BusinessMagazin

Tag: CÎMPEANU

  • Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: „Şcoala trebuie să se deschidă prima şi să se închidă ultima”

    Peste 60% din angajaţii din şcoli sunt vaccinaţi, precum şi 4% din elevii cu vârsta între 12 şi 15 ani, adică 30.000 de elevi. Sunt vaccinaţi 20% din copii între 16 şi 19 ani, adică 145.000, a declarat duminică, la Aleph News, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.  

    În ceea ce priveşte cadrele didactice, 185.000 din 300.000 sunt vaccinate. „Părinţii sunt reticenţi la vaccinarea elevilor. În fiecare şcoală vom avea o persoană care se ocupă cu protecţia sanitară. Profesorii desemnaţi din fiecare şcoală vor ţine legătura cu DSP. Le vom trimite părinţii un formular la care să răspundă dacă copilul acesta este vaccinat sau nu, iar în cazul în care copilul acesta este vaccinat, dacă le dă acord pentru vaccinare. Din 13 septembrie, părinţii vor primi aceste formulare. Eu rămân un susţinător al vaccinării, dar vaccinarea este voluntară. Nu cred că se ajunge la obligativitatea vaccinării ”, a spus ministrul

    După rata de incidenţă de 6 la mie, situaţii vor fi diferite de la o localitate la alta. Una dintre ipoteze este că după rata de 6 la mie, toţi elevii vor trece online. Alta ipoteză: după rata de incidenţă de 6 la mie, preşcolarii vor avea prezenţă fizică. Cei sub 12 ani vor intra online, iar cei peste 12 ani vor putea veni la şcoală dacă sunt vaccinaţi. Ar fi un bonus pentru cei vaccinaţi: să vină la şcoală.

    „În scurt timp, vom lua o decizie finală pe aceste variante. Suntem obligaţi să lucrăm în scenarii. Dar va fi un ordin comun al ministrului Sănătăţii cu ministrul Educaţiei pentru începerea şcolii. Înainte de 1 septembrie, părinţii vor afla cum începe şcoala. Cert este că şcolile se deschid toate cu prezenţă fizică. Am reglementar şi prima zi de şcoală. Ceremoniile de deschidere vor avea 2 condiţii: La deschidere, în exterior, vor fi doar cu mască de protecţie iar ceremoniile de deschidere vor fi maximum 1 oră şi jumătate”, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, în emisiunea OFF/On The Record, pe Aleph News.

    Despre recuperarea materiei pierdute de elevi în perioada pandemiei, Sorin Cîmpeanu a spus următoarele: „Pierderile pe materie au fost mari şi foarte mari. Nu toţi elevii din aceeaşi clasă au pierdut la fel. 246.000 dintre elevi s-au înscris la ore remediale din 3 milioane.

    N-am avut mulţi înscrişi pentru ore remediale. Profesorii nu sunt pregătiţi pentru predarea online. Mulţi profesori şi elevi şi-au consolidat abilităţile digitale. Profesorii nu au fost formaţi pentru predarea online. Nu poţi să iei mânuţa copilului şi să-l înveţi să caligrafieze online. Sunt domenii şi vârste la care nu se potriveşte predarea online. Nimeni nu a avut în România platforme dedicate”.

    Cât de protejate sunt şcolile din România? „După Colectiv, România a fost şocată că şcolile nu sunt securizate pentru incendii. Situaţia de acum nu diferă prea mult de 2015. În sistem avem baze diferite de raportare. Este nevoie de o armonizare şi de o clarificare legislativă. Statul acesta se încurcă singur. Da, 574 de şcoli din România nu au încălzit. În inima sectorului 1, informatică, nu există încălzire ”, a afirmat Cîmpeanu, pe Aleph News.

  • Analfabetism funcţional. România, rezultate de două ori mai slabe decât media Uniunii Europene

    Cîmpeanu a spus, după întâlnirea de joi a primului Comitet interministerial pentru monitorizarea implementării Proiectului „România Educată”, că, din perspectiva abandonului şcolar, ţinta asumată de România a fost de 11,3% pentru anul 2020. România a realizat 15,6%, în condiţiile în care media în Uniunea Europeană asumată a fost 10% şi realizată – 10,1%.

    În ce priveşte ponderea absolvenţilor de învăţământ superior, România şi-a propus 26,7% şi a realizat 26,4%. În Uniunea Europeană, media este de 40,9%.

    Datele educaţiei timpurii arată ceva mai bine, România fiind la 82%, în timp ce Uniunea Europeană este la 95,3%.

    Rezultatele de partea de PISA (Programme for International Student Assessment) sunt mai multe decât îngrijorătoare, a declarat ministrul.

    Pe partea de citire, ţara noastră a realizat, în anul 2015, 38,7% – aceasta fiind, practic, rata de analfabetism funcţional. În anul 2018 rata a crescut la citire la 40,8%, la matematică de la 39,9% la 46,6%, iar la ştiinţe de la 38,5% la 43,9%.

    „Deci practic între anii 2015 şi 2018 sistemul românesc de învăţământ s-a deteriorat, în condiţiile în care, pe toate cele trei probe, media Uniunii Europene este de: 22% la citire – adică jumătate din procentajul elevilor care nu au reuşit să treacă această probă în România -, 22,9% la matematică – mai puţin de jumătate faţă de România – şi de 22,3% la ştiinţe. Din această perspectivă plecăm cu rezultate care sunt de două ori mai slabe decât media Uniunii Europene”, a declarat Cîmpeanu.

  • La câte cazuri de coronavirus se închid şcolile? Pragul anunţat de Sorin Cîmpeanu

    Sorin Cîmpeanu a declarat că nu crede că vor fi situaţii în care să se depăşească pragul de 6 la mie.

    „Am agreat, sub rezerva validării la nivel CNSU, că vom ţine şcolile deschise până la pragul de 6 la mie. Peste pragul de 6 la mie, sigur că apar o serie de condiţii. Aceste condiţii nu vor dezavantaja persoanele nevaccinate, fie că vorbim de elevi cu vârsta peste 12 ani, fie că vorbim de cadre didactice, dar vor pune în evidenţă beneficii din această perspectivă pentru elevii şi profesorii care sunt vaccinaţi. Peste pragul de 6 la mie lucrurile se vor întâmpla separat în funcţie de vârstă, de specificul activităţii, iar la carantină se opreşte întreaga activitate. Eu personal îndrăznesc să sper că nu vom ajunge la pragul de 6 la mie, deci vom putea ţine toate şcolile deschise”, a spus ministrul Educaţiei.

    Acesta a precizat că a propus şi s-a agreat ca şcolile să rămână deschise până la atingerea acestui prag, de 6 la mie, pentru că oricum copiii circulă şi este de preferat să o facă într-un mediu controlat. În plus, spune Cîmpeanu, nu vor fi pierderi educaţionale.

  • „Şcoala din spital”, programul prin care copiii internaţi pot continua să studieze

    „Proiect de OUG prezentat în primă lectură a vizat <Şcoala din spital>. Mai exact, în cadrul Universităţilor de Medicină şi Farmacie se înfiinţează unităţi de învăţământ preuniversitar cu titulatura <Şcoala din spital>. Acest lucru are ca scop organizarea şcolarizării ante-preşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor spitalizaţi în număr de câteva sute în fiecare an. Aş vrea să spun că până acum nu a fost posibilă organizarea şcolii în spital, deoarece piedici birocratice reglementau dimensiunea minimă a formaţiunilor de studiu. Mai exact, este ca şi cum am putea să clarificăm că într-un spital oncologic am avea un număr suficient de mare în acelaşi spital, în acelaşi timp de elevi de clasa a şaptea, de exemplu, lucru care, în mod evident, este absurd. Această absurditate a fost înlăturată din reglementările legale”, anunţă Sorin Cîmpeanu.

    Potrivit acestuia, pe toată perioada spitalizării se va desemna un cadru didactic monitor, care va avea obligaţia de a supraveghea parcursul educaţional al preşcolarului sau al elevului, precum şi de a menţine legătura permanentă cu unitatea de învăţământ la care acesta a fost înmatriculat înainte de spitalizare.

    „De asemenea, Ministerul Educaţiei înfiinţează Corpul Naţional al cadrelor didactice pentru şcoala din spital. Acesta va fi constituit în urma selecţiei cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unor programe de pregătire în domeniul psiho-pedagogiei speciale. Se organizează şi Programul Naţional Şcoala din Spital care vizează continuarea predării învăţării prin membrii acestui corp naţional al cadrelor didactice pentru şcoala din spital, în cazul mutării elevilor de la un spital la altul sau de la o secţie la alta. Deci este vorba despre componenta mobilă a acestei şcoli din spital. Pentru sprijinirea învăţării în aceste şcoli din spital, Ministerul Educaţiei poate organiza şi olimpiade şi concursuri şcolare şi, de asemenea, poate acorda burse de studiu şi alte forme de sprijin material prin programe naţionale aprobate prin hotărâri de guvern”, adaugă ministrul Educaţiei.

    El precizează că universităţile de medicină şi farmacie pot accesa şi fonduri externe nerambursabile în vederea îmbunătăţirii activităţilor desfăşurate prin acest program naţional „Şcoala din spital”.

    „Procesul instructiv-educativ se va desfăşura adaptat la specificul bolii, la perioada de spitalizare şi la clasa în caree este înscris elevul în anul şcolar respectiv. În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a OUG, Ministerul Educaţiei va elabora o programă diferenţiată de susţinere a evaluării naţionale şi a examenului naţional de bacalaureat atât pentru elevii şcolarizaţi în acest program, cât şi pentru toţi elevii cu cerinţe educaţionale speciale şi care necesită o spitalizare îndelungată. Prin derogare de la dispoziţiile art. 5 alin 2 din Legea Educaţiei Naţionale prezenta OUG va intra în vigoare de la data publicării în MO. Acest proiect de OUG a fost prezentat în primă lectură”, precizează Sorin Cîmpeanu.

  • A fost stabilit costul standard per copil în creşă. Cum vor funcţiona creşele în România

    „Tot în primă lectură un alt proiect de OUG care prevede preluarea creşelor în sistemul de educaţie. Este vorba de cele 387 de creşe care funcţionează în prezent care vor fi preluate în sistemul de educaţie în felul următor: acolo unde autorităţile locale iniţiază solicitări de preluare inclusiv a personalului în sistemul de educaţie, aceste creşe vor funcţiona pe lângă grădiniţe, sub personalitatea juridică a grădiniţelor, având în vedere nevoia de integrare a conceptului educaţiei timpurii. Integrare este şi grădiniţa”, afirmă Sorin Cîmpeanu.

    El spune că acolo unde autorităţile locale nu iniţiază demersuri pentru preluarea totală în sistemul de educaţie, Ministerul Educaţiei va asigura cheltuielile salariale pentru componenta educaţională.

    „Cu alte cuvinte, Ministerul Educaţiei asumă preluarea resursei umane – e vorba de educatori puericultori – inclusiv din perspectiva cheltuielilor salariale. Această OUG vine în corelare cu proiectul HG adoptat azi cu privire la costul standard per copil în creşă. Este o cerinţă de mulţi ani a întregii societăţi de ddefinire a acestui cost standard per copil în creşă. Acest cost standard a fost stabilit la o valoare de 15.000 de lei per copil pentru cheltuieli salariale, la care se adaugă şi o componentă de 585 de lei pentru cheltuieli materiale. Aş vrea să comparăm acest nivel cu 7.431 de lei costul standard per copil în grădiniţă. Este puţin mai mult de dublu, pentru că este vorba, în primul rând, de grupe mai mici, la jumătate faţă de grupele din grădiniţe şi este vorba de cerinţe speciale de îngrijire în acest domeniu ante-preşcolar, copii în creşă. Vom vedea prin consultare cu personalul medical autorizat. Din primele consultări a reieşit că în creşe vor putea merge copii de la 0 la 3 ani, dar 0 ani înţelegând vârsta de 11 luni, vârstă până la care este recomandat ca aceşti copii să stea pe lângă mame, împreună cu ele”, conchide ministrul Educaţiei.

  • PSD: Este o bătaie de joc de neimaginat. Testaţi pentru şcoli deschise în permanenţă

    „L-am auzit şi vineri, dar şi duminică la prânz pe ministrul Sorin Cîmpeanu că ziua de vineri va rămâne ziua de referinţă pentru închiderea sau redeschiderea şcolilor. Toţi părinţii îşi fac planuri pentru următoarea săptămînă, în funcţie de aceste anunţuri. Pe seară însă, duminică seara, dl. ministru a întors totul pe dos, anunţând că deciziile se iau de pe o zi pe alta. Acum ne spune că e posibil ca şcoala să înceapă miercuri. Ce să mai înţeleagă părinţii, ce să mai înţeleagă profesorii? Înainte de a lua o astfel de hotărâre pe genunghi, gândiţi-vă la părinţii care află de pe o zi pe alta dacă-şi duc copii la cşoală sau nu”, spune Laura Georgescu.

    Senatoarea PSD spune că situaţia este confuză şi în rândul profesorilor.

    „Este o bătaie de joc de neimaginat. Ajunge. Opriţi-vă cu aceste decizii aberante care distrug sistemul de învăţământ românesc. Învăţământul online funcţionează doar pe termen scurt, în niciun caz aşa cum l-aţi aplicat voi în ultimul an de zile. Terminaţi cu această prostie cu rata de 1 la mie sau alţi indicatori pe care îi scoateţi sau îi ascundeţi în joben. Lasaţi copiii să meargă la şcioală. Testaţi pentru a ţine şcolile deschise indiferent de rata de incidenţă. Nu mai pedepsiţi copiii. Testaţi pentru şcoli deschise în permanenţă”, conchide Georgescu.

    Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu susţine că este posibil ca de miercuri elevii să poată merge la şcoală în Bucureşti, indiferent de clasă, dacă aceasta va fi decizia Comitetului Municipal pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti.

    Potrivit datelor oficiale, rata de infectare în Bucureşti a ajuns luni la 0.94 la mia de locuitori, ceea ce plasează Capitala în scernariul verde.

  • Ce riscuri şi beneficii au elevii dacă merg la şcoală. Cîmpeanu: Fără educaţie o vom duce rău toţi

    Întrebat dacă nu există un risc prea mare ca un copil să meargă la clasă cu un profesor nevaccinat, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat, la Digi 24, că este evident că riscul e mai mare atunci când profesorul nu este vaccinat.

    Dacă merită acest risc, ministrul Cîmpeanu a spus că „e un calcul pe care îl facem fiecare dintre noi”.

    „Din punctul meu de vedere, atunci când evaluezi risc-beneficiu în favoarea sistemului de educaţie, nu rişti nimic, nu rişti să pierzi. Beneficiile educaţiei sunt mult mai mari. Fără educaţie trebuie să înţelegem că vom avea medici nepregătiţi, ingineri nepregătiţi, o ţară întreagă nepregătită şi o vom duce rău cu toţii fără educaţie”, a spus Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a precizat că beneficiile educaţiei în şcoală sunt enorme, fără să îşi dorească să vorbească despre excluziunea socială sau despre faptul că această perioadă în care nu s-a putut merge la şcoală au fost generate angoase, anxietăţi, deficit de atenţie, dezechilibre psihice, dincolo de lacunele de cunoaştere, dezechilibre emoţionale, dezechilibre emoţionale.

    „Au fost consecinţe foarte grave. De asta insist să se meargă la şcoală cu prezenţă fizică”, a mai spus ministrul.

  • Cîmpeanu: Nu se justifică înjumătăţirea claselor terminale din zonele aflate în scenariul roşu

    Ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat, luni, că elevii revin la şcoală în data de 5 mai, cu excepţia celor din clasele terminale, care vor reveni la şcoală în data de 10 mai.

    Întrebat dacă cei aflaţi în scenariul roşu revin toţi sau doar jumătate, Cîmpeanu a răspuns: „elevii de clasa a 8-a revin la şcoală pe data de 10 mai şi au cursuri până pe 11 iunie, deci mai au doar o lună de cursuri înainte de examenul de Evaluare Naţională, care va începe pe data de 22 iunie. Această lună este foarte importantă pentru pregătirea lor”.

    Potrivit ministrului, nu se justifică înjumătăţirea efectivelor de elevi în clasele terminale, atunci când în condiţii similare, respectiv suprafeţe identice ale claselor, cei de clasa a 4-a, de exemplu, pot merge toţi la şcoală.

    „Am solicitat eliminarea acestei condiţii. De asemenea, am cerut reanalizarea solicitării pe care Ministerul Educaţiei a făcut-o încă din martie pentru a se putea permite prezenţă fizică în toate şcolile speciale. Este vorba despre 185 de şcoli în care învaţă 27.750 de elevi”, spune Cîmpeanu.

     

     

  • Cîmpeanu despre conducerile şcolilor:Degeaba adaugi masă musculară, dacă nu ai coloană vertebrală

    „Este un obiectiv de bază în programul România Educată, care vizează guvernanţa şcolilor. Guvernanţa şcolilor este coloana vertebrală a sistemului de educaţie. Degeaba poţi adăuga masă musculară, dacă nu ai coloană vertebrală profesionistă. Organizăm aceste concursuri începând cu un examen scris. În data de 27 iulie intenţionăm să organizăm acest concurs în care se vor putea prezenta toţi cei care aspiră la funcţia de director sau director adjunct într-o unitate preuniversitară”, spune Sorin Câmpeanu.

    Candidaţilor li se vor testa abilităţile cognitive, dar şi cele manageriale.

    „Un set de subiecte relevante, un set de subiecte care să asigure accesul echitabil al tuturor celor care doresc să fie directori în şcolile româneşti. Ne gândim ca această poziţie de director educaţional plus director adjunct să fie dublată de un director administrativ, care să poată să pună în aplicare acele proiecte pe care le vom finanţa prin PNRR”, adaugă miistrul Educaţiei

    Întrebat dacă vor fi organizate concursuri pentru conducerea tuturor şcolilor, Cîmpeanu a răspuns: „În data de 5 august vor expira toate mandatele conducerilor şcolilor di România. Deci e nevoie să organizăm măcar această primă etapă, urmată de interviuri cu cei care trec de prima etapă – foarte probabil nota minină va fi 7. Toţi cei care vor promova prima etapă se vor putea înscrie în septembrie şi octombrie la concursurile care se vor susţine în fiecare şcoală”.

  • Evaluarea naţională şi bacalaureatul se vor derula cu prezenţă fizică

    Evaluarea naţională va începe pe data de 22 iunie, iar bacalaureatul pe 28 iunie şi se vor derula cu prezenţă fizică, anunţă ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu: „Vom analiza dacă e nevoie de acest triaj epidemiologic sau nu”.

    „Evaluarea naţională va începe pe data de 22 iunie. Bacalaureatul va începe pe 28 iunie. Se vor derula cu prezenţă fizică”, precizează Sorin Cîmpeanu.

    El spune că autorităţile vor analiza dacă mai e nevoie de triaj epidemiologic la examenele naţionale.

    „La examenul de bacalaureat de anul trecut au fost identificate doar două cazuri, care nici măcar nu au fost confirmate. Împreună cu cei îndreptăţiţi să se pronunţe vom analiza dacă e nevoie de acest triaj epidemiologic sau nu”, declară Cîmpeanu.