medicale şi care a fost infectat cu bacteria Serattia marcensesns. Din ancheta epidemiologică efectuată, reiese că nu au fost înregistrate alte IAAM în secţia de neonatologie în aceeaşi luna (septembrie 2022), precum nici alte decese care să fi fost cauzate de IAAM. Nu există niciun fel de informaţii referitoare la 4 decese, aşa cum în mod eronat s-a vehiculat în spaţiul public”, arată MS.

    Ministerul Sănătăţii precizează că este conştient de importanţa problematicii IAAM în spitalele din România şi a elaborat acte normative necesare controlului IAAM, ghiduri de proceduri de bună practică în domeniile Microbiologiei, Epidemiologiei şi prescrierii de antibiotice. Ministerul anunţă că face demersuri pentru raportarea corectă a acestor infecţii de către toate spitalele din România, „însă este nevoie de o abordare constructivă pentru cunoaşterea şi aducerea sub control a acestui fenomen, din partea întregii societăţi”.

  • După 20 de ani

    ​Dacă în urmă cu 20 de ani BERD era principalul acţionar, cu 15%, acum principalul acţionar al băncii din Cluj este Pilonul II de Pensii, unde 7,6 milioane de români au banii pentru viitoarea pensie. Ciorcilă este principalul acţionaar individual, deţinând 4,5% din acţiuni, ceea ce înseamnă o valoare a potofoliului de 127 de milioane de euro.

    „Să ştiţi că noi nu ne-am propus să ajungem numărul unu în piaţă, aş fi preferat să fim numărul doi, să nu fim în atenţia tuturor, dar să avem volumul de business pe care îl avem astăzi.”

     

     

  • Al doilea oraş din România care ajunge la 1 milion de locuitori. ”Nu vom mai avea totul concentrat în Bucureşti”

    Construcţia metroului din Cluj va transforma radical centrul regional şi va permite creşterea de aproape trei ori a populaţiei oraşului în condiţiile în care oamenii se vor deplasa mai uşor şi mai rapid dintr-un capăt în celălălt.

    „PNRR include şi investiţii în metrou, o componentă importantă pentru cel din Bucureşti dar şi pentru Cluj. Clujul va fi primul oraş din România care are sarcina dificilă de a implementa proiectul de metrou, care va face din Cluj o localitate cu un potenţial de peste 1 milion de locuitori, astfel încât să nu mai avem totul concentrat la Bucureşti“, a spus Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene, în cadrul evenimentului Misiunea 2030 – Drumul României către un transport verde, eveniment realizat de Confederaţia Patronală Concordia.

    Zona metropolitană a Clujului are circa 410.000 de lo­cuitori, însă din cauza reliefului oraşul are o zonă li­mi­tată unde se poate extinde, iar creşterea populaţiei pune o presiune tot mai mare pe transportul în comun şi pe infrastructura rutieră. Concordia a lansat studiul Viito­rul Transportului, realizat de la Deloitte, ce repre­zintă prima foaie de parcurs pentru atingerea obiecti­velor pentru a respecta cerinţele planului Fit for 55 şi reducerea la zero a emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

    Primăria Cluj a decis suspendarea temporară a proiectului metroului pentru a actualiza indicatorii licitaţiei, în condiţiile în care costurile materialelor de construcţii au crescut foarte mult în 2022 din cauza inflaţiei şi conflictului din Ucraina.

  • Situaţia tristă in care se află România. Într-un singur judeţ din ţara noastră toate şcolile au grupurile sanitare în interior

    Clujul este singurul judeţ din România care nu are toalete în curtea şcolilor şi a grădiniţelor, acestea fiind, în totalitate, în interiorul clădirilor de învăţământ, potrivit unui raport al Consiliului Judeţean Cluj.

    Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, spune că ar trebui să fie un lucru normal ca grupurile sanitare din instituţiile de învăţământ să fie în interior.

    „Deşi nu este o laudă şi ar trebui să constituie peste tot o normalitate a zilelor noastre, mă bucur să constat că atingerea obiectivului asumat la nivelul administraţiei judeţene a fost confirmată şi de Inspectoratul Şcolar în acest început de an educaţional. Clujul este singurul judeţ din ţară cu şcoli şi grădiniţe racordate integral la apă curentă şi cu toalete în interiorul clădirilor, iar această stare datează deja de doi ani de zile”, spune Tişe.

    Potrivit Raportului privind starea învăţământului preuniversitar clujean, făcut public de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, judeţul Cluj este singurul din ţară care a remediat în totalitate situaţia toaletelor şi a grupurilor sanitare aflate în curtea unităţilor şcolare clujene.

    Forul administrativ judeţean susţine în continuare eforturile depuse de primăriile clujene pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea şcolilor şi grădiniţelor.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Situaţia tristă in care se află România. Într-un singur judeţ din ţara noastră toate şcolile au grupurile sanitare în interior

    Clujul este singurul judeţ din România care nu are toalete în curtea şcolilor şi a grădiniţelor, acestea fiind, în totalitate, în interiorul clădirilor de învăţământ, potrivit unui raport al Consiliului Judeţean Cluj.

    Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, spune că ar trebui să fie un lucru normal ca grupurile sanitare din instituţiile de învăţământ să fie în interior.

    „Deşi nu este o laudă şi ar trebui să constituie peste tot o normalitate a zilelor noastre, mă bucur să constat că atingerea obiectivului asumat la nivelul administraţiei judeţene a fost confirmată şi de Inspectoratul Şcolar în acest început de an educaţional. Clujul este singurul judeţ din ţară cu şcoli şi grădiniţe racordate integral la apă curentă şi cu toalete în interiorul clădirilor, iar această stare datează deja de doi ani de zile”, spune Tişe.

    Potrivit Raportului privind starea învăţământului preuniversitar clujean, făcut public de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, judeţul Cluj este singurul din ţară care a remediat în totalitate situaţia toaletelor şi a grupurilor sanitare aflate în curtea unităţilor şcolare clujene.

    Forul administrativ judeţean susţine în continuare eforturile depuse de primăriile clujene pentru reabilitarea, modernizarea şi dotarea şcolilor şi grădiniţelor.

    Doar în acest an, Consiliu Judeţean Cluj a repartizat UAT-urilor clujene circa 33 de milioane de lei pentru finanţarea şi a unor astfel de proiecte, dar şi pentru susţinerea investiţiilor în infrastructura de bază.

    În contextul în care toate şcolile din judeţ dispun de apă curentă, preocuparea autorităţilor locale este ca aceasta să devină pe deplin potabilă şi în cazul ultimelor 10% din unităţi în care apa există şi poate fi folosită pentru spălat, dar nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate.