BusinessMagazin

Tag: Chirii

  • Cu cât se mai închiriază apartamentele în Bucureşti şi în ţară

    Conform datelor analizate de OLX pentru categoria Imobiliare, chiriile variază de la 210 euro/lună pentru o garsonieră şi ajung până la 1.198 euro/lună pentru o casă. De asemenea, chiriile anunţate de proprietari în luna august au rămăs în medie la aproximativ aceeaşi valoare cu ofertele de la începutul lui 2016.

    În luna august, în capitală preţul mediu pentru închirierea apartamentelor cu o cameră este de 240 euro/lună, respectiv 348 euro/lună pentru cele cu două camere. Spaţiile cu trei camere, ideale pentru tinerii studenţi care îşi doresc să locuiască cu mai mulţi colegi, preţul mediu este de aproximativ 512 euro/lună. Apartamentele cu patru camere şi casele pot fi închiriate pentru sume cuprinse între 923 euro şi 1.198 euro.

    În Bucureşti, oraşul cu cel mai ridicat nivel de viaţă, chiriile pentru garsoniere au crescut în medie cu 4% faţă de începutul anului 2016, în timp ce sumele cerute pentru apartamentele cu patru sau mai multe camere s-au diminuat cu aproximativ 10%. Doar locuinţele cu două şi trei camere şi-au păstrat valoarea de la începutul anului 2016.

    În Cluj-Napoca, alt oraş important şi totodată un centru universitar vizat de mulţi studenţi, preţul de închiriere a caselor a fost mai accesibil cu 32% faţă de lunile ianuarie şi februarie a anului în curs. De asemenea, preţul mediu pentru închirierea unei garsoniere este de aproximativ 240 euro/lună, prag similar cu ofertele din Capitală. Pentru apartamentele cu două camere, proprietarii au solicitat la închiriere un preţ mediu de 371 euro/ lună, puţin mai mare decât cel din Bucureşti.

    Pentru Timişoara, chiria pentru o garsonieră porneşte de la aproximativ 207 euro/lună. Apartamentele cu două şi trei camere s-au închiriat cu 277 euro/lună, respectiv 340 euro/lună. Pentru apartamentele cu patru sau mai multe camere şi case, chiriile pornesc de la 410 euro/lună, respectiv 614 euro/lună. Comparativ cu începutul anului, preţul pentru închirierea unei garsoniere a crescut cu 12%, iar pentru case cu 17%. Pentru apartamentele cu trei şi patru camere chiriile din luna august au scăzut cu 14%, respectiv 4% faţă de luna februarie a anului curent.

    În Iaşi, un apartament cu o cameră se închiriează pentru aproximativ 200 euro/lună, iar unul cu două camere cu 282 euro/lună. Chiria pentru locuinţele cu trei camere porneşte de la 343 euro, iar pentru cele cu patru sau mai multe camere de la 420 euro/lună. Casele se pot închiria pentru 520 euro/lună. Fluctuaţii s-au înregistrat pentru apartamentele cu două şi trei camere, chiriile fiind uşor mai avantajoase în luna august decât la începutul anului 2016 conform anunţurilor postate de proprietari pe OLX.
     

  • Hotel la Hanul lui Manuc. Proprietarul promite că va păstra atmosfera istorică

    Constantin Şerban Cantacuzino, proprietarul Hanului lui Manuc, intenţionează să extindă afacerea şi să amenajeze în acest an un hotel cu 33 de camere la etajul clădirii, care va păstra atmosfera istorică, informează Mediafax

    Investiţia nu va depăşi un milion de euro, iar amenajarea se va finaliza în acest an.

    “Hotelul este în interior, partea de la etaj. Vrem să facem un butic – hotel. Are o particularitate pentru că intrarea în camera se face din cerdac, cum era la Han odată. Sunt 33 de camere. Mai mult de 10.000 de euro n-ar trebui să coste renovarea (n.r. pentru fiecare cameră). Eu deja am tot adunat în timp piese de mobilier. Băile trebuie să fie perfecte”, a spus Cantacuzino.

    Hanul lui Manuc, unul dintre cele mai renumite obiective ale secolului al XIX-lea din Capitală, are o suprafaţă totală de 3.700 de metri pătraţi şi încasări de circa 57.000 de euro pe lună din chirii. Proprietarul spune că hanul nu este de vânzare.

    Majoritatea spaţiilor sunt închiriate către companii precum Starbucks, City Grill sau Plafar pe o perioadă de până la 15 ani, preţul unui metru pătrat încadrându-se între 40 şi 50 de euro.

  • Cât de mult va ţine boomul imobiliar din vestul ţării

    Astfel, dincolo de principalele oraşe din ţară unde piaţa imobiliară este în creştere, există şi zone ce sunt în plin avânt sau promit acest lucru pentru următorii ani, mai precis oraşe cu 130.000 – 230.000 locuitori, precum Ploieşti, Piteşti şi Oradea. „Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Braşov sau Timişoara sunt oraşe unde se demarează noi şi noi proiecte imobiliare, iar piaţa este în creştere constantă, mai ales în ultimii trei ani. Însă există şi oraşe emergente din acest punct de vedere, care dau semne că în următorii ani se vor putea situa pe harta pieţelor de real estate de interes din România“, a declarat Răzvan Cuc, director regional al RE/MAX România.

    Pentru aceste zone – precum Oradea sau Piteşti – agenţia imobiliară estimează creşteri constante anuale de circa 5%  în următorii doi ani, atât în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii, cât şi preţurile pentru locuinţe. Astfel, în oraşele menţionate media de preţ pe metrul pătrat variază între 700 şi 800 de euro, cele mai căutate tipuri de locuinţe fiind apartamentele de două şi trei camere, în timp ce pe segmentele comerciale şi office se remarcă o uşoară creştere a numărului de cereri. Ca reper, preţul mediu pe metrul pătrat al locuinţelor din Bucureşti este de 1.000 de euro.

    În ultima vreme auzim tot mai multe despre Oradea, care se plasează în poziţia fruntaşă în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut şi care, prin investiţii de sute de milioane de euro în reabilitare şi dezvoltare, a atras atenţia investitorilor. „Cel mai important factor care duce la această dezvoltare o constituie implicarea autorităţilor în atragerea de fonduri europene“, este de părere Cătălin Novac, expert evaluator, manager de risc în cadrul companiei Darian. „Din cunoştinţele noastre, există în cadrul administraţiei locale interne o echipă bogată de tineri care «gândesc» proiecte inovatoare şi se ocupă exclusiv de atragerea de fonduri europene pentru implementarea acestora.“

    Pe lângă interesul autorităţilor locale în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a oraşului, explică Novac, Oradea dispune şi de alte atuuri, precum ieşirea foarte facilă către Europa, proximitatea faţă de două dintre cele mai importante centre universitare din România (Cluj-Napoca şi Timişoara), existenţa infrastructurii de afaceri prin implicarea autorităţilor locale spre atragerea investitorilor sau existenţa energiilor geotermale în zonă.

    Vedeta părţii vestice a ţării rămâne totuşi Cluj-Napoca, oraş care nu este doar un mare centru universitar, ci şi un centru financiar unde îşi au sediul mai multe multinaţionale, ceea ce face ca în imobiliare cererea să crească şi mai mult, iar preţul chiriilor să fie direct proporţional cu salariile corporatiştilor. Conform unei analize realizate de  imobiliare.ro, municipiul Cluj-Napoca a depăşit în premieră, la finalul anului 2015, Capitala în ceea ce priveşte preţurile medii de tranzacţionare a apartamentelor; deocamdată creşterea preţurilor de vânzare a apartamentelor, nu s-a reflectat şi în preţurile chiriilor. În Cluj, chiriile medii solicitate de proprietari se situau, în trimestrul al patrulea al anului trecut, la 190 de euro pe lună pentru o garsonieră, 280 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, 350 de euro pe lună pentru trei camere şi 450 de euro pe lună pentru patru camere.

    Pe piaţa închirierilor din Bucureşti, preţurile medii solicitate de particulari în trimestrul al patrulea al anului 2015 au ajuns la 220 de euro pe lună pentru o garsonieră, la 300 de euro pe lună pentru un apartament cu două camere, la 350 de euro pe lună pentru o locuinţă tricamerală şi la 550 de euro pe lună pentru una cu patru camere sau mai mult.

    Cât de sustenabilă este însă această creştere accelerată a pieţei imobiliare? Nu foarte, crede Dacian Barna, managing partner în cadrul Coldwell Banker Oradea. „Din punctul meu de vedere, în Cluj este o bulă imobiliară. Începem să asistăm la un fenomen interesant: mulţi clujeni nu mai investesc acolo. Iar asta pentru că foarte mulţi dezvoltatori riscă să cumpere când preţul e sus şi să vândă apoi când preţul scade; e efectul normal atunci când vorbim de o bulă. Nivelul de amortizare nu e chiar cel mai bun. Astfel, au început să apară în Oradea investitori imobiliari din Cluj, Braşov sau chiar Bucureşt“, spune Dacian Barna. El crede că investitorii aleg mai nou Oradea din mai multe motive: în primul rând poziţionarea bună, aproape de ieşirea din ţară, dar şi datorită faptului că Oradea are o imagine din ce în ce mai bună. „Oraşul a crescut foarte mult din punct de vedere al infrastructurii, al serviciilor şi se află şi acum pe o pantă ascendentă. Cu siguranţă tendinţa investitorilor de a veni în Oradea va continua şi anii următori, pentru că oraşul se dezvoltă, e un oraş curat, verde.“

    Barna consideră că există două direcţii majore de dezvoltare care au pus Oradea pe harta imobiliară a României: una pe parcuri industriale (în oraş există două parcuri active cu grad de ocupare 100% şi un al treilea în construcţie), iar cea de-a doua direcţie este dat de efervescenţa din domeniul turismului. „Clădirile de birouri din Oradea sunt suficiente“, remarcă Barna. Tot el adaugă că această dezvoltare este plasată „într-o zonă relativ centrală; Lotus Center este primul mall din oraş şi tot în acea zonă s-a deschis un mare centru de afaceri construit exclusiv pentru birouri. Din punctul meu de vedere, primăria a creat cadrul. Dacă nu ar fi creat cadrul pentru dezvoltarea parcurilor industriale, dacă nu crea departamentele din cadrul primăriei responsabile de atragerea de fonduri europene, nu veneau nici firmele. Autorităţile locale şi mediul privat se susţin reciproc“, conchide reprezentantul Coldwell Banker.
     

  • Oraşul unde chiria e atât de mare, încât un bărbat care trăieşte într-o cutie plăteşte 400 de dolari pe lună

    Peter Berkowitz a construit o cutie în apartamentul unui prieten unde trăieşte în fiecare zi şi pentru care plăteşte chirie 400 de dolari pe lună. Aşa arată piaţa de imobiliare din San Francisco, scrie Entrepreneur.com

    “Da, să trăieşti într-o cutie într-un apartament este cam nebunesc, dar la fel de absurdă este şi piaţa de imobiliare din San Francisco. Este o soluţie potrivită pentru mine. Oamenii sunt surprinşi când le spun că trăiesc într-o cutie, dar cred că subestimează cât de plăcut poate fi. Este unul dintre cele mai confortabile dormitoare în care am stat”, mărturiseşte Berkowitz

    “Câştig destul de bine să-mi permit o garsonieră, dar nu vreau să plătesc atât de mult”, a mai spus el

    Chiriile din San Francisco sunt cele mai mari din SUA. În medie, o persoană din San Francisco plăteşte pe lună 3590 de dolari pentru o garsonieră, cu 300 de dolari mai mult decât în New York.

  • După plata chiriei sau a ratei la bancă pentru o lună, unui bucureştean îi mai rămân doar 30% din salariu

    Să mă împrumut la bancă să îmi iau casă sau să plătesc chirie?

    Un bucureştean care trăieşte în cen­trul Capitalei plăteşte în me­die circa 330 de euro (1.400 de lei) pentru plata chi­riei aferente unui aparta­ment cu o cameră, adică peste două treimi din salariul mediu de 480 de euro (2.150 de lei) încasat de aceasta. Însă cum darea în pla­tă ar putea scumpi chiriile şi totodată ar pu­tea aduce condiţii de creditare mai re­stric­tive, ce drum ar putea să aleagă bucu­reş­teanul: împrumut la bancă cu condiţii mai severe sau plata unei chirii mai mari?

    Un bucureştean care a ales să închirieze un apartament de o cameră amplasat în centrul Capitalei, fie că este în apropierea locului de muncă, fie că doreşte să aibă acces mai facil la mijloacele de transport în comun, plăteşte în medie 330 de euro (echivalentul a 1.400 de lei) pe lună, adică o pondere de 70% din salariul mediu net încasat de acesta.

    Câştigul salarial mediu net se ridică la apro­xi­mativ 480 de euro (2.150 de lei), po­trivit celor mai recente date ale Institului Naţio­nal de Statiscă (INS), astfel că bucureş­tea­nului îi mai rămâne o treime din salariu, 144 de euro, pentru a-i consuma după bunul plac. Cel mai probabil, o parte din bani se vor duce în consum.

    Însă cum legea dării în plată, unul dintre cele mai criticate şi dezbătute proiecte de acte normative postdecembriste, ar putea aduce scum­pirea chiriilor, ieftinirea locuin­ţe­lor, dar şi condiţii de creditare mai severe şi mai re­stric­tive, ce ar putea alege bucu­reş­teanul: să plă­tească chirie mai mare sau să se împru­mu­te la bancă pe 30 de ani cu avans mai mare, şi, probabil, şi cu unele condiţii mai stricte.

    Analiştii spun că în prezent, având în vedere nivelul mic al dobânzilor, mai indicat este să accesezi un credit pentru achizi­ţio­narea unei locuinţe.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Investiţiile în renovarea clădirilor istorice din Bucureşti au depăşit 100 milioane euro

    După finalizarea lucrărilor de renovare, investitorii introduc aceste clădiri în circuitul comercial.

    Printre cumpărători s-au numărat atât grupuri specializate în investiţii imobiliare precum NEPI, Global Vision, Iberia, Hercesa, S+B Gruppe, cât şi companii sau persoane fizice care privesc această piaţă ca o variantă de plasament, precum compania FF Group Romania, care inaugurează o clădire istorică renovată în această lună.

    Chiriile de prezentare pentru spaţiile de birouri în clădiri istorice, renovate, variază între 12 şi 18 euro/mp/lună.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • Toate sectoarele pieţei imobiliare vor avea un an 2016 foarte bun. Consumul va fi motorul creşterii în Europa Centrală şi de Est

    Anul 2016 va fi unul cu performante economice solide si va beneficia de rezultatele exceptionale inregistrate anul trecut in aproape toate sectoarele pietei imobiliare, arata raportul CBRE CEE Market Outlook 2016 privind previziunile pe acest an in Europa Centrala si de Est. Astfel, potrivit raportului, cresterea va fi obiectivul principal in regiune, dat fiind ca aici relansarea economica se desfasoara intr-un ritm mai sustinut decat in tarile Europei occidentale.

    Factorul esential care va influenta piata imobiliara este consumul, influenţat pozitiv de o serie de factori, de la preturile in scadere ale petrolului si ale bunurilor de larg consum pana la ratele mici ale dobanzilor, somajul in scadere si cresterea preturilor pe piata imobiliara. Cresterea consumului a determinat un val de dezvoltari – formule de retail si depozite logistice impulsionate de cresterea cererilor jucatorilor din comertul online, arata raportul CBRE.

    Apetitul pentru consum a dus deja la cresterea cifrelor de afaceri si a stabilizat veniturile operationale ale proprietarilor de spatii din retail; ceea ce a crescut atractivitatea investitiilor in acest sector Pe langa destinatiile traditionale – cum ar fi Praga si regiunile din Polonia – Bucuresti si Budapesta vor fi pe listele investitorilor, ceea ce va impulsiona investitiile in retail in 2016.  

    Dat fiind ca investitiile in proprietati de calitate nu arata semne de incetinire, este de asteptat ca randamentele investitionale (yields) sa continue sa scada, dincolo de nivelurile atinse in 2007, insa ritmul compresiei va fi mai lent decat in 2015, cresterea de capital va fi realizata mai ales prin comprimarea randamentelor investitionale si mai putin prin cresterea chiriilor.

    Chiar in contextul comprimarii randamentelor investitionale, acestea vor continua sa fie mai atractive decat obligatiunile de stat; ceea ce va face ca investitiile imobiliare sa ramana o alternativa solida pentru investitorii institutionali.

    Cererea pe pietele de birouri este la niveluri record, impulsionata de companiile din IT si cele de servicii externalizate (outsourcing), majoritatea lor fiind multinationale, mai precizeaza raportul CBRE. Potentialul de spatii de birouri  pentru intreaga regiune (pipeline) e la niveluri relativ scazute, cu doua importante exceptii – Varsovia are peste 670.000 de mp de spatii de birouri anuntate a fi livrate in urmatorii doi ani, ceea ce reprezinta 15% din suprafata totala de spatii de birouri. De asemenea, Bucurestiul are o raport procentual chiar mai ridicat – pipeline-ul pentru spatii de birouri reprezinta 21% din totalul spatiilor de birouri disponibile, ceea ce ar putea influenta nivelul chiriilor nete efective si rata de ocupare.

    In ansamblu, sectorul spatiilor de birouri din Europa Centrala si de Est  va fi o piata a chiriasilor iar tendinta va continua si in urmatorii doi ani. Cata vreme optiunile pentru inchirieri in capitalele tarilor central si est-europene vor fi semnificativ numeroase – in unele tari chiar in crestere – chiriasii vor putea beneficia de conditii financiare atractive.

    Inceputul lui 2016 este marcat de optimismul pietei de retail si de cresterea increderii consumatorilor, estimeaza analiza CBRE. Data fiind aglomerarea pe anumite piete de retail, potentialul de spatii (pipeline) este limitat in regiunea central si est-europeana. Doar in trei capitale sunt prevazute a fi inaugurate noi centrel comerciale in 2016 – Bucuresti, Kiev (unde vor fi inaugurate patru centre comerciale) si Varsovia, cu un stoc de spatii noi pentru 2016 de aproximativ 72.000 de mp. Zonele regionale in Europa Centrala si de Est sunt  fi mai atractive pentru dezvoltatori; cel mai mare centru comercial care se va deschide in Polonia in ultimii sapte ani este localizat in Poznan si va avea 98.000 de mp de spatii comerciale. Un pipeline redus este in Ungaria si Slovacia, unde se asteapta livrari de aproximativ 972.000 de mp de spatii comerciale, sub nivelul anilor precedenti.

    Pe ansamblu, 2015 a fost un an exceptional pentru sectorul industrial, operatorii logistici din retail beneficiind de cresterea cererii consumatorilor, manifestata atat in comertu traditional cat si in cel online. Toate pietele locale au inregistrat cresteri in ultimii 10 ani, in unele sectoare fiind chiar de 65%. Pe piata dezvoltatorilor, anticipam o limitare a constructiilor speculative, pietele fiind dominate de formulele de constructii la cerere (built-to-suit). Exceptia de la regula este Polonia, unde aproximativ 900.000 de mp de spatii logistice sunt in constructie la inceputul acestui an.

    Raportul CBRE pe regiunea central si est-europeana se concentreaza si asupa Ungariei, a carui economie a traversat sub radar ultimul an si jumatate; in termeni macroeconomici, economia Ungariei, a carui PIB a crescut cu 2,9% in ultimul an, este sustinuta de preturile scazute la energie, ratele mici ale dobanzilor si o expunere relativ limitata la incetinirea economica din China. Din perspectiva pietei imobiliare locale, consumul casnic in crestere va avea impact asupra pietelor de retail, unde chiriasii au inregistrat cresteri ale cifrelor de afaceri cu doua cifre procentuale. Sectorul industrial va beneficia din plin de optimismul industriei producatoare de componente auto in timp ce expansiunea IT&C va impulsiona piata spatiilor de birouri din Budapesta, unde cererea a crescut cu 51% fata de anul precedent. Piata dezvoltatorilor ramane relativ precauta ceea ce va impulsiona cresterile de capital, in timp ce nivelul chiriilor va ramane unul pozitiv pentru proprietari. Impulsionate de o piata solida a fortei de munca si de contextul financiar accesibil, nivelurile randamentelor investitionale (yields) din Ungaria vor cobori, micsorandu-si astfel decalajul fata de celelalte piete din Europa Centrala si de Est.

  • PIAŢA IMOBOLIARĂ: Cea mai mare chirie solicitată în România pentru o vilă este de 27.000 de euro

    La subsol şi demisol, vila dispune de parcare subterană. Imobilul a fost construit în perioada interbelică, dar a fost renovat, consolidat şi modernizat în anul 2013, conform imobiliare.ro.

    În zona Piaţa Romană, o vilă-monument istoric poate fi închiriată cu 25.000 de euro pe lună. Imobilul are 29 de camere, o suprafaţă utilă de 1.125 de metri pătraţi şi un teren de 1.000 de metri pătraţi. Construită în anul 1865, proprietatea a fost complet renovată şi consolidată în anul 2009.

    Tot în Bucureşti, în zona Dorobanţi, o construcţie din anul 1939, cu o suprafaţă utilă de 1.200 de metri pătraţi (plus teren de 1.260 de metri pătraţi), are un preţ solicitat de 20.000 de euro pe lună. Proprietatea este formată din două vile în oglindă lipite, ce pot fi închiriate şi separat, la preţul de 12.000 de euro pe lună fiecare. Imobilul a fost consolidat şi renovat în anul 2008, păstrându-se elementele decorative originale.

    În zona centrală a Clujului, o vilă veche are un preţ cerut de 5.000 de euro pe lună. Casa este dispusă pe trei niveluri (demisol, parter şi mansardă), are nouă camere şi o suprafaţă utilă de 420 de metri pătraţi. Terenul are 800 de metri pătraţi, din care circa 600 de metri pătraţi liberi.

    Aceeaşi sumă este solicitată şi de proprietarul unei vile finalizate în anul 2002, din zona Calea Turzii. Structurată pe subsol, parter, etaj şi mansardă, construcţia are 13 camere şi o suprafaţă de 550 de metri pătraţi utili.

    În zona Cazino din Constanţa, o vilă în stil baroc, construită în anul 1913, este listată pe site-ul citat la un preţ de 5.000 de euro pe lună. Amplasată pe un teren de 550 de metri pătraţi, clădirea are 800 de metri pătraţi utili şi este compartimentată în 23 de camere. Imobilul a fost renovat integral în anul 2000.

    O vilă interbelică situată în zona centrală a Constanţei poate fi închiriată cu 3.600 de euro pe lună. Clădirea este renovată, are 11 camere şi circa 590 de metri pătraţi utili, plus teren de 215 metri pătraţi.

    În Copou (Iaşi), o vilă cu 13 camere are un preţ cerut de 5.000 de euro pe lună. Dispusă pe parter, două etaje şi mansardă, casa are o suprafaţă utilă de 390 de metri pătraţi şi teren de circa 400 de metri pătraţi.

    Cea mai scumpă vilă disponibilă spre închiriere în Timişoara are un preţ de 3.000 de euro, aceasta fiind situată în zona Take Ionescu. Finalizată în anul 2002, construcţia este structurată pe demisol, parter şi etaj şi este compartimentată în opt camere (plus dependinţe), din care cinci dormitoare. Casa are o suprafaţă utilă de 340 de metri pătraţi, plus teren de 595 de metri pătraţi.

  • Criză pe segmentul chiriilor: cererea mult mai mare decât oferta în cinci oraşe universitare

    “Scăderea volumului de apartamente de închiriat din marile oraşe poate fi pusă, cel puţin în parte, pe seama stabilizării pieţei achiziţiilor şi a reluării unei tendinţe ascendente a preţurilor. Proprietarii sunt, probabil, mai optimişti şi încep să-şi recapete curajul de a-şi scoate locuinţele la vânzare, în loc să-şi continue aşteptarea şi să se mulţumească cu veniturile obţinute din închiriere. Cel mai afectat de această criză de oferte este oraşul Cluj-Napoca. Totuşi, 7.000 de apartamente scoase pe piaţă într-un interval de 30 de zile este mult sub cerere”, apreciază Adrian Erimescu, directorul general al Imobiliare.ro.

    Bucureşti:

    În august 2015, în Capitală au apărut 3.608 anunţuri noi de închiriere, în scădere cu 17% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când a fost atins un nivel de 4.329 de oferte. Dintre apartamentele nou-apărute pe piaţa bucureşteană luna trecută, 32% aveau o cameră (în scădere de la o cotă de 39% în 2014), 38% două camere (faţă de 39% în urmă cu 12 luni) şi 16% trei camere (de la 18%). Pe de altă parte, locuinţele cu patru camere şi mai mult deţineau o pondere de 14% din totalul ofertei, ceea ce marchează o creştere semnificativă comparativ cu pragul de 4% atins de această categorie anul trecut.

    În oraşul Timişoara a fost consemnat un declin similar, de aproximativ 17%, de la 929 la 773 de oferte noi. Dintre ofertele publicate în luna august, 39% au fost pentru garsoniere (în creştere de la 38% anul trecut), 35% au vizat apartamente cu două camere (în scădere de la  41%), iar 14% se refereau la locuinţe tricamerale (de la 18% în 2014). La fel ca în Capitală, avansul segmentului de apartamente cu patru camere şi mai mult este considerabil, de la o pondere de 3% în 2014, la 12% în 2015.

    În Cluj-Napoca, oferta de închirieri apartamente s-a diminuat cu 22% în perioada menţionată, de la 1.846 la 1.432 de apartamente. Dintre proprietăţile apărute pe piaţă luna trecută, 39% erau garsoniere (faţă de 42% în 2014), 41% aveau două camere (în creştere de la 39%), iar 15% erau locuinţe cu trei camere (comparativ cu 16% în anul precedent). Spre deosebire de celelalte oraşe analizate, în Cluj ponderea apartamentelor cu o cameră şi mai mult a consemnat doar o creştere uşoară, de la 3% la 5%.

    În capitala Moldovei, Iaşi, numărul anunţurilor noi de închiriere a scăzut cu 21% anul acesta, de la 1.032 la 814 proprietăţi. Din oferta apărută pe piaţa ieşeană în august, 24% era reprezentată de garsoniere (faţă de 26% în 2014), 44% consta în apartamente cu două camere (în scădere de la 49%), în vreme ce locuinţele cu trei camere deţineau o cotă de 20% din total (faţă de 23%). Şi aici, ponderea unităţilor locative cu patru camere şi mai mult a crescut semnificativ, de la 2% la 12%.

    La Braşov a avut loc un declin al ofertei de 16%, de la 372 la 311 proprietăţi scoase pe piaţă în lunile august 2014 şi, respectiv 2015. În intervalele de timp analizate, ponderea unităţilor locative monocamerale s-a diminuat de la 43% la 40%, iar cea a locuinţelor cu două camere a scăzut de la 42% la 39%. Segmentul apartamentelor cu trei camere a consemnat însă un avans uşor, de la 13% la 14%,  în timp ce proprietăţile cu patru camere şi mai mult au ajuns să reprezinte aproximativ 7% din piaţă, faţă de circa 2% anul trecut.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este un portal care a depăşit de curând pragul de 1.000.000 de vizitatori unici pe lună.

  • Studiu: Cererea pentru locuinţele de închiriat depăşeşte cu mult oferta

    “Pe segmentul chiriilor asistăm la o criză de oferte, în condiţiile unei supracereri venită din prăbuşirea vânzărilor în perioada de criză. La aceasta se adaugă, în septembrie, zeci de mii de studenţi care nu au acces la locurile din cămine. În această perioadă, în cursul unei săptămâni, apar mai puţin de 4.000 de apartamente de închiriat cumulat în cele mai mari 5 oraşe din ţară, mult sub cerere. Studenţii, dar şi ceilalţi chiriaşi sunt într-o cursă contracronometru, un apartament cu un preţ bun putând fi închiriat şi în câteva ore”, a declarat directorul general al imobiliare.ro, Adrian Erimescu.

    În Bucureşti, o garsonieră nemobilată din zona Basarabia este scoasă la închiriere pentru 150 de euro pe lună, iar în Rahova-Mărgeanului cu 180 de euro pe lună, însă în acest caz locuinţa este complet mobilată. Preţurile pe segmentul apartamentelor cu două şi trei camere pornesc de la 200 de euro.

    În Timişoara, în zona Complex Studenţesc, o garsonieră la casă, mobilată şi utilată poate fi închiriată cu 150 de euro pe lună. Locuinţa are 45 de metri pătraţi utili, bucătărie şi baie proprii şi beneficiază de acces la o curte comună. În zona centrală a oraşului, în apropiere de Piaţa Operei, o locuinţă bicamerală de 42 de metri pătraţi utili este listată pe imobiliare.ro la un preţ de 200 de euro pe lună. Aceasta este complet mobilată şi utilată şi face parte dintr-o clădire istorică.

    În Braşov, zona Uzina 2, o garsonieră nemobilată, cu centrală proprie, poate fi închiriată cu 125 de euro pe lună. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, pretenţiile proprietarilor încep de 170-180 de euro pe lună. Acesta din urmă este preţul cerut pentru o locuinţă de 49 de metri pătraţi utili din zona Astra, situată la etajul doi din patru al unui bloc vechi. În zona Blumana, un apartament cu trei camere, la casă, poate fi închiriat cu 200 de euro pe lună, pentru o suprafaţă de 45 de metri pătraţi utili.

    În cartierul Mărăşti din Cluj-Napoca o locuinţă monocamerală, situată la etajul unu din patru, este disponibilă spre închiriere cu 150 de euro pe lună; aceasta are 21 de metri pătraţi utili şi este complet mobilată şi utilată. În zona Baciu, un apartament cu două camere, nemobilat, are un preţ cerut de 200 de euro pe lună, în timp ce în zona Grigorescu, proprietarul unui apartament cu trei camere, de 70 de metri pătraţi utili, solicită 250 de euro pe lună.

    În Iaşi, în zona Nicolina, o garsonieră nemobilată poate fi închiriată cu 130 de euro pe lună. În zona Gară, un apartament cu două camere, mobilat şi utilat, are un preţ cerut de 150 de euro pe lună.