BusinessMagazin

Tag: Catalonia

  • Situaţie ingrozitoare in Catalonia. Spitalele au trecut la o triere drastică, iar pacienţii cu şanse mici de supravieţuire nu mai sunt internaţi în spital

    Sistemul sanitar din Catalonia este în colaps: medicilor li se recomandă să nu mai interneze pacienţii în stare critică. La nivel oficial, scenariul este negat de autorităţile catalane.

    Sistemul sanitar din Catalonia este în colaps din cauza pandemiei de coronavirus.

    Cotidianul El Mundo scrie că spitalele au trecut la o triere drastică, iar pacienţii cu şanse mici de supravieţuire nu mai sunt internaţi în spital.

    Scenariul este negat autorităţile locale, dar medicii au povestit presei că au primit o notă internă cu această recomandare.

    La nivel global, Spania are al doilea cel mai mare număr de decese provocate de coronavirus, 8.189, după Italia, cu 11.591.

    Numărul deceselor a atins marţi un nou record, 849 de morţi. În total, numărul cazurilor confirmate se apropie de 95.000.

  • Oraşul Barcelona, paralizat din cauza creşterii violenţelor din cadrul protestelor

    Protestele din Catalonia, manifestate ca reacţie la decizia Curţii Supreme din Spania de a aresta nouă lideri ai mişcării secesioniste, continuă în cea de-a cincea zi, atingând un nivel înalt al violenţelor şi blocând întreg oraşul Barcelona, relatează site-ul postului BBC.

    Zeci de mii de protestatari au ocupat, vineri dimineaţă, oraşul spaniol, oprind trenurile şi blocând străzile din Barcelona, pentru a reacţiona la decizia de luni a instanţei supreme spaniole de a-i aresta pe nouă lideri catalani.

    Ca urmare a stării de paralizie a oraşului, meciul de fotbal dintre echipele Barcelona şi Real Mardid, programat pe 26 octombrie.

    Similar, catedrala Sagrada Familia din Barcelona, una din cele mai importante atracţii turistice ale oraşului, a anunţat, prin intermediul unei postări pe Twitter, închiderea temporară a clădirii, dat fiind faptul că protestatarii au blocat intrarea în clădire.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noapte cu violenţe EXTREME în centrul Barcelonei. Separatiştii au incendiat maşini şi au aruncat cu ACID în poliţişti

    Poliţia din regiunea Catalonia a transmis că mai mulţi demonstranţi violenţi au aruncat cu pietre, petarde, cocktailuri molotov şi “obiecte umplute cu acid” spre forţele de ordine.

    Peste 50 de persoane au fost reţinute, iar 125 rănite, în urma manifestaţiilor din zilele precedente. Printre răniţi se numără şi membri ai forţelor de ordine.

    Alte 20 de persoane au fost reţinute miercuri după-amiază în legătură cu comiterea de acţiuni violente în cursul demonstraţiilor.

     

     

    Carles Puigdemont, fost lider al guvernului separatist catalan, care a fugit în Belgia în anul 2017, după eşecul tentativei de secesiune, i-a încurajat pe protestatari să continue să se mobilizeze într-un “tsunami democratic”.

    Succesorul său în funcţia de premier regional, Quim Torra, a afirmat miercuri spre joi noapte că “un grup de infiltraţi şi provocatori” a fost responsabil pentru recentele acte de “vandalism”.

    “Mişcarea de independenţă nu este şi nu a fost niciodată violentă”, a mai spus Torra, adăugând: “Nu există niciun motiv sau justificare pentru a incendierea maşinilor”.

    Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat incidentele violente, afirmând că Guvernul de la Madrid va continua să “garanteze securitatea” în regiune.

    Mii de persoane au protestat paşnic în alte zone din regiunea Catalonia, iniţiind inclusiv “marşuri pentru libertate” spre Barcelona.

    Catalonia a organizat în 2017 un referendum privind independenţa faţă de Spania. Plebiscitul, care a avut rezultat proindependenţă, nu a fost aprobat de Curtea Constituţională din Spania. Parlamentul catalan a proclamat independenţa, dar a suspendat decizia. Liderii UE au pledat pentru soluţionarea crizei prin dialog.

    După patru luni de deliberări, instanţa supremă de la Madrid a anunţat luni că nouă lideri separatişti catalani au primit sentinţe între 9 şi 13 ani în închisoare. Decizia a provocat ample proteste la Barcelona şi în alte oraşe din regiune, soldate cu rănirea a cel puţin 78 de persoane.

  • Nouă politicieni şi activişti, ani grei de închisoare pentru rolul jucat la referendumul din 2017

    Alţi trei au fost găsişi vinovaţi doar pentru nesupunere şi nu au fost condamnaţi la închisoare.

    Catalonia a organizat în 2017 un referendum privind independenţa faţă de Spania. Plebiscitul, care a avut rezultat proindependenţă, nu a fost aprobat de Curtea Constituţională din Spania. Parlamentul catalan a proclamat independenţa, dar a suspendat decizia. Liderii UE au pledat pentru soluţionarea crizei prin dialog.

     

     

     

  • El Mundo: Liderii separatişti catalani probabil vor primi sentinţe de 10-15 ani de închisoare

    – continuă –

  • Oraşul care interzice complet fumatul: după interiorul spaţiilor publice, urmează interzicerea acestuia şi pe terase

    Oamenii nu vor mai putea să fumeze în spaţiile special amenajate din afara barurilor şi restaurantelor din Barcelona, în urma noului proiect de lege, conform The Independent.

    Fumatul în spaţii publice a fost interzis în Spania în ianuarie 2011, chiar dacă fumătorilor li se permitea folosirea terasei. La acel moment, mulţi oameni de afaceri credeau că îşi vor pierde clienţii din cauza noilor reglementări. Cu toate acestea, autorităţile din Catalonia, vor să meargă încă un pas în faţă pentru a eradica fumatul din toate terasele barurilor şi restaurantelor din regiune.

    Oficialii susţin că legea este de obicei ignorată de oamenii care folosesc spaţiile amentaje pentru fumat, de aceea se vor face inspecţii pentru a se asigura respectarea legii.

    Noile reglementări ar putea să intre în vigoare anul viitor şi fumatul ar putea să fie interzis şi în interiorul maşinilor, în incinta centrelor de sport în aer liber, refugiilor pentru autobuze şi trenuri.

    Guvernul Spaniei plănuieşte să crească preţul tutunului, ca urmare a direcţiei spre care urmează să se îndrepte Catalonia, iar numărul fumătorilor din Spania a scăzut la 22%, conform datelor Eurostat.

  • CRIZA din Catalonia: Partidul lui Puigdemont propune o nouă reformă juridică privind conducerea Guvernului regional

    Carles Puigdemont se află în exil autoimpus la Bruxelles de când a fost destituit de către guvernul central de la Madrid din funcţia de şef al executivului Cataloniei.

    În urma victoriei obţinute de partidul Împreună pentru Catalonia la alegerile anticipate, Puigdemont, liderul partidului, a fost solicitat la conducerea regiunii.

    Reforma prezentată de partid propune că Parlamentul catalan ar putea “autoriza, în urma unei majorităţi absolute, o dezbatere de investitură în lipsa prezenţei şi a intervenţia candidatului”.

    Puigdemont este acuzat de răzvrătire şi rebeliune de către justiţia spaniolă, fiind emis un mandat de arestare pe numele lui. La 27 octombrie 2017, Parlamentul Cataloniei a aprobat, prin vot secret, proclamarea independenţei regiunii faţă de Spania şi constituirea unei republici, în baza rezultatului de la referendum.

    Ulterior, Senatul Spaniei a decis să aprobe suspendarea autonomiei Cataloniei – prin aplicarea Articolului 155 din Constituţie – şi demiterea tuturor liderilor regionali, considerând că declararea independenţei a fost ilegală.

     

  • Continuă criza în Catalonia. Parlamentul regional a anulat sesiunea de alegere a unui nou lider: Puigdemont este singurul candidat potrivit

    „Sesiunea de astăzi a fost amânată, însă în niciun fel nu va fi anulată. Un alt candidat nu va fi prezentat” a declarat Roger Torrent în cadrul unei conferinţe de presă.

    Premierul spaniol Mariano Rajoy a reafirmat marţi că Puigdemont nu poate candida pentru conducerea guvernului regional cât timp se află la Bruxelles.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ALEGERILE din Catalonia: Fostul lider catalan Carles Puigdemont cere reinstaurarea guvernului său regional

    Alegerile nu au reuşit să rezolve cea mai mare criză politică din Spania din ultimele decenii, întrucât partidele pro-independenţă au luat 70 dintre cele 135 de locuri din Parlamentul catalan, dar nu au reuşit să obţină şi majoritatea votului popular.

    Potrivit experţilor, separatiştii ar putea avea probleme privind formarea unui guvern, în condiţiile în care unul dintre lideri, Oriol Junqueras, este reţinut la Madrid, iar celălalt lider, Carles Puigdemont, se află într-un exil autoimpus la Bruxelles.

    “Buletinele de vot au vorbit, democraţia a vorbit, toată lumea s-a putut exprima. Ce aşteaptă Rajoy pentru a accepta rezultatele? Solicit guvernului spaniol şi celor care îl susţin să restituie tot ce au luat de la catalani fără acordul acestora”, a spus Puigdemont.

    Fostul lider al guvernului catalan i-a cerut lui Mariano Rajoy să înceapă negocierile cu separatiştii, insistând că este în continuare conducătorul “legitim” al Cataloniei şi că electoratul s-a dovedit a fi “matur din punct de vedere democratic, câştigându-şi dreptul de a constitui o republică a oamenilor liberi”.

    Vineri, premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat că noul Parlament al Cataloniei ar trebui să organizeze prima sesiune la 17 ianuarie 2018 şi a catalogat drept “absurdă” posibilitatea ca fostul lider catalan Carles Puigdemont să revină la putere.

    La 27 octombrie, Parlamentul Cataloniei a aprobat, prin vot secret, proclamarea independenţei regiunii faţă de Spania şi constituirea unei republici, în baza rezultatului de la referendum. Peste 90% dintre cei care au participat la vot s-au declarat în favoarea independenţei, însă rata prezenţei la urne a fost de doar 43%.

    Ulterior, Senatul Spaniei a decis să aprobe suspendarea autonomiei Cataloniei şi demiterea tuturor liderilor regionali. Drept urmare, toate structurile regionale – politice, economice şi de securitate – au fost trecute în subordinea directă a Madridului. Totodată, guvernul central a convocat alegeri parlamentare anticipate în Catalonia, care au avut loc la 21 decembrie.

     

  • The Economist: Naţionalismul este în ascensiune în Europa şi Statele Unite, luând frecvent forma populismului

    “Oriunde privim, naţionalismul este în ascensiune. Uneori ia forma naţiunilor autoproclamate care solicită dreptul de a-şi determina viitorul: Catalonia în Spania, Kurdistanul în Irak, Scoţia în Marea Britanie, Biafra în Nigeria. Mai frecvent, este vorba de tendinţele spre dreapta populistă şi reacţionară. Partidul Alternativă pentru Germania (AfD) a obţinut 94 de locuri în Bundestag. Marine Le Pen, liderul formaţiunii Frontul Naţional, a obţinut o treime din voturi în scrutinul prezidenţial din Franţa. În Ungaria, Austria şi Cehia au ajuns la putere naţionalişti; la fel, în Polonia. În perioada postreferendum din Marea Britanie, «au preluat din nou controlul», sau cel puţin aşa au pretins. Turcia are politici militante, Japonia vrea renunţarea la pacifism, India jonglează cu noţiunea supremaţiei hinduse, China visează la glorie, iar Rusia a adoptat o atitudine beligerantă”, observă editorialiştii The Economist într-un material intitulat “Naţionalismul, încotro? / Naţionalismul nu se atenuează, dar nu este clar spre ce direcţie se îndreaptă”.

    “Cele mai remarcabile sunt tendinţele naţionaliste din Statele Unite. America a fost prima naţiune care a proclamat independenţa faţă de toţi suveranii, cu excepţia poporului şi Constiuţiei naţiunii. Statele Unite s-au perceput permanent drept un loc special. Dar, de-a lungul istoriei ţării, acest excepţionalism a fost o formă de universalism; (…). Acum, la putere a ajuns un preşedinte furios, cu doctrină nativistă, care observă că America nu mai conduce pe plan mondial, ci este lăsată în urmă, astfel că promite să o facă din nou măreaţă”, adaugă editorialiştii The Economist.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro