BusinessMagazin

Tag: cercetare

  • Măgura zimbrilor, Armeniş

    Garanti BBVA

    Motivaţie:
    Garanti BBVA are o colaborare de lungă durată cu Worldwide Fund for Nature Association (WWF), demarată în 2010, când a fost lansat WWF Bonus Card, primul card de credit cu afinitate ecologică din România. Banca transferă 0,3% din valoarea tranzacţiilor efectuate cu acest card de credit către proiectele locale de mediu ale ONG-ului, fără niciun cost pentru posesor. Între anii 2010 şi 2020, Garanti BBVA a direcţionat 1,68 milioane de lei către WWF, pentru a sprijini o serie de proiecte locale cu impact pentru protecţia mediului. Prin intermediul WWF Bonus Card, angajaţii şi clienţii au şansa de a se implica în protejarea habitatelor naturale. Unul dintre aceste proiecte are ca scop conservarea Carpaţilor de Sud-Vest, unde WWF, cu sprijinul Garanti BBVA, derulează o iniţiativă ambiţioasă de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, într-un sit Natura 2000 de 59.000 de hectare. Acest program creează o oportunitate unică pentru revenirea faunei sălbatice şi dezvoltarea comunităţii locale, având ca scop principal conştientizarea micii comunităţi locale cu privire la importanţa patrimoniului natural şi cultural pe care ei îl numesc acasă. În acelaşi timp, proiectul îşi propune să susţină definirea unui cadru pentru dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei.

    Descrierea proiectului:
    Garanti BBVA şi ceilalţi parteneri implicaţi în proiect investesc în crearea unui model de dezvoltare durabilă în Armeniş, judeţul Caraş Severin, cunoscut şi sub numele de Măgura Zimbrilor, unde bunăstarea comunităţilor locale poate fi susţinută prin firme prietenoase cu natura şi conectate la cel mai mare plan naţional de reintroducere a zimbrilor din Europa. Obiectivul programului este înfiinţarea unui hub sau centru ecologic în care cercetarea conservării să fie apropiată de oameni, într-o manieră inovatoare, precum şi crearea unui cadru care să îi susţină pe studenţii, cercetătorii şi practicienii din mai multe discipline în dezvoltarea profesională în domeniul ecologiei. Toate aceastea reprezintă, în acelaşi timp, şi o oportunitate pentru comunitatea locală de a oferi servicii de ecoturism. De asemenea, ţelul acestui program este ca zona să devină un centru de cercetare, care să ofere o oportunitate unică vizitatorilor de a simţi natura la faţa locului, în centrul local pentru vizitatori, precum şi prin evenimente tematice despre natură, organizate local. Prin acest proiect, Garanti BBVA îşi propune să creeze oportunităţi pentru ca vizitatorii să îi întâlnească pe localnici şi să cumpere produsele şi serviciile lor. Există mulţi localnici cu calităţi dovedite care pot lucra (ca angajaţi) sau pot oferi produse şi servicii specifice. Aproximativ
    20 de familii şi 50 de persoane sunt implicate, în mod constant, în acţiunile programului şi asigură mâncare tradiţională, cazare şi transport local. Peste 10.000 de euro au fost cheltuiţi în comunitatea locală, în primul an, de către vizitatori, studenţii care lucrează în zonă şi partenerii implicaţi în programul local dezvoltat.

    Efecte:
    Beneficiarii direcţi ai proiectului sunt cei peste 150 de turişti care au vizitat zona, opt tineri specializaţi în conservarea naturii, care au lucrat în zonă, şi cele 20 de familii care pun la dispoziţie bunuri şi servicii pentru ospitalitate, realizate în cadrul comunităţii. De asemenea, programul are şi o serie de beneficiari indirecţi, printre care se numără 30 de localnici care au luat parte la ateliere de produse tradiţionale, pentru a împărtăşi din tehnicile meşteşugăreşti şi pentru a crea noi iniţiative comune pentru dezvoltarea comunităţii.

  • UBB Cluj îşi face hub de cercetare a schimbărilor climatice cu 4,5 mil. euro de la Uniunea Europeană

    Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a accesat un proiect european de peste 22,2 mil. lei (aproximativ 4,5 mil. euro), cofinanţat prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare privind compoziţia atmosferei şi schimbările climatice. Infrastructura creată va include facilităţi de observare de la sol, laboratoare asociate şi centre de date care să contribuie semnificativ la activităţile de observare a Pământului, potrivit unui comunicat de presă transmis de UBB.

    ’’Principalul rezultat al proiectului este construcţia de noi laboratoare de cercetare în cadrul Cluj Atmospheric Remote Sensing Observatory. Observatorul va fi dotat cu echipamente ce oferă observaţii continue şi pe termen lung în ceea ce priveşte aerosolii şi proprietăţile norilor şi va fi participant activ la infrastructura europeană de cercetare pentru mediu, ACTRIS. Laboratoarele noi se vor dota cu echipamente de cercetare a aerosolilor şi a norilor prin metode de teledetecţie şi in-situ (…), a declarat Nicolae Ajtai, decanul facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din UBB şi directorul componentei ACTRIS din Platforma InfoBionano4Health.

     

     

     

     

     

  • Grupul Continental, cel mai mare producător de componente auto din România, a finalizat extinderea centrului de cercetare-dezvoltare din Iaşi, o investiţie de 27 milioane euro

    Grupul Continental, cel mai mare producător de componente auto din România, a finalizat extinderea centrului de cercetare-dezvoltare din Iaşi, o investiţie de 27 milioane euro.

    Clădirea are 8 niveluri, a fost proiectată pentru o capacitate de până la 1.700 de locuri,  şi cuprinde o zonă de testare şi validare completă a produselor dezvoltate în cadrul companiei, precum şi spaţii de relaxare, săli de conferinţă, bucătării.

    “Prin extinderea centrului de cercetare şi dezvoltare deja existent, rădăcinile pe care le avem în Iaşi devin mai puternice, mai stabile. Este o dovadă şi o promisiune atât faţă de noi cât şi faţă de comunitatea locală şi regională că suntem aici, la bine şi la greu. Contextul actual este unul deosebit, imposibil de prevăzut în orice analiză de risc, însă am reuşit să finalizăm tot ce ne-am propus. De acum suntem împreună, în acelaşi loc, toţi cei 2000 de colegi din Continental Iaşi”, spune Marian Petrescu, managerul locaţiei Continental Iaşi.

    Extinderea sediului din Iaşi a început în aprilie 2019, iar în luna aprilie a acestui an au avut loc primele mutări.

    Centrul dezvoltă soluţii pentru industria auto, inclusiv unităţi de control a geamurilor şi trapei, aplicaţii de navigaţie şi multimedia. De asemenea, se lucrează şi la primul sistem de frână vacuumless brake „one box design” din lume, care sporeşte eficienţa procesului de frânare.

    În parteneriat cu mediul universitar local şi internaţional, specialiştii din Iaşi lucrează la proiecte dedicate oraşelor şi maşinilor inteligente, capabile să crească eficienţa, siguranţa şi confortul condusului.

    Continental deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de inginerie în Timişoara, Sibiu, Carei, Nădab, Braşov şi Iaşi. În 2019, Grupul a investit în 2019 aproximativ 200 mil. euro în ope­ra­ţiu­nile sale, potrivit datelor com­pa­ni­ei. 

  • Cine este femeia care a relansat un brand românesc cu o istorie de 30 de ani pe piaţa locală

    „Consider că nu sunt diferenţe majore între calităţile şi capacităţile unei femei faţă de un bărbat, dar dacă ar fi totuşi să amintesc ceva în care o femeie ar putea aduce o plusvaloare este intuiţia. În experienţa mea personală, femeile pot fi mai intuitive decât bărbaţii şi uneori mai curajoase în a-şi urma această intuiţie”, spune Susana Laszlo, coacţionar şi CEO al Cosmetic Plant.

    Cea mai mare realizare profesională a Susanei Laszlo se leagă de remodelarea şi relansarea companiei Cosmetic Plant, după aproape 30 de ani de prezenţă pe piaţă, potrivit declaraţiilor ei acordate pentru realizarea anuarului 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

    Compania a investit circa 100.000 de euro în cercetare şi dezvoltare pentru lansarea unor produse revoluţionare, precum şi în cercetări de piaţă, regândirea identităţii vizuale corporate, dar şi în designul şi ambalajele dedicate noii game. Ea consideră că a fi femeie în industria frumuseţii constituie un avantaj competitiv uriaş, mai ales când vine vorba despre înţelegerea nevoilor consumatoarelor şi cercetarea şi dezvoltarea produselor noi: „Toate produsele pe care urmează să le lansăm le testez, înainte de validare, pe propria piele şi le îmbunătăţim formulele până la obţinerea eficienţei maxime”. Din perspectiva businessului însă, spune că nu vede nicio diferenţă între femei şi bărbaţi: „Consider că o femeie poate conduce o companie la fel de bine cum o poate face şi un bărbat. Cel mai important lucru este să nu te abaţi de la obiectivele setate, să îţi urmezi cu încredere calea şi să investeşti în permanenţă în dezvoltarea ta personală şi profesională”. Vorbind în calitate de antreprenor, şi nu de manager, ea le sfătuieşte pe tinerele care sunt la începutul carierei să îşi urmeze visul, vocaţia şi valorile în care cred, indiferent de ce spun ceilalţi: „Pe cele care doresc să lanseze o afacere, le îndemn să îşi definească, înainte de toate, principiile de business şi să îşi dezvolte competenţele manageriale pentru a putea ţine pasul cu evoluţia companiei”.

     

  • Povestea româncei devenită unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează în afara graniţelor

    Pasiunea pentru limba franceză şi înclinaţia pentru cifre, cea din urmă moştenită de la părinţi, i-au îndreptat paşii Anei Boata spre o carieră în domeniul economic, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează peste hotare, mai exact în Paris, Franţa.

     „Am avut mereu o înclinaţie pentru cifre, tatăl meu fiind profesor de matematică şi mama farmacistă, putem spune că cifrele şi memoria sunt o calitate de familie. Am ajuns să activez în domeniul economic un pic din întâmplare, să spunem. Iar în urma unui stagiu care nu mi-a plăcut pe partea de riscuri, am decis să mă îndrept spre un job care îţi permite să gândeşti zi de zi şi care îţi aduce satisfacţia de a putea produce idei”, a povestit pentru Business Magazin Ana Boata, directorul departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul Euler Hermes Paris, cel mai mare asigurător de credite comerciale la nivel global, deţinut de grupul Allianz.

    Ea şi-a început studiile în domeniul economic la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2008, însă visul ei era să studieze la Sorbona, vestita universitate franceză şi una dintre cele mai cunoscute universităţi din lume.

     „Încă din generală, limba franceză şi Franţa au fost o pasiune. Au continuat ore de aprofundare la Institutul Francez din Bucureşti şi pregătirea bursei Erasmus pentru anul II de facultate. Pentru mine, criteriile care au stat la baza alegerii de a urma facultatea la Paris au fost limba, cultura, dar şi şansa de a putea studia într-o zi la Sorbona.”
     Astfel, în 2009, Ana Boata a absolvit studiile în cadrul universităţii Paris Pantheon-Sorbonne, iar în 2009-2010 a studiat în cadrul universităţii Paris Pantheon-Assas.

     „Cele mai intense momente le-am trăit la bibliotecă alături de ceilalţi colegi. Acolo am învăţat ce înseamnă solidaritatea, schimbul de experienţe între diferite origini şi cât de important este să fii deschis către necunoscut. Am trăit criza din 2008-2009 de pe băncile facultăţii şi am avut noroc să am cursuri cu unii din cei mai renumiţi economişti din Franţa. Am avut şi şansa de a putea observa timp de două zile diferite job-uri în cadrul băncilor de investiţii la Londra”, a povestit Ana Boata.

     În urma studiilor absolvite, actualul director al departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris povesteşte că „primul gând” a fost să se angajeze în cadrul unei bănci de investiţii, însă „cu timpul am înţeles că în acest domeniu, ca tânără absolventă a unei universităţi, chiar dacă era Sorbona, nu era de ajuns pentru a reuşi, profilurile căutate fiind foarte tehnice şi mai ales de ingineri”.

     Însă, Ana Boata s-a orientat tot spre segmentul financiar-bancar, „dar jobul de reporting şi control (raport şi control) nu mi-a plăcut. Nu am simţit că produceam ceva. Aveam nevoie de un job mai stimulator, un job fără repetiţii, care poate deveni o pasiune”, a adăugat ea.

     Astfel, în 2011, actuala şefă a departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris a scris primul raport despre Europa de Est pentru banca franceză Exane BNP Paribas, „urmând ca la scurt timp să intrăm în criza din zona euro din 2012 şi să mă specializez pe zona euro”.

    În cadrul Exane BNP Paribas, Ana Boata a ocupat funcţia de economist junior timp de doi ani, iar în noiembrie 2012 şi-a început cariera în cadrul Euler Hermes.

    „După doi ani la Exane BNP Paribas şi un stagiu de şase luni pe partea de riscuri într-o bancă franceză, am început să lucrez la Euler Hermes. Ce a contat cel mai mult a fost ce am produs cât am lucrat la Exane BNP Paribas şi faptul că am fost la ei pe timp de criză. Lucrul în cadrul unei companii de brokeraj este foarte intens. Zilele începeau la 7.30 cu un morning meeting şi se terminau de multe ori după 21.00. Ritmul era mereu susţinut de ştirile de pe piaţă şi asta mi-a format gândirea rapidă şi m-a împins să ştiu să lucrez sub presiune”, îşi aminteşte Ana Boata.

     Astfel, între anii 2012 şi 2018 ea a ocupat funcţia de senior economist and country risk analyst Western Europe în cadrul Euler Hermes Paris, din ianuarie 2018 până în octombrie 2019 a deţinut funcţia de lead eurozone and UK economist, urmând ca în ianuarie 2019 să ocupe poziţia de lead SME research, iar în octombrie 2019 să devină director al departamentului macroeconomic la Euler Hermes Paris.

    Ea spune că funcţia pe care o deţine în prezent, cea de director al departamentului macroeconomic al celui mai mare asigurător de credite comerciale din lume, îi aduce deopotrivă provocări şi satisfacţii.

     „Este un job stimulator care îţi oferă multă satisfacţie, care îmbină partea tehnică, cifrele, modelele cu comunicarea. Este un job plin de provocări pentru că, pe lângă perimetrul meu de analiză – Europa -, trebuie să mă ocup şi de partea mondială şi de managementul echipei. Am obţinut această poziţie în octombrie 2019, cu puţin timp înainte de criză. Pentru mine această promovare este o urmare a unei munci continue, în care am încercat mereu să mă depăşesc şi să arăt că pot din ce în ce mai mult”, a adăugat Ana Boata.

    De asemenea, anul trecut Ana Boata a câştigat premiul pentru Best Forecaster din zona euro, acordat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Forecast. Ea vorbeşte trei limbi străine, respectiv engleză, franceză şi italiană.
     În ceea ce priveşte economia românească, lovită de criza generată de pandemia de Covid-19, Ana Boata spune că atât consumul interior, investiţiile, cât şi exporturile vor avea de suferit „chiar şi în următoarele luni, din cauza unei ieşiri foarte graduale din această criză sanitară”.

     „Previziunile Euler Hermes Paris indică o recesiune puternică în România, o scădere de 5,5% a Produsului Intern Brut al ţării (PIB) în 2020, cât şi un context internaţional care va avea nevoie de mult timp, cel mai probabil până la sfârşitul lui 2021, până va regăsi nivelul de dinainte de criză.”

     Ea consideră că guvernul trebuie să pună accent pe protejarea locurilor de muncă şi să ia măsuri care să aibă ca rezultat atragerea investiţiilor străine.

     „Contextul internaţional anunţă o intensificare a protecţionismului la nivel mondial şi o tendinţă spre relocalizarea anumitor linii de producţii din Asia spre Europa. Europa de Est şi România ar avea mult de câştigat. Investiţiile publice în infrastructură vor fi cheia pentru a atrage investiţiile străine. În plus, în următorii ani, România va trebui să investească în sănătate. Cheltuielile cu sănătatea sunt foarte mici comparativ cu Europa, la jumătate în procente din PIB, ceea ce s-a reflectat în gestiunea acestei crize sanitare”, spune directorul departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris.

    Euler Hermes este lider mondial în zona asigurărilor de credit comercial, parte a grupului german de asigurări Allianz, cu o cotă de piaţă de 34,9%, cu peste 6.000 de angajaţi în peste 50 de ţări.
    Asigurătorul de credit comercial are în România propriul departament comercial cu o echipă de vânzări specilizate, dar utilizează şi canalul de distribuţie prin brokerii de asigurare, care deţin în portofoliile lor intermedierea poliţelor de asigurare de credit comercial.

  • Criza începe să îşi arate colţii. Renault se pregăteşte să concedieze 14.600 de oameni la nivel global. În România, Dacia are aproximativ 18.000 de angajaţi

    Dificultăţile cu care se confruntă Grupul Renault, criza majoră prin care trece industria auto şi urgenţa tranziţiei ecologice sunt imperative care determină compania să accelereze planul masiv de restructurare, care are ca scop realizarea unor economii de peste 2 miliarde de EUR, pe parcursul a trei ani, potrivit unui anunţ al companiei. 

    Groupe Renault se pregăteşte să facă ajustări semnificative în privinţa forţei de muncă, urmând să concedieze 14.600 de oameni, conform planului anunţat. În România, în cadrul Dacia lucrază aproximativ 18.000 de persoane. 

    Acest proiect de ajustare a forţei de muncă urmează să se bazeze pe măsuri de recalificare, mobilitate internă şi plecări voluntare. Acesta se va întinde pe parcursul a trei ani şi va viza aproape 4.600 de posturi în Franţa, la care se adaugă reducerea cu peste 10.000 de alte posturi în restul lumii, unde Grupul este prezent.

    Este oficial: Renault suspendă investiţia de la Mioveni. Grupul auto vrea să concentreze în Franţa activitatea principală de cercetare şi dezvoltare şi urmează să concedieze 14.600 de salariaţi, dintre care 10.000 la nivel global

     

  • Este oficial: Renault suspendă investiţia de la Mioveni. Grupul auto vrea să concentreze în Franţa activitatea principală de cercetare şi dezvoltare şi urmează să concedieze 14.600 de salariaţi, dintre care 10.000 la nivel global

    Activitatea Renault Techologie Roumanie, principalul centru de cercetare şi dezvoltare pentru platforma entry a grupului Renault – platforma pe care erau dezvoltate acum modelele Logan,  Sandero, Duster, Lodgy şi Dokker este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care în premieră, Grupul francez a anunţat oficial faptul că urmăreşte„optimizarea resurselor: concentrarea dezvoltării tehnologiilor strategice cu valoare adăugată ridicată în sit-urile de inginerie din Ile-de-France; optimizarea utilizării centrelor de cercetare şi dezvoltare din străinătate şi subcontractarea; optimizarea mijloacelor de validare prin utilizarea sporită a digitalului”.

    Dacă până acum Duster şi Logan erau realizate pe o platformă mai veche a Renault iar aceasta era „îmbunătăţită” de către inginerii de la RTR, viitoarele generaţii ale modelelor entry, vândute în Europa sub marca Dacia, sunt bazate pe aceeaşi platformă actualizată ca şi Renault Clio sau Renault Captur – platformele CMF-A, A Plus şi CMF-B. Mai mult, Renault a anunţat tot săptămâna aceasta faptul că viitoarele modele nu vor mai avea în comun doar platforma, ci şi o bună parte din caroserie, astfel încât proiectarea automobilelor va deveni şi mai simplă şi mai ieftină. Acest lucru înseamnă şi faptul că modelele Dacia vor fi desenate în acelaşi timp cu cele Renault şi nu vor mai fi complet diferite, ca până acum, la nivel european.

    În cadrul RTR în România lucrează aproape 4.000 de ingineri, atât în birourile Renault Bucharest Connected, cât şi la Titu, unde se află unul dintre cele mai mari centre de testare ale Renault din lume.

    Aşa cum a fost anunţat odată cu rezultatele anuale, Groupe Renault prezintă astăzi planul său de transformare, care are ca scop realizarea unor economii de peste 2 miliarde de EUR, pe parcursul a trei ani şi punerea bazelor unui nou model de competitivitate.

    Dificultăţile cu care se confruntă Grupul, criza majoră prin care trece industria auto şi urgenţa tranziţiei ecologice sunt imperative care determină compania să accelereze această transformare.

    Acest proiect de plan va consolida capacitatea de adaptare a Grupului, prin concentrarea pe generarea de flux de numerar, păstrând în acelaşi timp clientul în centrul priorităţilor sale. Se bazează pe o abordare mai eficientă a activităţilor operaţionale şi pe gestionarea riguroasă a resurselor.

    Dincolo de acest aspect, proiectul de plan urmăreşte să pună bazele dezvoltării pe termen lung a Groupe Renault. În Franţa, Grupul va fi organizat în jurul unor zone comerciale strategice, de viitor: vehicule electrice, LCV, economie circulară şi inovaţie cu valoare adăugată ridicată.

    Aceste centre regionale majore de excelenţă, situate în Franţa, urmează să se afle în centrul revenirii Grupului. La Flins şi Guyancourt, Grupul îşi va reorganiza activităţile.

    Groupe Renault intenţionează să facă ajustările necesare în privinţa forţei de muncă pentru a permite revenirea la o creştere rentabilă şi durabilă şi se angajează să se asigure că acestea se desfăşoară printr-un dialog exemplar cu partenerii sociali şi cu autorităţile locale.

    Acest proiect de ajustare a forţei de muncă urmează să se bazeze pe măsuri de recalificare, mobilitate internă şi plecări voluntare. Acesta se va întinde pe parcursul a trei ani şi va viza aproape 4.600 de posturi în Franţa, la care se adaugă reducerea cu peste 10.000 de alte posturi în restul lumii, unde Grupul este prezent.

    „Am încredere în atuurile noastre, în valorile noastre şi în conducerea companiei pentru a reuşi transformarea prevăzută şi pentru a readuce Grupul la valoarea sa prin implementarea acestui plan. Modificările planificate sunt fundamentale pentru a asigura sustenabilitatea companiei şi dezvoltarea acesteia pe termen lung. La nivel colectiv şi cu sprijinul partenerilor noştri din Alianţă, ne vom putea atinge obiectivele şi vom face din Groupe Renault un jucător major în industria auto în anii următori. Suntem pe deplin conştienţi de responsabilitatea noastră, iar transformarea planificată poate fi realizată doar cu respectarea tuturor părţilor co-interesate ale Grupului nostru şi printr-un dialog social exemplar”, a declarat Jean-Dominique Senard, preşedintele Consiliului de Administraţie al Renault.

    La rândul său, Clotilde Delbos, CEO interimar al Renault, apreciază că într-un context dominat de incertitudine şi complexitate, acest proiect este vital pentru a garanta o performanţă solidă şi durabilă, satisfacţia clienţilor fiind prioritară. „Prin valorificarea numeroaselor noastre active, cum ar fi vehiculul electric, prin valorificarea resurselor şi tehnologiilor Grupului Renault şi ale Alianţei şi prin reducerea complexităţii dezvoltării şi producţiei vehiculelor noastre, dorim să generam economii de scară pentru a ne restabili profitabilitatea globală şi pentru a ne asigura dezvoltarea în Franţa şi la nivel internaţional. Acest proiect ne va permite să privim către viitor cu încredere”.

     

    Proiectul include următoarele elemente principale:

     

    • Îmbunătăţirea eficienţei şi reducerea costurilor de inginerie, profitând de activele consolidate ale Alianţei, aproximativ 800 de milioane EUR:

     

    • Raţionalizarea proiectării şi dezvoltării vehiculelor: reducerea diversităţii componentelor, creşterea standardizării, programele Leader – Follower din cadrul Alianţei.
    • Optimizarea resurselor: concentrarea dezvoltării tehnologiilor strategice cu valoare adăugată ridicată în sit-urile de inginerie din Ile-de-France; optimizarea utilizării centrelor de cercetare şi dezvoltare din străinătate şi subcontractarea; optimizarea mijloacelor de validare prin utilizarea sporită a digitalului.

     

    • Optimizarea producţiei, cu economii de aproximativ 650 de milioane EUR

     

    • Accelerarea transformării uzinelor prin generalizarea instrumentelor specifice Industriei 4.0
    • Îmbunătăţirea procesului în noile proiecte de inginerie: accelerarea digitalizării şi „design to process ” („de la concepţie la proces”).
    • Dimensionarea corectă a capacităţilor industriale:

    • Capacitatea de producţie globală revizuită de la 4 milioane de vehicule în 2019 la 3,3 milioane până în 2024 (referinţă Harbour).

    • Ajustarea numărului de angajaţi din producţie.

    • Suspendarea proiectelor de creştere capacitară planificate în Maroc şi România, studiu pentru adaptarea capacităţilor de producţie ale Grupului în Rusia, studiu pentru raţionalizarea activităţilor de fabricaţie a cutiilor de viteze în lume.

    • În Franţa, patru ipoteze de lucru pentru optimizarea producţiei vor face obiectul unei consultări aprofundate cu toate părţile interesate, în special cu partenerii sociali şi cu autorităţile locale:

    ▪ Renault lansează un proces de consultare la uzinele din Douai şi Maubeuge pentru a studia crearea unui centru optimizat de excelenţă pentru vehicule electrice şi vehicule comerciale uşoare în nordul Franţei.

    ▪ Reflecţie deschisă asupra reconversiei uzinei de la Dieppe la sfârşitul producţiei Alpine A110.

    ▪ În Flins, crearea unui ecosistem de economie circulară pe sit, inclusiv transferul activităţilor de la Choisy-le-Roi.

    ▪ La Fonderie de Bretagne, Renault lansează o revizuire strategică.

     

    • Eficienţa sporită a funcţiilor suport, aproximativ 700 milioane EUR

     

    • Optimizarea costurilor generale şi de marketing: digitalizarea pentru optimizarea costurilor de marketing, raţionalizarea organizaţiei şi reducerea costurilor aferente funcţiilor suport etc.

     

    • Reorientarea activităţilor pentru o mai bună alocare a resurselor

    Această reorientare asupra activităţii de bază a Grupului printr-o modificare în domeniul său de activitate va fi în special axată pe:

    • O parte din reţeaua de distribuţie RRG integrată în Europa.
    • Transferul pachetului de acţiuni deţinut de Groupe Renault la Dongfeng Renault Automotive Company Ltd (DRAC) din China către Dongfeng Motor Corporation şi încetarea activităţilor cu vehicule termice, sub marca Renault, pe piaţa chineză.

     

    Aceste planuri vor fi prezentate organismelor reprezentative ale angajaţilor în conformitate cu reglementările aplicabile.

    Costul estimat al implementării acestui plan este de 1,2 miliarde EUR.


     

     

  • Studiu:Românii vor să iasă în oraş pentru a mânca după ridicarea restricţiilor şi majoritatea preferă restaurantul standard, cu distanţă mai mare între mese şi terasă

    Românii vor să iasă în oraş pentru a mânca la restaurant odată cu ridicarea restricţiilor, principalul criteriu de alegere a locului fiind experienţa anterioară, chiar dacă numărul de vizite preconizate este la jumătate, iar suma pe care se gândesc să o cheltuiască este cu cel puţin 10% mai mică în comparaţie cu anul 2019, relevă un studiu exclusiv realizat de Hospitality Culture Institute şi firma de cercetare de piaţă EXACT Business Solutions.

    Aproape jumătate dintre participanţii la studiu spun că vor prefera restaurantul standard (47%), cu mese, pe locul doi fiind locaţiile de tip fast-food (45%), urmate de supermaketurile  care au la vânzare mâncare caldă (35%).

    “Industria de food service îşi va reveni în scurt timp dacă va şti să se reinventeze şi să comunice cu comunitatea de fani în următoarea perioadă. Consumatorul nu mai este foarte deschis să încerce lucruri noi, îi este dor de cele care i-au lipsit în carantină, iar comportamentele din perioada de lockdown, cum ar fi creşterea serviciilor pentru delivery, nu au caracter de permanentizare,”, au declarat reprezentanţii Hospitality Culture Institute, primul institut independent de cercetare, training şi consultanţă din România care studiază piaţa şi trendurile din HoReCa.

    Pentru a se simţi în siguranţă, 78% dintre respondenţii care intenţionează să iasă în oraş au menţionat faptul că locaţiile unde vor merge ar trebui să aibă o igienizare şi dezinfectare programată a spaţiilor, iar 77% au menţionat că preferă o distanţă mai mare între mese faţă de până acum.

    Mai mult, măsurile sanitare obligatorii pentru angajaţi reprezintă o altă măsură de siguranţă pentru că respondenţii să se simtă confortabil, în timp de 69% dintre aceştia ar prefera ca locaţia să dispună de un spaţiu deschis, cum ar fi o terasă.

    Potrivit studiului, 64% dintre românii care intenţionează să comande în perioada următoare de la delivery au menţionat că vor comandă mâncare gătită la domiciliu/birou cel puţin o dată pe săptămână, motivul principal fiind obişnuinţa cu o anumită locaţie, dar şi faptul că le place mâncarea de acolo.

    Studiul  a fost realizat în luna mai în cinci dintre cele mai mari oraşe din România: Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj, Iaşi şi evaluează perspectiva consumatorilor în ceea ce priveşte locaţiile de ieşit în oraş/food delivery după ridicarea stării de urgenţă în România (15 mai–15 iulie).

  • Frica de a-ţi pierde jobul va creşte, pentru că nu vor exista prea multe alternative de a-ţi găsi altul

    Pe locul trei se află stresul zilnic de a avea răspunsuri la întrebări care nu au răspuns: când revin la birou, ce fac cu copiii dacă nu mai merg la şcoală, unde-mi petrec vacanţa, când şi cum voi putea să mă întâlnesc cu prietenii etc.
    Conform unui studiu al eJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, 50% din participanţii la un studiu derulat zilele acestea cred că în următoarele 12 luni îşi vor schimba locul de muncă, fie pentru că au rămas fără job, fie pentru că firma nu le mai poate îndeplini aşteptările profesionale.
    10% dintre participanţii la studiu cred că vor fi daţi afară în următorul an, 11% cred că le va fi redus salariul sau pachetul de beneficii extrasalariale, 12% cred că vor fi promovaţi, 7% sunt deschişi să îşi deschidă firme în următoarele 12 luni, iar 14% cred că această criză nu le va schimba cu nimic viaţa profesională.
    Domeniile care sunt cel mai stabile şi care vor traversa cel mai bine criza sunt IT-ul, bankingul, retailul şi farma.
    Cei care au participat la studiu spun că deja au fost nevoiţi să renunţe la o parte dintre planurile profesionale pe care le aveau: 27% voiau să îşi schimbe jobul, 26% se aşteptau la o promovare şi o majorare salarială, iar intenţia de a urma cursuri de reconversie profesională, de a-şi deschide un business sau de a se muta în altă ţară au ieşit de pe agendă.
    Revenind la pierderea jobului, această temere va câştiga tot mai mult teren în România, mai ales la generaţiile decreţeilor şi millennials, care au intrat pe piaţa muncii între 1990 şi 2010.
    Aceste generaţii au deja o vechime cuprinsă între 10 şi
    30 de ani de piaţa muncii.
    Pentru cei care au între 20 şi 30 de ani vechime nu mai există cale de întors; mai ales pentru cei care au 30 de ani vechime, pensia este mai aproape decât o eventuală reconversie profesională.
    Cei care au reuşit să ocupe poziţii bune în companii au ajuns la un anumit nivel atât din punctul de vedere al poziţiei, statusului social, cât şi al veniturilor. Mulţi sunt conştienţi că dacă şi-ar pierde jobul nu vor mai găsi altul la fel, care să îndeplinească în acelaşi timp cele două condiţii.
    Companiile preferă oameni tineri, mai tehnologizaţi, mai adaptaţi la trendurile vremii, în detrimentul experienţei şi al părului cărunt.
    La 40-50 de ani este foarte greu să te specializezi, să zicem în IT, un sector care are viitor şi unde veniturile sunt mari.
    Niciun HR nu riscă să vină în faţa unei echipe cu oameni de 20-30 de ani cu un nou angajat care are 50 de ani. Nici nu ştii care este formula de adresare.
    În criza de acum 10 ani, România a pierdut 700.000 de locuri de muncă, pe care le-a recuperat foarte greu sau chiar deloc. Spre exemplu, în sectorul privat nici acum nu s-au recuperat 400.000 de locuri de muncă, deşi businessurile şi economia au crescut susţinut.
    Când a venit criza în 2009 – 2010, foarte mulţi şi-au găsit de lucru în afară – în Europa, în SUA, în Canada etc. În aceste zone, economiile şi-au revenit destul de repede, iar piaţa forţei de muncă era extrem de activă. Această situaţie a făcut ca în fiecare an 200.000 de români, activi, cu şcoală sau fără şcoală, să plece din ţară.
    Acum situaţia s-a schimbat radical, pentru că şi marile companii sunt afectate de această criză şi se vor confrunta cu zeci de milioane de şomeri. Spre exemplu, în America sunt deja 33 de milioane de şomeri, iar în Europa previziunile indică 60 de milioane de şomeri.
    Marile companii se vor ocupa de restructurare în următorii ani, pentru a încerca să supravieţuiască acestei crize.
    În România, estimările indică 1 milion de şomeri, care îşi vor căuta un loc de muncă, iar acesta va fi greu de găsit în lipsa unor investiţii atât publice, cât şi private.
    În ultimii cinci ani, economia a trăit din consum şi foarte puţin din investiţii noi, ceea ce a făcut ca joburile înfiinţate să fie mai degrabă în retail, decât în industrie sau servicii.
    Când eşti tânăr şi ai viaţa înainte, iar globalizarea era o poartă extraordinară, nimeni nu-şi punea problema că nu-şi va găsi un job.
    Acum paradigma se schimbă, iar temerea că-ţi vei pierde jobul va câştiga teren, mai ales că alternativele vor fi din ce în ce mai reduse.
    Acesta este un trend care va schimba foarte multe lucruri în viaţa socială şi politică din România. 

  • În timp ce majoritatea lumii medicale se concentrează pe coronavirus, doi medici români continuă lupta împotriva cancerului printr-o inovaţie tehnologică. Şi-au investit economiile în proiect

    Medicii se confruntă deseori cu lipsa de dotări, nu doar la nivel de echipamente şi consumabile, dar şi la nivel de aplicaţii software care să îi ajute în munca de cercetare atât de importantă pentru tratarea bolilor. Iar unii dintre ei nu se dau bătuţi şi nu lasă lucrurile aşa, ci încearcă să le schimbe. Un astfel de exemplu este OncoChain, un start-up din Timişoara creat de doi medici care şi-au propus să realizeze o platformă de cercetare pentru îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici.

    „Practic, softurile din spitalele româneşti sunt în momentul de faţă doar nişte aplicaţii de contabilitate, dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Aici intervenim noi“, a spus Mădălin Margan, CEO şi cofondator al OncoChain, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. De profesie medic, el a pus bazele OncoChain alături de soţia sa, tot medic, cu obiectivul de a crea o platformă care să ajute la îmbunătăţirea tratamentelor împotriva cancerului, boală cu care se luptă câteva sute de mii de români.


    „Ideea mi-a venit acum un an şi jumătate. Eram medic în Secţia de Obstetrică – Ginecologie a Spitalului Judeţean din Timişoara şi de asemenea pregăteam lucrarea de doctorat la Universitatea de Medicină şi Farmacie Babeş Bolyai din Timişoara şi sufeream din cauza lipsei de softuri medicale de calitate, în care să pot introduce datele despre pacienţi şi să export date utile în cercetarea medicală. Şi am spus că trebuie să fac ceva, să schimb situaţia. Aşa am început acest proiect împreună cu soţia mea, care este de asemenea implicată în cercetarea medicală şi este medic şi a avut aceleaşi probleme. Cumva am suferit împreună în timpul rezidenţiatului şi am spus că trebuie să schimbăm lucrurile”, a explicat el ce l-a determinat să pornească proiectul OncoChain.


    Investiţia iniţială, din resurse proprii, s-a situat la 30.000 euro, iar apoi cei doi medici au obţinut şi circa 25.000 de euro din granturi nerambursabile de la diferite companii. „Am primit două granturi nerambursabile din partea a două companii, Total şi Johnson & Johnson, în cadrul unor competiţii de start-up-uri. A fost greu la început, dar simţim că există dorinţă şi în rândul ecosistemului de start-up-uri, dar mai ales din partea posibililor clienţi şi posibililor parteneri. Am continuat să lucrăm, chiar am adus oameni noi în echipă şi am ajuns de la o schemă pe o tablă albă la o companie care acum este în două acceleratoare – HealthInc în Amsterdam şi Techcelerator în România, probabil cel mai cunoscut accelerator de tech din România la ora actuală. În continuare dezvoltăm compania, dezvoltăm produsul.”
    Fondatorii OncoChain se află acum în discuţii pentru a obţine o finanţare astfel încât să se poată extindă pe plan internaţional şi să continue dezvoltarea aplicaţiei.
    „Am observat că de multe ori echipa şi conexiunile şi partenerii pe care ţi-i alegi sunt mai importante decât finanţarea propriu-zisă, decât banii. Pentru a scala rapid şi pentru a realiza planul de dezvoltare a soft-ware-ului în următorul an am avea nevoie undeva la 450.000 de euro. Noi vom continua oricum. Echipa este foarte ambiţioasă, lucrăm în continuare, nu suntem neapărat dependenţi de această finanţare în realizarea dezideratelor pe care ni le-am propus pentru următorul an. Dar evident că pentru a accelera este nevoie de finanţare. Probabil în vara acestui an, în iunie – iulie, vom încerca să ridicăm o rundă importantă“, a precizat Mădălin Margan.
    În prezent, susţine el, softurile din spitalele româneşti sunt mai mult doar nişte aplicaţii de contabilitate, în care de cele mai multe ori medicii rezidenţi introduc procedurile ce s-au desfăşurat şi medicaţia primită de pacient cu scopul ca spitalul respectiv să primească decontarea de la Casa de Sănătate, să se ştie exact ce proceduri şi ce medicaţie trebuie să fie decontate. „Mai are şi nişte funcţionalităţi de management al pacientului cu privire la datele testelor de laborator, biletele de externare, deci îşi fac treaba bine pentru partea de management al pacientului şi decontare către CNAS. Dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Tocmai aici intervenim noi. Încercăm să standardizăm introducerea de date cât mai mult după diferite sisteme de clasificare internaţionale folosite de obicei în SUA, dar şi în Europa. Practic vrem să ridicăm nivelul colectării de date şi al posibilităţilor de procesare a acestor date în scop util, ştiinţific.”
    Pe lângă îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici, start-up-ul şi-a propus să faciliteze prin intermediul platformei OncoChain şi furnizarea de servicii de medicină personalizată şi centrată pe pacient către furnizorii de servicii medicale din acest domeniu al oncologiei. „În prezent avem un private beta. Practic, este o testare a platformei în 7 clinici de oncologie şi un proiect-pilot cu o companie farma pe care îl desfăşurăm în mai multe clinici. Deci este în producţie, dar deocamdată este o ediţie limitată, privată pentru aceste clinici, care sunt în momentul de faţă mai mult partenerii noştri decât clienţi şi accesul este gratuit”, a menţionat CEO-ul şi cofondatorul OncoChain. El a adăugat că planul este ca prin platforma OncoChain să fie conectate mai multe centre pentru a realiza studii multicentru. „O problemă în cercetarea românească este că fiecare centru îşi desfăşoară activitatea de cercetare cumva local, şi nu avem studii mari. Practic conectând centrele vrem să realizăm acest lucru.”
    Totodată, datele colectate despre pacienţii trataţi pot creşte nivelul serviciilor de sănătate.
    „Poţi să ai anumiţi parametri, să te compari cu media, cu rezultatul din platformă şi ştii unde eşti ca practician, ca şi clinică. Şi poţi rezolva anumite deficienţe mult mai uşor, poţi şti unde eşti deficitar”, a subliniat Mădălin Margan.
    În plus, a completat el, există avantaje şi pentru companiile farma deoarece ele pot orienta cercetarea. „Aducerea medicamentelor noi pe piaţă durează foarte mult şi este foarte scumpă. Această cercetare şi dezvoltare a medicamentelor noi durează poate şi 5-6-7 ani, costă şi miliarde de dolari şi atunci orice avantaj fin pe care îl poţi aduce de orientarea cercetării este un lucru benefic şi practic. Prin OncoChain se realizează colectarea de date din lumea reală, din practica clinică curentă, care sunt diferite de datele din testele clinice, care sunt mai standardizate şi mai controlate. De asemenea este un volum mai mare de date din lumea reală.”
    Fondatorii OncoChain au planuri mari şi se gândesc atât la extinderea în regiune, cât şi la nivel global, conform lui Margan: „vrem să ieşim din România, deja suntem într-un accelerator din Amsterdam şi acolo avem deja două proiecte-pilot, cu Institutul de Cancer şi un institut de sănătate publică al Olandei.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    JSLeague
    Ce face? Platformă online pentru cursuri de programare
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Diana Miron, CEO al JSLeague

    Radio-Saver
    Ce face? Soluţie bazată pe tehnologii de tip wireless şi unde radio care rezolvă problemele de localizare şi comunicare întâmpinate de unităţile de salvare şi de cei care merg în aventuri montane.
    Invitat: Dumitru Prutean, fondator al Radio-Saver din Iaşi 

    Discover Iaşi
    Ce face? Aplicaţie de turism la pachet cu biciclete electrice
    Finanţări totale atrase: 33.000 euro
    Necesar de finanţare: minimum 10.000 euro
    Invitat: Constantin Obreja, fondator şi CEO al Discover Iaşi

    SpineUP
    Ce face? Aplicaţie mobilă cu exerciţii dedicate pentru afecţiunile coloanei vertebrale
    Invitat: Andreea Bureschi, cofondator al SpineUP

    Code of Talent
    Ce face? Platformă de microlearning pentru digitalizarea conţinutului
    Investiţie iniţială: 475.000 euro
    Finanţări totale atrase: 450.000 euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Vlad Grigoriu, cofondator şi CEO al Code of Talent

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation