Tag: Catalonia

  • SCANDAL în Spania: autorităţile au trimis mai mulţi poliţişti în Catalonia, pentru a bloca referendumul

    Regiunea Catalonia, care intenţionează să organizeze un referendum la 1 octombrie, are propriile forţe de poliţie, “Mossos d‘Esquadra”, dar poliţia spaniolă de stat are mai multe sedii în regiune şi colaborează cu celelalte unităţi.

    Ministerul de Interne nu a precizat numărul efectivelor de poliţie detaşate în Catalonia, dar presa spaniolă scrie că este vorba de 3.000-4.000 de persoane. La acestea se adaugă cei 5.000 de poliţişti care sunt staţionaţi în mod normal în regiune şi aproximativ 17.000 de forţe Mossos.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Test drive: Clasa E Coupé

    La Barcelona vremea era excelentă – să fi tot fost vreo 22 de grade – aşa că am deschis trapa şi am plecat spre primul punct intermediar. Odată ieşit din oraş, drumul de coastă s-a deschis în faţa mea şi am avut ceva timp pentru a studia atât maşina cât şi peisajul.

    Noul coupé este mai lung, mai lat şi mai înalt decât predecesorul său, iar aceste schimbări aduc un plus de confort. Varianta în două uşi include, desigur, toate facilităţile prezente la modelul sedan: bordul Widescreen, comenzile pe volan, pachetul de integrare a smartphone-ului, pachetul extins de asistenţă rutieră, parcarea remote sau suspensia de tip Air Body Control. La fel ca în majoritatea modelelor produse de Mercedes-Benz, sistemul Me connect este acum valabil şi pe noul E Coupé. Pe lângă funcţiile standard, sistemul permite conectarea cu un smartphone pentru a avea şi mai multe opţiuni: localizarea maşinii, controlul climei sau verificarea nivelului de combustibil.

    Bordul are un aspect premium, aşa cum se întâmplă de obicei la limuzinele Daimler, iar cele două display-uri unite dau senzaţia unui singur monitor de mari dimensiuni. Trebuie să remarc din nou utilitatea HUD-ului (heads-up display), care te scuteşte de câteva priviri aruncate în spatele volanului. Sunt câteva ornamente în habitaclu pe care eu nu le-aş fi ales (aşa cum sunt noile guri de aerisire), dar se integrează bine în aspectul pe care Mercedes a vrut să-l dea.

    Calitatea sunetului e foarte bună, dar de remarcat este gradul ridicat de izolare fonică pe care l-au obţinut inginerii nemţi. Deşi din exterior e imposibil să nu auzi sunetul specific al motorului diesel, odată ce ai urcat în maşină şi ai închis uşile, motorul nu se mai aude aproape deloc. Sigur, asta nu e valabil şi în cazul 400 4MATIC, dar acolo sunetul este unul dintre aspectele care mi-au plăcut. Dar înainte de a ajunge acolo, vreau să mai punctez câteva aspecte legate de interiorul noului E Coupé.

    Spaţiul destinat pasagerilor din spate este surprinzător de mare, iar asta oferă o senzaţie plăcută în timpul mersului. Portbagajul a avut oarecum de suferit din acest punct de vedere, dar trebuie ţinut cont că vorbim totuşi de o maşină coupé.

    Din punct de vedere tehnic, clasa E îşi merită pe deplin titlul de „cea mai inteligentă limuzină“; folosind sistemele de asistenţă în trafic, am reuşit să parcurg aproape 20 de kilometri de autostradă fără să folosesc volanul sau pedalele. Odată activat sistemul DISTRONIC, maşina se aliniază la viteza legală de pe acel segment de drum, la maşinile din jur şi la direcţia pe care o urmează drumul.

    Mai exact, dacă activezi pe autostradă sistemul de asistenţă rutieră într-o zonă restricţionată la 80 de kilometri pe oră, maşina va accelera sau decelera până la 80 de kilometri pe oră. La ieşirea din zona cu restricţie, maşina va accelera până la 120 de kilometri pe oră (sau limita maximă admisă).

    Dacă un şofer schimbă banda şi intră în faţa maşinii pe care o conduci, sistemul va frâna pentru a păstra distanţa de siguranţă. La curbe cu unghiuri mici, E Coupé se foloseşte de marcajul rutier pentru a rămâne pe banda sa. Am testat toate aceste sisteme şi, după cum spuneam, am reuşit să parcurg o bună distanţă în modul „look mom, no hands“.

    M-am mai întâlnit cu sistemul de asistenţă rutieră şi când am testat GLC Coupé, dar rezultatele au fost mult superioare în cazul clasei E.

    Am testat, aşadar, trei variante de motorizare ale noului E Coupé: 220D, 350D şi 400 4MATIC. Variantele diesel mi s-au părut extrem de stabile, dar motorul pe benzină este cel spectaculos. Cei 333 de cai-putere pe care îi produce motorul de pe 400 4MATIC te invită pe apeşi pedala de acceleraţie şi să uiţi de ea; sunetul produs de motor, despre care aminteam mai devreme, este aproape violent. E ca un animal de pradă aflat în aşteptare, dar care la primul impuls o ia la fugă fără să se uite în spate. E Coupé 400 4MATIC e o maşină care m-a impresionat.

    Maşina stă bine pe şosea în curbele strânse, dar se simte intervenţia sistemelor de asistenţă. Sigur, nu toţi sunt pasionaţi de drifturi pe serpentine, deci e probabil mai bine ca sistemele să acţioneze pentru a păstra maşina pe traseul corect.

    Una dintre noutăţile prezentate de Mercedes-Benz a fost ştergătorul inteligent de parbriz, un sistem revoluţionar care nu aruncă apă de pe capotă, ci direct de pe lama ştergătorului. Nu mi s-a părut că parbrizul s-ar fi curăţat mult mai bine, dar timpul în care apa se află pe geam este într-adevăr redus, astfel că vizibilitatea revine aproape imediat.

    Din discuţiile avute cu inginerii de la Mercedes nu am reuşit să aflu când vom avea parte şi de o versiune AMG; în schimb, varianta cabrio va fi lansată la finalul acestei veri.

    În concluzie, noul E Coupé e o maşină care-şi face banii. Mulţi, ce-i drept, dar calitatea costă; şi poate cel mai important lucru, dincolo de sistemele de asistenţă rutieră sau de design, E Coupé îţi dă senzaţia că eşti la volanul unei maşini premium.

  • Guvernul Spaniei cere ca alegerile din Catalonia să nu fie instrument de promovare a independenţei

    Premierul catalan Artur Mas a cerut luni seara autorităţilor de la Madrid alegeri anticipate pentru parlamentul regional pentru data de 27 septembrie şi le-a vorbit despre un referendum privind independenţa Cataloniei de Spania.

    Partidul Convergenţă şi Uniune, condus de Artur Mas, aliaţii săi formaţi din Stânga Republicană Catalană şi alte trei partide fără reprezentanţă parlamentară au format o alianţă electorală şi au negociat o listă comună de candidaţi, pe care ar figura inclusiv antrenorul echipei germane Bayern Munchen. Conform acestui acord, dacă separatiştii câştigă alegerile din septembrie, ei plănuiesc să declare unilateral independenţa Cataloniei în termen de 18 luni în cazul în care Madridul va încerca să blocheze un proces de separare, pe care ei speră să îl lanseze dacă vor avea succes la alegerile regionale din septembrie, relatează AFP în pagina electronică. Scopul urmărit este încheierea unui proces de negociere în decursul celor 18 luni, cu înfiinţarea unor instituţii precum un birou de taxare. Procesul ar deschide, de asemenea, calea spre un referendum cu privire la independenţă, în 2016.

    “Dacă în acest proces statul spaniol, prin deciziile sale politice sau juridice, blochează guvernul autonom al Cataloniei sau parlamentul catalan, vom merge mai departe cu o declaraţie de independenţă”, a spus Raul Romeva, un fost parlamentar european şi personaj-cheie în coaliţie, care reuneşte partidul de centru-dreapta CDC şi pe cel de stânga ERC.

    Mas a spus că scrutinul din data de 27 septembrie va avea un caracter de “plebiscit”. “Această dată va marca istoria Cataloniei”, a spus el în Barcelona.

    În timp ce respinge ideea că alegerile regionale constituie un referendum, primul-ministru spaniol, Mariano Rajoy, a spus că acestea ar trebui să fie decisive şi că partidele pro-spaniole ar trebui să dea o lovitură separatiştilor şi să pună punct discuţiei despre independenţă odată pentru totdeauna. “Situaţia actuală nu poate continua. Alegerile trebuie să anuleze diviziunea şi discordia în spcietatea catalană”, a spus el.

    “Nimeni nu va diviza Spania, prin niciun mijloc. Aceste alegeri servesc unui singur scop, pentru stabilirea unui nou parlament regional”, a adăugat Rajoy.

    Ministrul de Justiţie spaniol, Rafael Catala, a declarat pentru cotidianul ABC că nu ar exclude suspendarea autonomiei regionale dacă un proces de separare ar fi demarat, adăugând că Spania a prevăzut dispoziţii referitoare la astfel de mişcări prin Constituţia sa.

    Mas, care era de obicei considerat un tehnocrat moderat, a devenit un separatist mai înfocat după ce Madrid a refuzat să dea Cataloniei permisiuni de creştere a taxelor, cum sunt cele pe care regiunea Bască le are de ani de zile. Nu toţi aliaţii acestuia sunt de acord cu o declaraţie unilaterală de independenţă, unii dintre ei chiar luând distanţă vizavi de această idee, inclusiv separatiştii de stânga, Candidatura Unităţii Populare, care nu s-au alăturat pactului electoral, informează agenţia DPA. Creştin-democraţii au renunţat de asemenea, la un pact cu partidul lui Mas care durează de decenii, pe fondul acestui aspect.

    Sondajele recente de opinie au arătat că sunt puţin mai mulţi catalani împotriva independenţei decât cei care o susţin. Cu doar nouă luni înainte, 80,7 la sută dintre votanţi au dorit secesiunea în referendumul non-obligatoriu.

    Guvernul Catalon a eşuat în încercarea de a susţine un referendum în noiembrie 2014 privind separarea de Spania. Curtea Constituţională spaniolă a blocat votul ca răspuns la o petiţie organizată de guvernul central. Un vot neoficial a fost organizat pe data de 9 noiembrie.

    Această regiune nord-estică este mai bogată decât alte părţi ale ţării, iar rezidenţii ei au acuzat că au fost chemaţi să ofere ajutor Spaniei în timpul anilor de recesiune financiară a ţării. Catalonia, care are aproximativ 7,5 milioane de locuitori, a înregistrat o creştere a sentimentului separatist într-un moment când datoriile au forţat reduceri de cheltuieli locale, generând noi dezbateri despre modul în care este finanţată în cadrul structurii regionale din Spania.

    Guvernul spaniol a insistat în repetate rânduri că nu va permite Cataloniei să devină independentă.

     

  • Separatiştii catalani se declară pregătiţi să îşi declare unilateral independenţa

    Guvernul naţional conservator al Spaniei se opune cu vehemenţă independenţei acestei regiuni bogate din nord-estul ţării, care doreşte să urmeze exemplul Scoţiei votând pentru viitorul său politic.

    O alianţă de partide pro-separatiste doresc ca votarea regională să ţină locul unui referendum de facto, ducând o campanie axată exclusiv pe independenţă.

    “Dacă în acest proces statul spaniol, prin deciziile sale politice sau juridice, blochează guvernul autonom al Cataloniei sau parlamentul catalan, vom merge mai departe cu o declaraţie de independenţă”, a spus Raul Romeva, un fost parlamentar european şi personaj-cheie în coaliţie, care reuneşte partidul de centru-dreapta CDC şi pe cel de stânga ERC.

    Scopul urmărit este încheierea unui proces de negociere în 18 luni, cu înfiinţarea unor instituţii precum un birou de taxare. Procesul ar deschide, de asemenea, calea spre un referendum cu privire la independenţă, în 2016.

    Ministrul de Justiţie spaniol, Rafael Catala, a declarat pentru cotidianul ABC că nu ar exclude suspendarea autonomiei regionale dacă un proces de separare ar fi demarat, adăugând că Spania a prevăzut dispoziţii referitoare la astfel de mişcări prin Constituţia sa.

    “Nu va exista nicio independenţă a Cataloniei”, a spus joi primul-ministru Mariano Rajov.

    Catalonia, care are aproximativ 7,5 milioane de locuitori, a înregistrat o creştere a sentimentului separatist într-un moment când datoriile au forţat reduceri de cheltuieli locale, generând noi dezbateri despre modul în care este finanţată în cadrul structurii regionale din Spania.

    Potrivit BBC News Online, pe lista coaliţiei separatiste la alegerile regionale din septembrie va candida şi Pep Guardiola, fostul antrenor al echipei de fotbal FC Barcelona şi în prezent antrenor al echipei germane Bayern Munchen.

    Candidatura sa este însă doar simbolică, pentru că Guardiola este ultimul pe lista de candidaţi a coaliţiei, ceea ce înseamnă că cel mai probabil nu va obţine un mandat.

     

  • Preşedintele catalan, Artur Mas, cercetat penal pentru organizarea votului proindependenţă

    Artur Mas, vicepreşedintele Cataloniei, Joana Ortega, şi consilierul provincial pentru Educaţie, Irene Rigau, sunt cercetaţi penal pentru nesupunere civică şi abuz de putere.

    Ministerul Public a anunţat miercuri lansarea acestei proceduri, după organizarea unui vot consultativ pe 9 noiembrie la care au partucipat 2,3 de milioane de persoane, dintre care 80%, adică 1,8 milioane, s-au pronunţat în favoarea independenţei Cataloniei.

    O condamnare pentru nesupunere civică sau abuz poate conduce la interdicţii privind deţinerea de funcţii publice.

    Artur Mas, care a revendicat “dreptul de a decide” al poporului catalan pentru a evita interdicţia care era impusă de instanţa constituţională, a exprimat “surprindere” în legătură cu acţiunea judiciară.

  • Sistemul informatic al Executivului catalan, ţinta unor atacuri cibernetice

    “Sistemul informatic al Generalitat (Executivul catalan) a fost vizat de atacuri cibernetice foarte, foarte dure. Sâmbătă, solicitările de informaţii care vizau sistemele de operare şi informatic ale Generalitat au fost multiplicate de 20.000 de ori, iar duminică de 60.000”, a anunţat Artur Mas în cursul unei conferinţe de presă, la Barcelona.

    “Nu am fost niciodată victima unui atac de o asemenea amploare”, a subliniat el.

    Potrivit lui, atacurile cibernetice au pus în pericol accesul la serviciul de urgenţă, la dosarele medicale ale unor pacienţi şi la comenzi online.

    “Considerăm că nu este vorba de un act al unor hackeri amatori (…), ci despre altceva. Nu putem acuza pe cineva la acest stadiu. Dar efectuăm ancheta”, a adăugat el.

    “Cineva a încercat să provoace căderea sistemului informatic al Generalitat”, a afirmat Mas.

  • Sistemul informatic al Executivului catalan, ţinta unor atacuri cibernetice

    “Sistemul informatic al Generalitat (Executivul catalan) a fost vizat de atacuri cibernetice foarte, foarte dure. Sâmbătă, solicitările de informaţii care vizau sistemele de operare şi informatic ale Generalitat au fost multiplicate de 20.000 de ori, iar duminică de 60.000”, a anunţat Artur Mas în cursul unei conferinţe de presă, la Barcelona.

    “Nu am fost niciodată victima unui atac de o asemenea amploare”, a subliniat el.

    Potrivit lui, atacurile cibernetice au pus în pericol accesul la serviciul de urgenţă, la dosarele medicale ale unor pacienţi şi la comenzi online.

    “Considerăm că nu este vorba de un act al unor hackeri amatori (…), ci despre altceva. Nu putem acuza pe cineva la acest stadiu. Dar efectuăm ancheta”, a adăugat el.

    “Cineva a încercat să provoace căderea sistemului informatic al Generalitat”, a afirmat Mas.

  • Presa spaniolă face apel la dialog după consultarea privind independenţa Cataloniei

    Într-un editorial cu titlul “Revenirea la masă”, ziarul de centru-stânga El Pais, cel mai vândut din Spania, subliniază luni că în absenţa unor liste electorale şi a unui “sistem transparent de numărare” a voturilor, rezultatele consultării nu pot fi “interpretate cu exactitate”.

    Menţionând totodată “succesul” pe care îl reprezintă mobilizarea “unei părţi foarte numeroase a cetăţenilor pentru un eveniment care în principiu a fost declarat ilegal”, El Pais face apel la şeful Guvernului spaniol, Mariano Rajoy, şi la cel din Catalonia, Artur Mas, să “dialogheze şi să negocieze”.

    “Cele două executive trebuie să elaboreze un plan de lucru, o metodă şi un calendar pentru a identifica lista marilor probleme care pot face obiectul unor reforme decisive (competenţe, finanţare, limbă), pentru a deschide calea unei soluţii credibile, împărtăşite şi durabile”.

    Denunţând un “simulacru de referendum”, cotidianul de centru-dreapta El Mundo, care se opune naţionalismului regional, afirmă că Artur Mas “a reuşit să îi mobilizeze doar pe ai săi, nu pe toţi”.

    “Rajoy trebuie acum să caute o soluţie politică pentru Catalonia, deoarece legea nu este de ajuns pentru a pune capăt unei cereri de independenţă care câştigă adepţi în fiecare zi”, continuă ziarul.

    Chiar şi ziarul conservator ABC, care denunţă “o farsă secesionistă”, insistă pe un dialog. “Spania are nevoie de un Guvern care să preia iniţiativa politică asupra marilor probleme, dincolo de relansarea economică”, notează publicaţia.

    Dintre ziarele catalane, La Vanguardia, apropiat de linia coaliţiei naţionaliste CiU aflată la putere în Catalonia, face apel la “încetarea imobilismului”. “Astăzi a venit mai mult ca oricând vremea dialogului (…). Trebuie deschis orizontul pactelor care, la momentul potrivit, trebuie ratificate la urne, deoarece societatea catalană vrea să voteze”.

    Celălalt mare ziar catalan, El Periodico, de stânga, cere “ieşirea din labirint (…) prin negociere”.

  • Votul consultativ din Catalonia constituie “un succes total”, apreciază Artur Mas

    “Peste două milioane de persoane înseamnă un succes total în condiţiile” actuale, a declarat el duminică seara.

    Potrivit lui Artur Mas, Catalonia a demonstrat, în cadrul votului consultativ, că “vrea să se guverneze singură” şi a denunţat “miopia” şi “indiferenţa” Guvernului spaniol.

    În schimb, ministrul spaniol al Justiţiei, Rafael Catala, a apreciat, de asemenea duminică seara, că votul simbolic privind independenţa Cataloniei este “un act de propagandă”, “steril şi inutil”.

    Aproape două milioane dintre cei aproximativ 5,4 milioane de rezidenţi cu drept de vot, inclusiv tineri cu vârsta de peste 16 ani şi străini, au participat la acest vot, potrivit Generalitat (Executivul catalan), în principiu militanţi pentru independenţa Cataloniei.

    Preşedintele executivului catalan şi-a asumat riscul de a organiza această consultare fără valoare legală – nu au existat nici liste electorale şi nici comisii electorale – în pofida interzicerii ei de către Tribunalul Constituţional, la solicitarea Madridului.

     

  • Premierul spaniol salută renunţarea de către Catalonia la referendumul privind independenţa

    “Este o veste excelentă. Respectarea legii este o obligaţie a tuturor”, a declarat şeful Guvernului spaniol, conservatorul Mariano Rajoy la o zi după anunţul privind abandonarea de către Executivul catalan a acestei consultări considerate anticonstituţionale de către Madrid, care vrea să “dialogheze” şi să “discute”.

    Executivul catalan a decis să renunţe la referendumul privind independenţa Cataloniei, programat pentru 9 noiembrie, a anunţat luni seara liderul unuia dintre partidele implicate în desfăşurarea acestei consultări.

    “Guvernul a constatat că plebiscitul nu poate avea loc”, a declarat pentru jurnalişti Joan Herrera, liderul Iniciativa per Catalunya, la încheierea unei reuniuni între partidele favorabile desfăşurării refendumului şi Executivul catalan.

    “Guvernul condus de naţionalistul Artur Mas va face o propunere (alternativă) mâine (marţi)”, a adăugat el.