BusinessMagazin

Tag: catedrala

  • Firea mută banii de la infrastructură în Catedrala Mântuirii Neamului. Ce sumă a fost acordată azi de PMB

    Proiectul care prevede acordarea sumei de 1 milion de lei a primit votul pozitiv din partea a 30 a consilieri generali şi 17 voturi negative. Cei care s-au opus rectificării bugetare au fost consilierii USR.

    În replică, viceprimarul Aurelian Bădulescu a declarat, în timpul şedinţei, că „este normal să aprobăm un milion de lei pentru Catedrala Mânturii Neamului, pentru că suntem creştini”.

    De asemenea, rectificarea bugetară votată marţi de către consilierii generali, prevede alocarea sumei de 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin, precum şi suma de peste două milioane de lei pentru o statuie a generalului Henri Mathias Berthelot.

    Pentru acordarea acestor sume, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) este nevoită să taie finanţări pentru alte proiecte, cum sunt şi unele de infrastructură.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea mută banii de la infrastructură în Catedrala Mântuirii Neamului. Ce sumă a fost acordată azi de PMB

    Proiectul care prevede acordarea sumei de 1 milion de lei a primit votul pozitiv din partea a 30 a consilieri generali şi 17 voturi negative. Cei care s-au opus rectificării bugetare au fost consilierii USR.

    În replică, viceprimarul Aurelian Bădulescu a declarat, în timpul şedinţei, că „este normal să aprobăm un milion de lei pentru Catedrala Mânturii Neamului, pentru că suntem creştini”.

    De asemenea, rectificarea bugetară votată marţi de către consilierii generali, prevede alocarea sumei de 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin, precum şi suma de peste două milioane de lei pentru o statuie a generalului Henri Mathias Berthelot.

    Pentru acordarea acestor sume, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) este nevoită să taie finanţări pentru alte proiecte, cum sunt şi unele de infrastructură.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea mută banii de la infrastructură în Catedrala Mântuirii Neamului. Ce sumă a fost acordată azi de PMB

    Proiectul care prevede acordarea sumei de 1 milion de lei a primit votul pozitiv din partea a 30 a consilieri generali şi 17 voturi negative. Cei care s-au opus rectificării bugetare au fost consilierii USR.

    În replică, viceprimarul Aurelian Bădulescu a declarat, în timpul şedinţei, că „este normal să aprobăm un milion de lei pentru Catedrala Mânturii Neamului, pentru că suntem creştini”.

    De asemenea, rectificarea bugetară votată marţi de către consilierii generali, prevede alocarea sumei de 2,5 milioane de lei pentru realizarea unui monument comun Martin Luther şi Jean Calvin, precum şi suma de peste două milioane de lei pentru o statuie a generalului Henri Mathias Berthelot.

    Pentru acordarea acestor sume, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) este nevoită să taie finanţări pentru alte proiecte, cum sunt şi unele de infrastructură.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AŞA CONSTRUIM CATEDRALE? O bătrână din Teleorman a donat peste 10.000 de lei pentru Catedrala Neamului, din pensia ei de 500 de lei

    Aşa cum povesteşte însăşi bătrâna de 93 de ani, femeia a trăit toată viaţa ca o pusnică, fiind obişnuită de mică cu credinţa faţă de Dumnezeu. ”Tata a fost cântăreţ la biserică”, a mărturisit mama Gherghina. ” Când eram copil, protejată de părinţi, mergeam la biserică. Aşa am dobândit dragoste de Domnul. Mi-au plăcut slujbele şi le-am prins în sufletul meu”, a mai spus aceasta.

    Femeia din Saelele – Teleorman mănâncă o dată pe zi, seara, ca să fie mai liniştită, şi ţine toate posturile, ca să-i ajute Dumnezeu ”să fac voia Lui”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AŞA CONSTRUIM CATEDRALE? O bătrână din Teleorman a donat peste 10.000 de lei pentru Catedrala Neamului, din pensia ei de 500 de lei

    Aşa cum povesteşte însăşi bătrâna de 93 de ani, femeia a trăit toată viaţa ca o pusnică, fiind obişnuită de mică cu credinţa faţă de Dumnezeu. ”Tata a fost cântăreţ la biserică”, a mărturisit mama Gherghina. ” Când eram copil, protejată de părinţi, mergeam la biserică. Aşa am dobândit dragoste de Domnul. Mi-au plăcut slujbele şi le-am prins în sufletul meu”, a mai spus aceasta.

    Femeia din Saelele – Teleorman mănâncă o dată pe zi, seara, ca să fie mai liniştită, şi ţine toate posturile, ca să-i ajute Dumnezeu ”să fac voia Lui”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani a “înghiţit” până acum Catedrala Mântuirii Neamului

    Propunerile de rectificare bugetară au fost aprobate cu 32 de voturi pentru, o abţinere şi 13 împotrivă, în cadrul şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) de luni.

    Până în prezent, pentru lucrările de ridicare ale lăcaşului de cult s-au cheltuit, potrivit Patriarhiei Române, peste 40 de milioane de euro, scrie Gândul. La această sumă au contribuit, de-a lungul timpului, atât Guvernul, cât şi alte administraţii centrale şi locale. Costul lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului până la stadiul roşu-gri, adică pentru finalizarea construcţiei, fără tencuială, dar cu geamuri şi uşi, este de aproximativ 80 de milioane de euro, potrivit estimărilor Patriarhiei.

    Citiţi articolul integral pe www.mediafax.ro

  • Care este suma pe care vrea să o dea Gabriela Firea din bugetul Capitalei pentru Catedrala Neamului

    Edilul a prezentat mai multe propuneri de rectificare a bugetului Primăriei Capitalei.

    Astfel, Firea a vorbit, în deschiderea şedinţei de CGMB, despre domeniile care vor primi bani în plus, în urma rectificării.

    Astfel, şase milioane de euro ar putea fi alocaţi pentru sprijinul copiilor cu handicap, 4,4 milioane de euro pentru Spitalul „Carol Davila”, 3,8 milioane de euro ar urma să fie daţi RADET, pentru eficientizarea şi modernizarea centralelor termice.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Care este suma pe care vrea să o dea Gabriela Firea din bugetul Capitalei pentru Catedrala Neamului

    Edilul a prezentat mai multe propuneri de rectificare a bugetului Primăriei Capitalei.

    Astfel, Firea a vorbit, în deschiderea şedinţei de CGMB, despre domeniile care vor primi bani în plus, în urma rectificării.

    Astfel, şase milioane de euro ar putea fi alocaţi pentru sprijinul copiilor cu handicap, 4,4 milioane de euro pentru Spitalul „Carol Davila”, 3,8 milioane de euro ar urma să fie daţi RADET, pentru eficientizarea şi modernizarea centralelor termice.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Firea vrea să dea 12 milioane de euro pentru biserici. Cât alocă pentru statui, de la daci la Prinţul de Monaco

    Bugetul propus spre alocare în 2017 bisericilor din Bucureşti, de către Primăria Capitalei, se ridică la 55 de milioane de lei (aproximativ 12 milioane de euro), din care 15 milioane de lei (peste 3 milioane de euro) ar urma să meargă doar la construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. Bisericile care ar urma să primească cei mai mulţi bani sunt Sfântul Nicolae Udricani (reabilitare şi extindere), Mănăstirea Antim (pentru consolidare şi restaurare) şi Sfântul Andrei din Chitila (pentru restaurare şi aşezământ cultural, social şi misionar). Un alt domeniu care se bucură de un buget generos pe 2017, în propunerea municipalităţii conduse de Gabriela Firea sunt monumentele. Astfel, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic ar urma să aibă un buget de peste 31 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro), investiţi aproape toţi în statui şi monumente.

    Proiectul de buget pe 2017 al Primăriei Capitalei prevede alocarea a 55 de milioane de lei (aproximativ 12 milioane de euro) pentru lăcaşurile de cult din Bucureşti, din această sumă cea mai mare alocare, de 15 milioane de lei (peste 3 milioane de euro) mergând către construcţia Catedralei Mântuirii Neamului.

    Gabriela Firea a propus o sumă similară şi în 2016 pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Spre comparaţie, predecesorul ei, Sorin Oprescu, a alocat în 2014 5 milioane de lei Catedralei.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.