BusinessMagazin

Tag: CÎMPEANU

  • Bugetul Sănătăţii, suplimentat cu 26,3 milioane de lei pentru spitalele care au pacienţi răniţi la Colectiv

    “Avem o suplimentare a bugetului Ministerului Sănătăţii pentru reîntregirea stocurilor de medicamente şi consumabile din spitale pentru a preveni o eventuală altă situaţie nedorită, în valoare de 26,3 milioane lei”, le-a spus premierul interimar miniştrilor prezenţi la şedinţa săptămânală a Guvernului.

    Totodată, fondurile vor fi destinate continuării tratamentului, serviciilor medicale şi recuperării persoanelor rănite în urma incendiului din clubul Colectiv şi sunt destinate spitalelor din Bucureşti care tratează pacienţi afectaţi de incendiul din 30 octombrie, respectiv Spitalul Elias, Spitalul Militar Central, Spitalul Clinic de Urgenţă, Spitalul Universitar de Urgenţă, Spitalul pentru copii “Grigore Alexandrescu”, Spitalul “Sfântul Ioan”, Spitalul “Sfântul Pantelimon”, Spitalul “Bagdasar Arseni”, Spitalul de Arşi, Spitalul Floreasca.

    Acordarea fondurilor este necesară având în vedere că majoritatea pacienţilor rămaşi internaţi sunt în stare critică/gravă, cu arsuri pe corp, şi mai ales cu leziuni pulmonare grave. Tratarea acestor persoane este un proces complex, care necesită materiale sanitare speciale, alimentaţie parenterală pe o perioadă lungă. De asemenea, tratamentul complicaţilor, inerente în asemenea situaţii este unul complex, fiind necesare fonduri suplimentare.

  • Cîmpeanu a mulţumit fundaţiilor care s-au implicat în sprijinirea familiilor răniţilor din Colectiv, nominalizând-o doar pe cea apropiată trustului Intact

    “Aş vrea să mai fac o precizare, pentru că doresc ca chestionarea acestei situaţii să se facă în condiţii de deplină transparenţă. În ceea ce priveşte sprijinul aparţinătorilor, este un element important. V-am spus cum stăm pe cele două paliere, sprijinul de urgenţă pentru decontarea cheltuielilor de transport, cazare şi masă, dar vreau să mulţumesc fundaţiilor, Fundaţia “Mereu aproape” şi alte fundaţii care s-au implicat în decontarea cheltuielilor aparţinătorilor”, a declarat, sâmbătă, premierul interimar Sorin Cîmpeanu, la Palatul Victoria.

    Sorin Cîmpeanu a devenit membru al Cabinetului Ponta odată cu remanierea guvernamentală care a avut loc imediat după alegerile prezidenţiale, în decembrie 2014. El a preluat atunci portofoliul Educaţiei la propunerea Partidului Conservator.

     

  • Premierul interimar: Sănătatea şi Educaţia sunt domenii prioritare în bugetul pe 2016, dar nu neglijăm Apărarea

    “A fost prima discuţie, generală, pe proiectul Legii bugetului, proiect ce va fi întocmit, din punct de vedere tehnic, conform atribuţiilor unui guvern interimar. La modul general cunoaşteam din discuţiile anterioare situaţia, o cunoşteam la nivel particular la nivelul bugetului Educaţiei şi al Cercetării” a spus Cîmpeanu, după întâlnirea cu ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

    El a mai spus că discuţia a fost utilă din perspectiva unei imagini de ansamblu asupra stării bugetului şi asupra identificării obiectivelor. Premierul interimar a precizat că “priorităţile sunt Sănătatea şi Educaţia fără a neglija domeniul Apărării şi fără a neglija celelalte domenii”.

    Primul-ministru interimar, Sorin Cîmpeanu, l-a convocat vineri pe ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, pentru o discuţie despre proiectul legii bugetului de stat pentru 2016.

    Guvernul interimar are atribuţii limitate şi nu poate adopta proiecte de lege sau ordonanţe de guvern.

  • Cîmpeanu şi Teodorovici discută vineri proiectul de buget pentru 2016

    “Primul-ministru interimar Sorin Cîmpeanu se va întâlni, la Palatul Victoria, cu ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, pentru a discuta proiectul de buget pentru anul 2016”, anunţă Biroul de presă al Guvernului.

    Întâlnirea va avea loc la ora 10:00.

    Joi, Sorin Cîmpeanu a condus prima reuniune a Cabinetului după desemnarea sa ca prim-ministru interimar al Guvernului.

    “Întâlnirea a prilejuit trecerea în revistă a agendei guvernamentale din perioada următoare, cu accent pe nevoile legate de asigurarea îngrijirilor medicale de care trebuie să beneficieze răniţii din tragedia de la clubul Colectiv, precum şi finalizarea detaliilor tehnice ale legii bugetului pe anul 2016”, menţionează Guvernul.

    Începând de săptămâna viitoare, Executivul va intra în regimul normal de activitate, prima şedinţă ordinară de Guvern urmând a se desfăşura miercuri, la ora 12.00.

  • Cîmpeanu: Vom revizui programele şcolare, inclusiv lecturile obligatorii

    Cîmpeanu a precizat că luna ianuarie 2016 vor trebui să fie finalizate planurile cadru pentru programele şcolare clasele V – XII, prioritate având clasele V – IX. După aceea se va trece, în perioada ianuarie – noiembrie 2016, la revizuirea programelor şcolare, inclusiv a lecturilor obligatorii, a mai spus Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a fost întrebat de o jurnalistă cum este posibil ca într-o carte care este lectură obligatorie de clasa a IX-a, „Travesti” de Mircea Cărtărescu, să fie fiolosite cuvinte obscene.

    “Din păcate nu cunosc fiecare programă şcolară în parte. Mulţumesc pentru sesizare. Legat de disciplina pe care aţi menţionat-o la clasa a IX-a, începând cu luna septembrie 2017 vom avea, vă garantez acest lucru indiferent cine va fi la conducerea ministerului, programe şcolare revizuite la clasele a V-a – a IX-a, integral la toate disciplinele”, a spus Cîmpeanu.

  • Bugetul pentru educaţie se va închide cu 4 % din PIB. La cercetare s-a cerut o creştere cu 50%

    “Anul acesta ne vom închide bugetul pe 4% din PIB pe educaţie. Întotdeauna am fost de părere că o educaţie de calitate fără resurse financiare este greu de imaginat şi sigur că dorim creşterea bugetului. Încercăm să promovăm această creştere atât la nivelul educaţiei, cât şi la nivelul cercetării. Sindicatele au cerut 4,5% din PIB pentru educaţie în anul 2016. Am avansat o solicitare de creştere cu 50 la sută a bugetului cercetării. Ne închidem anul acesta la cercetare pe 0, 24% din PIB pe resurse alocate de la buget şi pe 0,14% din PIB pentru resurse private atrase în cercetare. Avem ca obiectiv 1% pentru 2020”, a spus Ministrul Educaţiei, prezent, luni, la dezbaterea “Educaţia 2018”, organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Educaţiei, la Colegiul Naţional “Sf. Sava”.

    Sorin Cîmpeanu a mai precizat că va fi anunţat ulterior şi calendarul majorărilor salariale în educaţie.

    “Sunt convins că la nivelul acestuia an se vor găsi resursele necesare pentru a se reflecta, inclusiv din perspectiva sistemului de salarizare, faptul că şi educaţia şi sănătatea sunt priorităţi naţionale pentru Guvernul României. Am avansat propunere de creştere de 10% în paralel cu acordarea titlurilor executorii, ultima tranşă pe 2016 şi tot ce a mai rămas pe 2017. Solicitarea sindicatelor a fost de acordare a unui procent de 15%. Avem execuţia bugetară pe primele trei trimestre şi în scurt timp o să anunţăm ce creşteri salariale sunt posibile în educaţie”, a adăugat Sorin Cîmpeanu.

    În plus, ministrul a menţionat că în educaţie sunt extrem de multe probleme, dar pot fi avute şi rezultate pe măsura aşteptărilor. De asemenea, în ceea ce priveşte proiectul de lege al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a menţionat că Ministerul a iniţiat şi a organizat o primă rundă de consultări la care au participat sindicatele.

    Ministrul a vorbit, în cadrul dezbaterii, şi despre Bursele FLEX, arătând că un număr important de copii vor putea să îşi deruleze activitate în întregime în SUA.

    “Este vorba de leadership. Sunt eligibili copii care sunt născuţi între1999 şi 15 iulie 2001. Sunt criterii de selecţie, să fie vorbitori de limbă engleză. Prin acest proiect un număr important de copii vor putea să îşi deruleze activitate în întregime în SUA, prin finanţarea structurilor americane. Este o oportunitate importantă pentru copiii români de a studia în SUA”, a spus Sorin Cîmpeanu.

    Întrebat dacă va susţine cererea studenţilor de majorare cu 25 % a bugetului pentru burse, cămine şi cantine, ministrul a răspuns afirmativ, arătând că, încă din aceste an, de la rectificarea bugetară a susţinut că trebuie direcţionate prioritar fondurile către spaţiile de cazare şi de învăţământ.

    De asemenea, Sorin Cîmpenu a mai spus că este nevoie de susţinere pentru schimbarea legislaţiei privind reglementarea manualelor ca bun de interes naţional şi nu ca un bun de orice altă natură.

    “Anul viitor în septembrie trebuie să fie manualele de clasa a IV-a. (…) La ultima licitaţie am dorit să achiziţionăm 126 de manuale cu 126 de componente digitale. S-au prezentat ofertanţi pentru 23, patru au fost neeligibili, nouă au contestat, doar 10 din 126 ajung pe băncile elevilor. Insist pe mobilizarea tuturor factorilor, inclusiv media, inclusv în Parlament pentru schimbarea legislaţiei privind reglementarea manualelor şcolare ca bun de interes naţional şi nu ca un bun de orice altă natură aşa cum este privit acum prin OUG 34”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

    Dezbaterea de luni, a fost organizată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“ şi Federaţia Naţională Sindicală “Alma Mater” şi a avut printre participanţi parlamentari, părinţi, profesori, elevi şi studenţi.

    Temele de dezbatere au fost: reforma politicilor de resurse umane, depolitizarea funcţiilor de conducere, de îndrumare şi control, reforma curriculară, finanţarea învăţământului şi cercetării, stabilirea legislaţiei în domeniul învăţământului şi integrarea europeană a învăţământului superior românesc.

  • TRANSFERURI suspecte, după repartizarea computerizată a elevilor. Cîmpeanu: Se fac verificări în patru judeţe

    “Am cerut verificarea cadrului legal prin care au fost aprobate sute de transferuri ale unor elevi din clasa a IX-a din judeţele Suceava, Bihor, Prahova şi Brăila”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul a precizat că este vorba de 839 de transferuri în cele patru judeţe. Astfel, în judeţul Suceava au fost 523 de cereri de transfer, din care au fost aprobate 326, în Bihor s-au înregistrat 236 de cereri, din care 191 aprobate, în Prahova – 264 de cereri, 252 aprobate, iar în Brăila au fost 70 de solicitări aprobate.

    Corpul de control va avea luni un raport privind trasferurile elevilor de clasa a IX- a din cele patru judeţe, a precizat Sorin Cîmpeanu. Ministrul a precizat că, în funcţie de rezultatul controlului, raportul ar putea fi trimis anchetatorilor.

    Ministrul Educaţiei a subliniat că, în cazul în care se va dovedi că au fost nereguli în aceste cazuri, persoanele responsabile vor fi sancţionate drastic, mergând până la desfacerea contractului de muncă, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul profesorilor implicaţi în fraudele de la bacaluareat.

    Legea educaţiei are reglementări foarte clare privind transferurile în clasa a IX-a, după repartizarea computerizată, fiind luate în calcul cazurile în care sunt fraţi gemeni sau eventuale probleme medicale. Media celui care se transferă dintr-un liceu trebuie însă să fie cel puţin egală cu a ultimului admis la liceul unde vrea să se mute.

    În prima etapă de admitere în unităţile de învăţământ liceal a absolvenţilor de clasa a VIII-a, dintre cei 128.685 de elevi care au completat fişele de înscriere au fost repartizaţi computerizat 124.805 (98,5%).

    Media de admitere a elevilor se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Naţională, care are pondere de 75% şi media celor patru ani de gimnaziu, cu pondere de 25%. Elevii care au avut medii de admitere sub 5 au participat şi ei la repartizarea computerizată.

  • BAC 2015: Cinci la sută din şcoli au în săli de bacalaureat camere video care înregistrează şi audio

    “Eu am recomandat, acolo unde există posibilităţi tehnice şi financiare, să se achiziţioneze aceste echipamente. Nu putem obliga unităţile de învăţământ, mai ales că bacalaureatul începe săptămâna viitoare“, a spus Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a adăugat că, din datele primite până în prezent, aproximativ cinci la sută din unităţile de învăţământ au posibilitatea de a înregistra video şi audio în sălile de curs.

    Câmpeanu a precizat că sistemele video funcţionează în toate sălile de examen din şcoli.

    Comisiile de bacalaureat judeţene şi cea a municipiului Bucureşti sunt obligate să se asigure că sunt camere de supraveghere video funcţionale în toate sălile de examen, în sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi în sălile în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.

  • Ministrul Educaţiei: Susţin repartizarea computerizată în liceu şi o evaluare la clasa a X-a

    Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că o nouă lege a educaţiei va fi rezultatul dezbaterilor largi şi a consultărilor cu sindicatele, asociaţiile de elevi, cele trei asociaţii de studenţi, organizaţiile neguvernamentale, reprezentanţii sistemului socio-economic şi experţii din educaţie.

    Dezbaterile, care vor fi coordonate de Ministerul Educaţiei, vor dura până la sfârşitul anului, dar în cazul în care nu se vor încheia cu o variantă de proiect, pot continua şi în 2016, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul a ţinut să precizeze că noua Lege a educaţiei nu va fi promovată prin asumarea răspunderii Guvernului, ci cu aprobarea Parlamentului.

    Potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu, în viitorul proiect de lege, clasa pregătitoare ar trebui să rămână parte a învăţământului primar, şi nu să revină la grădiniţă, iar evaluările ar trebui să cuprindă şi una la clasa a X-a.

    “Astfel, în opinia mea, am putea avea evaluare la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a şi a X-a, apoi bacalaureatul. Evaluările la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a şi a VIII-a trebuie să se facă în conformitate cu programele şcolare. Consider binevenită o evaluare la clasa a X-a, în scopul unei pregătiri optime, după modelul de altădată al examenului de treptă”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a mai spus că, în opinia sa, elevul care nu va promova evaluarea la clasa a X-a, s-ar putea să fie repartizat, în funcţie de rezultatele obţinute, la o altă unitate de învăţământ sau să rămână la aceeaşi unitate.

    Cîmpeanu s-a referit şi de bacalaureatul diferenţiat, fără a da mai multe informaţii.

    Ministrul Educaţiei a spus că nu se poate ca un elev să susţină în acelaşi timp şi evaluare naţională, şi concurs de admitere în liceu, arătând că, în opinia sa, repartizarea computerizată a funcţionat foarte bine.

    Câmpeanu a adăugat că elevii din clasa a VIII-a care susţin testele de la Evaluarea Naţională ar trebui să promoveze cu minim 5, iar şcoala profesională să fie învăţământ de calitate, şi nu locul unde se adună elevi cu rezultate slabe.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut miercuri ministrului Educaţiei să nu cadă în capcana în care au căzut predecesorii săi şi să nu se grăbească să modifice Legea educaţiei, precizând că el nu este de acord cu vreo schimbare a legislaţiei fără acceptul tuturor părţilor implicate.

    “Să nu cădeţi în capcana în care au căzut toţi miniştrii. O să facem o nouă lege atunci când e toată lumea de acord: Parlamentul, preşedintele Romniei, sindicatele, profesorii, elevii, părinţii. Am văzut că a început iarăşi agitaţia, că schimbăm legea. Eu nu sunt de acord să schimbăm nicio lege a educaţiei până nu stă toată lumea la masă, până nu o gândeşte pe termen lung, până nu o facem ca în Europa sau ca în America, mai bine zis”, i-a spus Ponta ministrului Educaţiei, în şedinţa de Guvern.

    Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani sunt unele dintre prevederile cuprinse într-o iniţiativă legislativă.

    Proiectul Legii educaţiei a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost şi alte variante, una în aprilie, iar o ultima la sfârşitul lunii mai. Iniţiativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educaţiei.

    Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.

    Astfel, potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV; învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) şi învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II. Urmează învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani.

    Proiectul prevede că la Evaluarea Naţională vor fi probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar. Rezultatele testelor se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

    Pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a. Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.

    În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

    Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.

    În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.

    În această variantă de proiect de modificare a Legii educaţiei este prevăzut că admiterea la şcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaţional.

    Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opţiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere şi la şcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiţie computerizată la liceele şi şcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaţionale, sunt obligatorii şi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

    Proiectul mai prevede că metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii la liceu şi şcoala profesională este elaborată de Ministerul Educaţiei şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel târziu la începutul clasei a VII-a.

    Liceele au obligaţia să anunţe public conţinutul probei de admitere şi al probelor de aptitudini, procedurile de organizare ale acestora, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până cel târziu la începutul clasei a VII-a, conform documentului citat.

    De asemenea, admiterea în liceele şi şcolile profesionale particulare şi confesionale se realizează pe baza metodologiilor cadru specifice şi a regulamentelor proprii.

    În prezent, admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată, după ce elevii susţin, la finalul clasei a VIII-a, testele scrise de la Evaluarea Naţională, la limba romană, matematică şi limba maternă. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Naţională (75 la sută) şi media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

    Repartizarea computerizată în licee are loc în trei etape. În prima etapă de admitere se pot înscrie candidaţii din seria curentă, precum şi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014-2015. În a doua etapă se pot înscrie candidaţii care nu au participat la prima repartizare şi cei care au rămas nerepartizaţi. În etapa a treia se înscriu elevii care nu au participat la nicio repartizare, care nu au fost repartizaţi în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară mai târziu.

  • Cîmpeanu: Aproximativ 77% dintre elevii care fac religie vor să aibă în continuare acest curs

    “Până în 5 martie ora 12:00 au fost introduse în baza de date 1.809.000 cererei din totalul celor 2.359.880 care au religia în oferta educaţională, adică aproape 77% din baza de raportare. Este vorba de cereri introduse în evidenţa computerizată. Probabil mai sunt cereri depuse în şcoli, dar încă neintroduse în sistemul informaţional”, a precizat ministrul Educaţiei.

    Dintre cererile completate de copii sau părinţii lor (în cazul celor sub 14 ani), au fost introduse în sistemul informatic între 55 şi 95 la sută în fiecare judeţ.

    Potrivit ministrului Educaţiei, în învăţământul preuniversitar sunt 3.095.000 de elevi, dintre care doar 2.359.880 sunt eligibili pentru studiul religiei, restul fiind cei din grădiniţe, şcoala postliceală, dar şi formele de învăţământ seral sau fără frecvenţă.

    În formularul de înscriere se solicită directorului unităţii de învăţământ participarea elevului la orele de religie, cu menţionarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România şi Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova.

    Pentru a fi pusă în practică decizia Curţii Constituţionale, dar şi pentru evaluarea necesarului de personal didactic pentru disciplina Religie în anul şcolar 2015-2016, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, printr-o adresă din 16 februarie, a cerut tuturor inspectoratelor şcolare ca, până pe 6 martie, să informeze elevii majori, respectiv părinţii şi tutorii legal instituiţi pentru elevul minor, referitor la hotărârea CC şi la faptul că, dacă doresc să îşi exercite dreptul constituţional de a beneficia de ora de religie, trebuie să adreseze unităţii de învăţământ o solicitare scrisă.

    Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina.

    CC arăta, în motivarea deciziei, că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.

    Decizia CC devine executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.

    Consiliul Consultativ al Cultelor din România, întrunit în 28 februarie, a arătat că CC a menţinut statutul orei de religie ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun, obligatorie pentru şcoală, şi a modificat un singur aspect referitor la procedura de participare a elevului la ora de religie, şi anume pe baza unei cereri de înscriere.

    Consiliul a solicitat Parlamentului ca atunci când va completa articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale să prevadă clar că înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa ora de religie, dar şi retragerea acestuia se vor face prin cerere scrisă.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spunea, în 13 februarie, că elevii ar putea face solicitare pentru participarea la ora de religie o singură dată pe ciclu de învăţământ – primar, gimnazial şi liceal, excepţie făcând anul şcolar 2015-2016, când îşi vor exprima opţiunea indiferent de anul de studiu.

    Ulterior, ministrul Sorin Cîmpeanu arăta că profesorii de religie care şi-ar putea pierde orele ca urmare a refuzului părinţilor de a-şi înscrie copii la această materie “vor căuta dreptatea în justiţie”, iar dacă vor avea câştig de cauză, Ministerul Educaţiei va trebui să le achite salariile rămase neplătite.

    Ministrul Educaţiei mai spunea că a fost avansată ideea plasării acestei materii la începutul sau la finalul programului, dar că “norma, prin dimensiunea ei, nu va putea fi acoperită doar la început şi sfârşit de program”.

    “Deşi a fost avansată ideea poziţionării orelor de religie la începutul sau finalul programului, datorită numărului de ore care alcătuiesc norma unui cadru didactic, acest lucru nu va rezolva decât într-o oarecare măsură problema. Norma, prin dimensiunea ei, nu va putea fi acoperită doar la început şi sfârşit de program. Ajută, dar nu rezolvă”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

    Potrivit ministrului Educaţiei, în prezent, religia este predată în şcoli de aproximativ 6.000 de profesori, dintre care 4.200 sunt titulari.

    În şcolile din România, religia face parte din trunchiul comun şi este predată pentru toate cele 18 culte recunoscute.