BusinessMagazin

Tag: Cifre

  • Entersoft România şi-a crescut cifra de afaceri cu 10% şi ţinteşte depăşirea pragului de 1 milion de euro

    Creşterea din 2017 a fost asigurată prin proiectele derulate la clienţi noi, prin participarea la implementări internaţionale, alături de echipe din celelalte ţări, dar şi prin extinderea proiectelor la clienţii existenţi din România. Prin partenerii locali s-au contractat cu 20% mai multe proiecte decât în 2016.

    “2017 a fost un an predominat de cloud şi SaaS, atât în cazul proiectelor internaţionale, cât şi de la nivel local. Companiile doresc tot mai mult să aibă o predictibilitate cât mai bună a investiţiilor pe care le fac în tehnologie şi pun mult accent pe optimizarea costurilor. Ne aşteptăm ca şi în 2018 mai mult de 50% dintre companii să solicite soluţii de business integrate, găzduite în cloud prin Microsoft Azure. De asemenea, o mare parte dintre companii vor investi în software de business doar dacă vor avea la dispoziţie opţiunea de a implementa o astfel de aplicaţie în regim Software-as-a-Service (închiriere) sau alte soluţii de finanţare convenabile”, declară Cristi Cozic, country manager al Entersoft România.

    Entersoft România a încheiat un parteneriat cu o organizaţie europeană cu ajutorul căreia investiţiile în software pot fi recuperate în proporţie de până la 70%, ceea ce este un mod bun prin care companiile pot adopta tehnologii noi pentru a spori productivitatea şi competitivitatea la nivel naţional sau internaţional.

    Din punct de vedere financiar, Entersoft România are ca obiectiv depăşirea primului milion de euro ca venituri, obiectiv perfect tangibil luând în calcul şi faptul că, în 2017, compania a lansat o nouă soluţie – Entersoft WMS – în urma unei investiţii de grup de peste 5 milioane de euro. Compania a început deja implementarea soluţiei de optimizare a depozitelor la clienţi din România şi din regiune, o importantă creştere putând veni în 2018 din acest segment.

    În primele luni ale anului vor fi în derulare implementări la clienţii noi precum DHS Bike Parts, Railing Design sau Mantzaris, dar şi extinderi la clienţi din portofoliu precum JTI sau SofMedica. Entersoft România a fost fondată în anul 2008 şi este subsidiară a companiei Entersoft S.A. cu sediul în Grecia.

     

  • Entersoft România şi-a crescut cifra de afaceri cu 10% şi ţinteşte depăşirea pragului de 1 milion de euro

    Creşterea din 2017 a fost asigurată prin proiectele derulate la clienţi noi, prin participarea la implementări internaţionale, alături de echipe din celelalte ţări, dar şi prin extinderea proiectelor la clienţii existenţi din România. Prin partenerii locali s-au contractat cu 20% mai multe proiecte decât în 2016.

    “2017 a fost un an predominat de cloud şi SaaS, atât în cazul proiectelor internaţionale, cât şi de la nivel local. Companiile doresc tot mai mult să aibă o predictibilitate cât mai bună a investiţiilor pe care le fac în tehnologie şi pun mult accent pe optimizarea costurilor. Ne aşteptăm ca şi în 2018 mai mult de 50% dintre companii să solicite soluţii de business integrate, găzduite în cloud prin Microsoft Azure. De asemenea, o mare parte dintre companii vor investi în software de business doar dacă vor avea la dispoziţie opţiunea de a implementa o astfel de aplicaţie în regim Software-as-a-Service (închiriere) sau alte soluţii de finanţare convenabile”, declară Cristi Cozic, country manager al Entersoft România.

    Entersoft România a încheiat un parteneriat cu o organizaţie europeană cu ajutorul căreia investiţiile în software pot fi recuperate în proporţie de până la 70%, ceea ce este un mod bun prin care companiile pot adopta tehnologii noi pentru a spori productivitatea şi competitivitatea la nivel naţional sau internaţional.

    Din punct de vedere financiar, Entersoft România are ca obiectiv depăşirea primului milion de euro ca venituri, obiectiv perfect tangibil luând în calcul şi faptul că, în 2017, compania a lansat o nouă soluţie – Entersoft WMS – în urma unei investiţii de grup de peste 5 milioane de euro. Compania a început deja implementarea soluţiei de optimizare a depozitelor la clienţi din România şi din regiune, o importantă creştere putând veni în 2018 din acest segment.

    În primele luni ale anului vor fi în derulare implementări la clienţii noi precum DHS Bike Parts, Railing Design sau Mantzaris, dar şi extinderi la clienţi din portofoliu precum JTI sau SofMedica. Entersoft România a fost fondată în anul 2008 şi este subsidiară a companiei Entersoft S.A. cu sediul în Grecia.

     

  • Ce-a făcut Viorica Dăncilă în Parlamentul European: e pe locul 700 din 751 ca prezenţă

    Din cifrele prezentate pe site-ul votewatch.eu rezulă o participare la vot de 73.64%, mult sub media colegilor săi. În ceea ce priveşte loialitatea faţă de grupul politic de care aparţine, Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, noul premier desemnat stă mult mai bine: în 95% din cazuri, a votat aşa cum a cerut grupul.

    Viorica Dăncilă stă însă cel mai bine la capitolul “loialitate faţă de partidul naţional”, acolo unde site-ul menţionat anterior îi conferă o rată a voturilor conforme de peste 98%.

     

  • Românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi pentru cumpărături prin internet în 2017

    Valoarea de 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. Nu sunt incluse serviciile, plăţile de facturi la utilităţi, biletele de avion, vacanţele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conţinutul download-abil etc. Dacă le-am adăuga şi pe acestea, valoarea totală a achiziţiilor online ar creşte considerabil.

    “Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comerţul online românesc, înregistrându-se o creştere semnificativă de aprox. 40% comparativ cu 2016 şi atingând, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fără servicii. Este un salt uriaş care ne arată apetitul tot mai mare al românilor pentru cumpărăturile online şi, mai ales, potenţialul de creştere accelerată a e-commerce-ului autohton”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. “Chiar dacă România nu se ridică încă la nivelul altor pieţe mature din Uniunea Europeană, nu trebuie neglijat deloc ritmul şi potenţialul de creştere care ne poate duce până în 2020 la o piaţă de peste 5 miliarde de euro”, adaugă el.

    Creşterea de aprox. 40% de la un an la altul înregistrată de piaţa românească de e-commerce este una din cele mai mari creşteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieţei de e-commerce din totalul pieţei de retail se situează la aprox. 5,6%, în creştere faţă de 4%, cât se înregistra în 2016. Cu toate acestea, procentul este încă mic comparativ cu ţările dezvoltate, dar arată potenţialul uriaş de creştere al pieţei româneşti de comerţ electronic.

    Potrivit ultimului raport ONU (UN Department of Economic and Social Affairs), populaţia României a scăzut de la 19,4 milioane de locuitori în 2016 la 19,1 milioane de locuitori în 2017. Dintre aceştia, peste 11 milioane sunt utilizatori de internet, conform ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică pentru primul semestru al anului 2017.

    Rata de penetrare a internetului a crescut uşor comparativ cu 2016, statisticile ANCOM arătând că sunt 4,6 milioane de conexiuni internet fix în bandă largă (+6% faţă de 2016) şi 16,6 milioane de conexiuni internet mobil în bandă largă (+13% faţă de 2016). Astfel, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării este de aprox. 55%, iar rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%.

    În aprilie 2017, GPeC împreună cu compania de cercetare de piaţă iSense Solutions au derulat un studiu în rândul utilizatorilor de internet pe un eşantion de 1012 repondenţi – eşantion reprezentativ la nivel urban în funcţie de vârstă, sex, mărimea localităţii şi regiune.

    Potrivit studiului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar, iar 62% dintre aceştia au vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani.

    Cumpărătorii online vizitează 9 magazine pe an cu o frecvenţă de 3-4 ori pe săptămână, în timp ce non-cumpărătorii vizitează 5 magazine online în decursul a 12 luni, cu o frecvenţă mai mică (1 dată pe săptămână). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar şi de cei care nu au făcut încă pasul spre cumpărare.

    Principalele motive invocate de cei care nu au cumpărat online sunt, în ordine: neîncrederea că produsele prezentate pe site corespund realităţii, imposibilitatea de a vedea, testa şi proba produsele înainte de achiziţie, neîncrederea în calitatea serviciilor magazinelor online şi plata taxelor de transport suplimentar faţă de preţul produsului atunci când acesta este achiziţionat online.

    De cealaltă parte, cumpărătorii online preferă shopping-ul prin internet pentru că: economisesc timp, oferta de produse este mai bogată, pot compara produsele uşor, este mai ieftin şi mai comod online.

    Din punct de vedere al numărului de magazine online, acesta a crescut semnificativ de la aprox. 5.000 de magazine în 2016, la peste 7.000 de magazine online în 2017. Potrivit oficialilor eMAG tendinţa de creştere se va accentua în 2018, estimându-se dublarea numărului de comercianţi online la aprox. 14.000 – 15.000.

    Potrivit ultimelor cercetări, există deja aprox. 25.000 de website-uri pe domenii .RO care au funcţie de “adaugă în coş”, aşadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton. Astfel, doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic şi comenzi pentru a putea fi luate în calcul.

    Topul principalelor categorii de produse vândute online în 2017 (exclusiv e-tail) este, în ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC şi componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice şi electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casă şi decoraţiuni, cărţile precum şi produsele destinate copiilor (de la jucării până la articole pentru copii de tip: cărucioare, vestimentaţie, consumabile etc.).

    Clasamentul este similar cu anul 2016, dar potrivit estimărilor principalilor jucători, verticala de Fashion creşte acelerat şi va devansa produsele din gama Electro-IT&C în aprox. 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potenţial uriaş de creştere.
    O particularitate importantă a anului 2017 constă în creşterea valorii produselor achiziţionate online, explicată prin creşterea salariilor şi, deci, orientarea consumatorilor către produse de calitate mai bună. De asemenea, a crescut şi numărul de produse achiziţionate la o cumpărătură şi, implicit, valoarea medie a tranzacţiilor.

    Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea coşului mediu a crescut de la 669 lei în 2016 la peste 800 de lei în 2017, cu anumite momente din an (ex.: Black Friday) când valoarea s-a apropiat sau chiar a depăşit pragul de 1.000 de lei.

    De asemenea, creşteri semnificative ale coşului mediu s-au înregistrat şi în segmentul Fashion, de la 161 de lei în 2016 la 250–300 de lei în 2017, în funcţie de anumite momente din an şi de tipul de produse comercializate (brand – unde valorile sunt mai mari vs. non-brand – produse cu valoare mai mică).

    Pe categoria Home & Deco valoarea medie a tranzacţiei este similară cu cea din 2016, respectiv aprox. 480 de lei.
    În cazul librăriilor online, valoarea medie a coşului variază între 80 şi 100 de lei, fiind într-o uşoară creştere comparativ cu 2016. Doar în cazul articolelor pentru copii (puericultură), valoarea medie a tranzacţiei este pe un trend descendent de cel puţin 3 ani, continuând să scadă uşor şi în 2017 de la 203 lei la 195-200 lei.

    “Mobile” a continuat să fie principalul trend al anului 2017, iar tendinţa se va păstra şi în 2018. Principalele magazine online româneşti au înregistrat creşteri semnificative de trafic generat de dispozitivele mobile: aprox. 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, cifra fiind cu 20% mai mare decât în 2016.

    Generaţia Millennials este cea care împinge procentele tot mai sus, majoritatea tinerilor făcând cunoştinţă cu internetul direct pe telefonul mobil şi rareori pe desktop.

    În cazul magazinelor online care au aplicaţii de mobil dedicate, rata de conversie generată de dispozitivele mobile a depăşit deja desktop-ul. În schimb, în cazul magazinelor online “mobile friendly”, unde vizitele se fac din browser, rata de conversie de pe mobil este încă la jumătate faţă de desktop.

    Tot mai multe magazine online româneşti au înţeles trend-ul şi şi-au optimizat site-urile pentru dispozitivele mobile, dar slaba optimizare a temei de mobil care generează timpi mari de încărcare rămâne încă principala provocare a majorităţii magazinelor online autohtone.

    Potrivit studiului GPeC şi iSense Solutions, principalii factori în luarea deciziei de cumpărare sunt, în ordine: preţul cât mai mic, încrederea pe care o conferă magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea şi calitatea informaţiilor de pe site, ergonomia site-ului (uşurinţa în navigare şi în procesul de cumpărare şi estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.

    Un cumpărător online a făcut, în medie, 8,7 achiziţii în decursul anului trecut – în creştere faţă de 2016 când media era de 8,4 achiziţii, dar şi faţă de 2015 când cifra se situa la 8,2 achiziţii/an.

    Metoda de plată preferată a românilor rămâne rambursul într-o proporţie covârşitoare de aprox. 85%. Totuşi, potrivit informaţiilor furnizate de principalii procesatori de plăţi PayU şi mobilPay, procentul plăţilor online prin card a crescut semnificativ de la aprox. 8% în 2016 la 12-14% în 2017. Diferenţa de 1-2 procente până la 100% este dată de alte metode de plată precum online banking, micro-plăţi prin sms etc.

    Potrivit estimărilor principalilor procesatori, volumul total al plăţilor online prin card a depăşit pragul de 1,1 miliarde de euro în 2017, în creştere comparativ cu 2016, când s-au înregistrat 745 de milioane de euro (sursa: RomCard).

    Potrivit ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), în weekend-ul de Black Friday (17-19 noiembrie 2017), românii au cumpărat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult faţă de valoarea de 130 de milioane de euro înregistrată în 2016. Creşterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 mil. EUR Black Friday 2014 – 100 mil. EUR Black Friday 2015 – 130 mil. EUR Black Friday 2016 – 200+ mil. EUR Black Friday 2017.

    Tot mai multe magazinele online aleg să desfăşoare campanii de tip Black Friday (de multe ori, sub alte denumiri) pe tot parcursul anului. Potrivit acestora, indiferent de titulatura sub care se desfăşoară campaniile de discount-uri, acestea aduc creşteri în vânzări de aprox. 25-30%.
     

  • Peter Mueller, Heidi Chocolat: „Piaţa din România creşte, va ajunge din urmă pieţele vestice” VIDEO

     ”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.  

    El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.

    Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.

  • Peter Mueller, Heidi Chocolat: „Piaţa din România creşte, va ajunge din urmă pieţele vestice” VIDEO

     ”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.  

    El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.

    Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.

  • Creştere de două cifre pentru piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată în T3. Televizoarele sunt cele care au generat ritmul de creştere al pieţei

    Piata de smartphones a continuat creasca in T3 2017, inregistrand cresteri importante, de doua cifre.

    Produsele cu ecrane mai mari de 5 inchi au avut cele mai mari cresteri. În schimb, telefoanele din segmentele inferioare de pret si specificatii au inregistrat scaderi in T2 2017, ca urmare a procesului de inlocuire a lor cu produse mai performante.

    Televizoarele sunt cele care au generat ritmul de creştere al pieţei. Segmentele ce inregistreaza cresteri sunt reprezentate de televizoarele Smart, diagonalele de peste 45 inchi şi segmentul produselor cu rezoluţie superioară. Segmentul televizoarelor OLED arată evoluţii pozitive.

    Din punct de vedere valoric, piaţa de Desktop-uri a înregistrat creşteri pe parcursul celui de-al treilea trimestru, iar tabletele continuă să scadă.

    Dispozitivele de printare au inregistrat o rata de scadere de doua cifre comparativ cu T3 2016.

  • Buget 2018. Premierul Mihai Tudose sfidează gravitaţia: „Bugetul pe 2018 este un buget al investiţiilor“

    Sumele propuse pentru investiţii în legea bugetului sunt dintre cele mai mici din ultimii zece ani. Cum poate fi numit bugetul pe 2018 unul al investiţiilor când în proiect sunt propuse chel­tuieli de capital (investiţii din buget) de 19 miliarde de lei, la nivelul lui 2016 (al doilea cel mai crunt an pentru investiţii, cu excepţia lui 2017), dar inferior ca alocare din PIB – 2,2% din PIB în 2018, faţă de 2,5% din PIB în 2016?

    Anul ce se încheie va rămâne o bornă ce va marca cele mai mici investiţii ale statului în economie din ultimul deceniu. La zece luni avem cheltuieli de capital de 1,1% din PIB – 9 miliarde de lei. S-ar putea, dacă este să credem datele ultimei rectificări, ajunge la 2,1% din PIB, o sumă ridicolă ţinând seama de creşterea economică record postcriză, de peste 6%; fapt explicabil întrucât prioritatea guvernului nu au fost in­ves­tiţiile, ci cheltuielile sociale. Nici a­nul ce vine nu va fi altfel, de vreme ce chel­tuielile cu salariile se mută de la 7,5% din PIB în 2016 spre 9% din PIB, dar chel­tuielile cu investiţii ale statului (chel­tuielile de capital) scad de la 2,5% din PIB în 2016 spre 2,2% din PIB în 2018.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    În prima ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top apăreau soţii Alina şi Cristian Fughină, director general, respectiv preşedinte al companiei K-Tech Ultra Pro, la acea vreme al doilea lanţ de distribuţie IT din România, după Flamingo.

     

    ifrele erau impresionante: 82 de magazine în martie 2006, 850 de angajaţi, cifră de afaceri 80 de milioane de dolari în 2005 şi aproape 100 de milioane de dolari în 2006.  Dar în mai 2009 o copertă a BUSINESS Magazin afişa un titlu scurt: Ultra Faliment, iar cifrele se schimbaseră: datorii neachitate la bănci şi furnizori de 15 milioane de euro, circa 150 de angajaţi care mai lucrau în circa 20 de magazine funcţionale.

     

    Cu totul imaginea unei companii în derivă, care se lupta pentru supravieţuire. Nu a supravieţuit, pentru că în vara anului 2010 K Tech Ultra Pro a intrat în faliment, cu datorii de 28 de milioane de euro la 114 creditori. Activitatea soţilor Fughină şi a apropiaţilor lor a intrat în vizorul DIICOT, într-un dosar privind falimentarea controlată a companiei.

  • PRIMELE CIFRE ale bugetului pe 2018. Pe ce creştere economică se bazează Guvernul anul viitor

    Pirnind de la o estimare de creştere economică de 5,5% pentru 2018, veniturile bugetare vor fi de 125,9 miliarde de lei în 2018, iar cheltuielile vor însuma 161,7 miliarde de lei, rezultând astfel un deficit bugetar de 35,7 miliarde de lei, arată proiectul Legii bugetului pe anul viitor, transmis miercuri, spre avizare, partenerilor sociali.

    „Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 125.955,5 milioane de lei, iar la cheltuieli în sumă de 161.731,9 milioane de lei, cu un deficit de 35.776,4 milioane de lei”, se arată în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.

    Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este în anul 2018 de – 2,97%, iar în anul 2019 de -2,58% .

    Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 8,9% în anul 2018 şi de 8,6% în anul 2019. 

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info