BusinessMagazin

Tag: calatorie

  • Turismul, la reanimare

    În 2019, Eturia a înregistrat o cifră de afaceri de 12 milioane de euro, iar în primele două luni din 2020, în ciuda situaţiei impuse de apariţia COVID-19, am avut rezultate similare cu cele înregistrate anul trecut şi am încheiat primele două luni cu o creştere de 7% comparativ cu 2019. Începând cu luna martie însă, vânzările de pachete noi de vacanţă au îngheţat aproape complet. Vorbim de o scădere de circa 70% faţă de anul trecut”, spune Sorin Stoica, CEO al agenţiei de turism Eturia.
    Având în vedere faptul că întregul domeniu al turismului este pus „pe hold” de la declararea pandemiei, adaugă executivul, în toată industria a fost adoptată o politică de amânare a vacanţelor, şi nu de anulare a acestora. „Atât companiile aeriene, cât şi partenerii noştri locali oferă posibilitatea de a schimba datele de călătorie sau de a primi vouchere de călătorie cu valabilitate de 1 sau 2 ani. La rândul nostru am oferit clienţilor opţiunea de a alege între a modifica datele de călătorie sau a primi un voucher valoric valabil timp de 2 ani. Cei mai mulţi dintre turişti au optat însă pentru alegerea unei noi perioade pentru vacanţa lor.”
    Potrivit estimărilor lui, sectorul de turism va înregistra anul acesta o scădere de 40-50% faţă de cifrele anului 2019. „În 2021 acest trend va continua, însă pe un scenariu mai optimist, cu o diminuare de 20 – 30% comparativ cu 2019. Cel mai devreme se vor atinge ciferele din 2019 în a doua parte a anului 2022.” În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, estimările sale prevăd o scădere de numai 25% faţă de 2019 a cifrei de afaceri şi o revenire la nivelul anului trecut în 2021.
    La debutul crizei, echipa Eturia număra 60 de angajaţi, care îşi desfăşurau activitatea în cele trei sedii din Bucureşti, Piatra Neamţ şi Cluj. „La fel ca alte firme care activează în domeniul turistic, am ales în această perioadă să apelăm la măsuri de tipul reducerilor salariale şi am fost nevoiţi din păcate să trimitem o parte din personal în şomaj tehnnic. În acelaşi timp, pentru angajaţii noştri am intensificat programele de training şi learning.”
    Benzină vs. bilet de avion
    Pentru acest an, înainte ca situaţia din piaţă să devină critică, clienţii companiei rezervaseră prin Eturia peste 500 de vacanţe, acestea fiind acum, în cea mai mare parte, amânate pentru alte perioade începând cu toamna lui 2020. În perioada imediat următoare ridicării restricţiilor, executivul spune că românii vor prefera, probabil, călătorii în România şi în statele unde se poate ajunge cu maşina. Din luna septembrie, se aşteaptă însă la o revenire treptată a destinaţiilor exotice, care îmbină natura şi plaja, precum Kenya, Tanzania, Maldive, Seychelles, Mauritius, Caraibe, Bali sau Sri Lanka. Portofoliul companiei numără peste 100 de destinaţii, iar Stoica spune că planurile de extindere sunt strâns legate de dezvoltarea tehnologică care le va permite să vândă produsele Eturia la nivel global. Potrivit lui, „clienţii Eturia caută diversitate, caută să revină în anumite destinaţii şi să le descopere în alt fel: gastronomic, adventure, cultural, istoric, spiritual. Sunt persoane atente la detalii, mai pretenţioase, doritoare să fie ascultate şi să primească o soluţie de vacanţă personalizată conform profilului şi dorinţelor lor. Dacă ar fi să îi definim, sunt persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 80 de ani, cu venituri medii şi peste medie, antreprenori, corporatişti, persoane cu profesii liberale”.

    Barca de salvare, la stat
    În opinia executivului, jucătorii din turism nu au prea multe soluţii la care pot apela pentru a-şi recupera pierderile suferite şi, cu siguranţă, mulţi riscă acum falimentul. „În afară de suportul acordat până acum de guvern şi de alte măsuri de care se discută, pierderile sunt marcate deja. Recuperarea va fi lentă şi de durată. Am observat mai mult ca niciodată că fiecare măsură oficială, din partea autorităţilor, ajută. Ideal ar fi ca în această perioadă să se renunţe la birocraţie, adică măsurile care se iau să fie mai uşor de aplicat şi să nu necesite atât de multe hârtii. Recomandarea mea rămâne aceea de a se încerca salvarea locurilor de muncă. Asta înseamnă finanţare pentru companiile din turism şi alte sectoare afectate cu credite garantate 100% de guvern, precum şi reducerea sau renunţarea la taxe pentru o perioadă de minimum şase luni. Bineînţeles, se poate face asta selectiv, cu un procent din contribuţiile plătite în ultimii trei ani. Astfel statul ar face o investiţie în firmele care au contribuit şi au şanse să contribuie în continuare.”
    În legătură cu o eventuală reconversie a activităţii, Stoica spune: „Ceea ce facem noi în această perioadă este să dezvoltăm tehnologia şi apoi să folosim tehnologia pentru a vinde produsele noastre şi pe alte pieţe. Ne uităm în principal la extinderea gamei de produse şi a pieţelor de desfacere. Luăm în calcul însă şi câteva noi direcţii de business, în special în zona de tehnologie de travel şi marketing.”
    Sfatul său pentru jucătorii din turism în această perioadă este, în primul rând, să rămână pozitivi, să folosească această perioadă pentru dezvoltarea oamenilor, dezvoltarea tehnologică şi diversificarea gamei de produse, să simplifice procesele de lucru, să devină mai flexibili şi să elimine orice mecanisme care ar putea îngreuna luarea deciziilor în timp scurt. „Nu cred că această criză este ceva ce ar fi putut fi prevăzut. Dacă dintr-o criză economică sau financiară sunt multe de învăţat, de aici putem învăţa, poate, doar că trebuie să fim pregătiţi oricând pentru o turnură bruscă a evenimentelor, să avem pregătite alternative de diversificare a businessului şi să avem mereu rezerve financiare pentru a putea plăti cheltuielile de funcţionare pentru câteva luni, chiar dacă nu încasăm nimic”, concluzionează executivul.

    Cu gândul la Africa
    Deşi activitatea companiei a fost, momentan, oprită parţial, executivul spune că în agenda sa zilnică nu au apărut schimbări mari. „Dimineţile îmi acord timp pentru câteva exerciţii fizice, citit şi meditaţie, apoi ne bucurăm de privilegiul de a lua micul dejun în familie. Începând cu ora 9:00 lucrez ca şi până acum: particip la conferinţe, întâlniri online, traininguri. După ora 18:00 facem o plimbare în familie în jurul blocului, apoi luăm cina, şi după urmează programul de seară care diferă de la o zi la zi. Avem seri în care citim, seri în care ne uităm la un film sau jucăm diverse jocuri în familie.” Sorin Stoica spune că prima destinaţie pe care o va vizita după încheierea acestei perioade este Kenya.

    Pandemia, de cinci ori mai rea decât criza financiară precedentă

    Potrivit World Travel & Tourism Council, sectorul de travel & tourism (călătorii şi turism) a creat, în ultimii cinci ani, unul din patru noi locuri de muncă la nivel mondial, iar anul trecut a sprijinit crearea a 330 de milioane de joburi (unul din zece locuri de muncă pe plan global). Anul acesta însă, ca urmare a pandemiei, sectorul a pierdut 30% din forţa de muncă la nivel global (100,8 milioane de joburi), rata de şomaj globală provenită din turism fiind de 2,9%, arată datele colectate de WTTC alături de compania de prognoză a datelor Oxford Economics până pe 20 aprilie 2020. În ceea ce priveşte evoluţia sa, industria turismului a înregistrat în 2019 o creştere de 3,5%, depăşind creşterea economiei globale (2,5%) pentru al nouălea an consecutiv, generând 10,3% din PIB-ul global – echivalentul a 8,9 trilioane de dolari. În schimb, în noul context de piaţă, veniturile globale din turism au scăzut cu o treime – 2,7 trilioane de dolari. Aceleaşi date menţionează că impactul pandemiei asupra industriei este de cinci ori mai puternic decât cel avut de criza financiară din 2008. 

  • Ce reguli vor fi în mijloacele de transport în comun. Transporturi: măsurile aplicabile după 15 mai la CFR, Metrorex, aeroport, Tarom

    Lucian Bode, ministrul Transporturilor, îşi propune să ridice gradual restricţiile în domeniul transportului de persoane după 15 mai.

    În şedinţa de guvern de luni va fi dezbătut un proiect de act normativ prin care se vor stabili măsurile ce se impun, în starea de alertă, pentru fiecare mod de transport.

    Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor a postat în transparenţă decizională propunerea privind setul de măsuri de prevenire şi control a virusului SARS-CoV-2, pentru companiile de sub autoritatea MTIC
    Măsuri aplicabile după ridicarea stării de urgenţă, începând cu data de 15 mai 2020.

    Pentru CFR Călători, de exemplu, „vrem să menţinem ca regulă de ocupare în vagoane un loc liber, un loc ocupat şi introducerea obligativităţii purtării măştii la bordul trenurilor CFR Călători. Rămâne suspendată posibilitatea de achiziţionare de legitimaţii de călătorie fără loc rezervat, conductorul doar vizualizează biletul de călătorie, fără să-l atingă. Nu vor fi introduse vagoane restaurant”, a detaliat ministrul Bode, pentru Digi24.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro 

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Anita Niţulescu, CEO, Eurolife Asigurări: „Nu recomand nimănui să ajungă la compromisuri când vine vorba despre locul de muncă”

    Pentru Anita Niţulescu, care are o carieră de peste 20 de ani în industria asigurărilor, realizările profesionale se leagă de dezvoltarea pe care Eurolife a avut-o în ultimul an în zona diversificării de canale de vânzare şi lansării de produse noi, inovative pentru piaţa locală. Ea se referă la intrarea companiei în zona digitală prin intermediul asigurării de călătorie, dar şi la lansarea segmentului de business axat pe dezvoltarea de parteneriate.
    Anita Niţulescu este de părere că în călătoria profesională a fiecăruia, indiferent de gen, competenţele sunt cele care ies în faţă. „Nu îmi amintesc să fi fost momente în care să fi simţit că lucrurile ar fi putut fi altfel dacă la masă ar fi stat un bărbat în locul meu. Dimpotrivă, cred că o femeie aduce de multe ori diplomaţia şi energia de a gestiona orice situaţie. Şi aş mai adăuga că din perspectiva rolului dublu pe care o femeie îl poate avea – profesionistă, dar şi mamă – noi, femeile, suntem cumva mai puternice; ne asumăm mai multe atât în relaţia de business, cât şi în cea personală, principalul obiectiv fiind mereu găsirea echilibrului între cele două lumi, fără de care nu am putea face performanţă pe niciun plan.”  

     

    Profilul Anitei Niţulescu a apărut în catalogul Business MAGAZIN „105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN  BUSINESS”, a cărui variantă digitală o puteţi citi aici.

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Anita Niţulescu, CEO, Eurolife Asigurări: „Nu recomand nimănui să ajungă la compromisuri când vine vorba despre locul de muncă”

    Pentru Anita Niţulescu, care are o carieră de peste 20 de ani în industria asigurărilor, realizările profesionale se leagă de dezvoltarea pe care Eurolife a avut-o în ultimul an în zona diversificării de canale de vânzare şi lansării de produse noi, inovative pentru piaţa locală. Ea se referă la intrarea companiei în zona digitală prin intermediul asigurării de călătorie, dar şi la lansarea segmentului de business axat pe dezvoltarea de parteneriate.
    Anita Niţulescu este de părere că în călătoria profesională a fiecăruia, indiferent de gen, competenţele sunt cele care ies în faţă. „Nu îmi amintesc să fi fost momente în care să fi simţit că lucrurile ar fi putut fi altfel dacă la masă ar fi stat un bărbat în locul meu. Dimpotrivă, cred că o femeie aduce de multe ori diplomaţia şi energia de a gestiona orice situaţie. Şi aş mai adăuga că din perspectiva rolului dublu pe care o femeie îl poate avea – profesionistă, dar şi mamă – noi, femeile, suntem cumva mai puternice; ne asumăm mai multe atât în relaţia de business, cât şi în cea personală, principalul obiectiv fiind mereu găsirea echilibrului între cele două lumi, fără de care nu am putea face performanţă pe niciun plan.”  

     

    Profilul Anitei Niţulescu a apărut în catalogul Business MAGAZIN „105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN  BUSINESS”, a cărui variantă digitală o puteţi citi aici.

  • COVID-19 taie aripile operatorilor de zbor. Cu cât vor scădea veniturile companiilor aeriene

    Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA) a lansat o analiză actualizată care arată că veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor inregistra o scădere cu 314 miliarde de dolari în 2020, ceea ce reprezintă o reducere cu 55% faţă de 2019, în contextul crizei provocate de COVID-19, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Pe 24 martie, IATA estima o pierdere a veniturilor de 252 miliarde de dolari (-44% faţă de 2019), într-un scenariu cu restricţii severe de călătorie, care durează trei luni.

    Cifrele actualizate reflectă o adâncire semnificativă a crizei şi reflectă următorii parametri:

    • Restricţii interne severe care durează trei luni

    • Unele restricţii privind călătoriile internaţionale care se extind dincolo de primele trei luni

    • Impact mondial sever, inclusiv în Africa şi America Latină (care au avut o prezenţă redusă a bolii şi se previziona o afectare mai redusă, în analiza din luna martie).

    In 2020, cererea pe segmentul de zboruri comerciale (intern şi internaţional) este de aşteptat să scadă cu 48% faţă de 2019. Cele două elemente principale care conduc la acest aspect sunt:

    • Dezvoltări economice generale: lumea se îndreaptă spre recesiune. Şocul economic al crizei COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever în al doilea trimestru, atunci când se estimează că PIB-ul va scădea cu 6% (comparativ, PIB-ul a scăzut cu 2% la varful crizei financiare globale). Cererea pe zborurile comerciale urmăreşte îndeaproape evoluţia PIB. Impactul reducerii activităţii economice numai în T2 ar conduce la o scădere de 8% a cererii în trimestrul al treilea.

    • Restricţii de călătorie: restricţiile de călătorie vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii de călătorie. Cel mai sever impact este de aşteptat să fie în al doilea trimestru. La începutul lunii aprilie, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului. Pieţele interne ar putea să înregistreze o creştere a cererii începând din trimestrul al treilea, într-o primă etapă de ridicare a restricţiilor de călătorie. Cu toate acestea, pieţele internaţionale vor inregistra o creştere mai lentă, deoarece se pare că guvernele vor păstra aceste restricţii de călătorie mai mult timp.

    „Perspectivele industriei sunt din ce in ce mai sumbre. Amploarea crizei face puţin probabilă o recuperare accentuată în formă de V. În termeni realişti, va fi o recuperare în formă de U, cu călătoriile interne revenindu-şi mai repede decât piaţa internaţională. Am putea asista la o înjumătăţire a veniturilor din zboruri comerciale. Aceasta ar reprezenta o pierdere de 314 miliarde de dolari. Unele guverne au intensificat măsurile de salvare financiară, dar situaţia rămâne critică. Companiile aeriene vor utiliza rezerve de numerar de 61 de miliarde de dolari doar în al doilea trimestru. Aceasta pune în pericol 25 de milioane de locuri de muncă dependente de aviaţie. Şi fără ajutor urgent, multe companii aeriene nu vor supravieţui pentru a susţine recuperarea economică “, a declarat Alexandre de Juniac, director general şi CEO al IATA.

    Guvernele trebuie să includă aviaţia în pachetele de stabilizare, cred reprezentanţii asociaţiei. Companiile aeriene sunt nucleul unui lanţ valoric care creează aproximativ 65,5 milioane de locuri de muncă în întreaga lume. Fiecare dintre cele 2,7 milioane de locuri de muncă ale companiilor aeriene susţine încă 24 de locuri de muncă în economie.

    „Ajutorul financiar pentru companiile aeriene ar trebui să fie o măsură prioritară pentru guverne. Sprijinirea companiilor aeriene va menţine lanţurile vitale de aprovizionare în timpul crizei. Fiecare loc de muncă salvat la o companie aeriană va menţine încă 24 de persoane angajate. Şi aceasta va oferi companiilor aeriene o şansă de luptă, rămânând întreprinderi viabile, care sunt gata să conducă redresarea, conectând economiile atunci când pandemia va fi sub control. În cazul în care companiile aeriene nu sunt gata, efectele economice negative ale COVID-19 vor fi prelungite inutil “, a spus de Juniac.

    IATA propune o serie de opţiuni de ajutor pe care guvernele să le ia în considerare:

     • Sprijin financiar direct transportatorilor de pasageri şi de marfă pentru compensarea veniturilor reduse şi a lichidităţii atribuite restricţiilor de călătorie impuse de pandemia de COVID-19;

    • Împrumuturi, garanţii de împrumut şi sprijin pentru piaţa obligaţiunilor corporative de către guverne sau bănci centrale. Piaţa obligaţiunilor corporative este o sursă vitală de finanţare pentru companiile aeriene, dar eligibilitatea obligaţiunilor corporative pentru sprijinul băncilor centrale trebuie extinsă şi garantată de guverne pentru a oferi acces unei game mai largi de companii.

    • Scutire de impozite: rambursări la impozitele pe salarizare plătite la zi în 2020 şi /sau o prelungire a condiţiilor de plată pentru restul anului 2020, împreună cu renunţarea temporară la impozitele pe bilete şi alte taxe impuse de guvern.


     

  • Exponate care nu există: ce expoziţii putem vizita chiar de pe canapea

    O astfel de expoziţie este cea din proiectul „Expanded Holiday”, al artistului KAWS, care utilizează realitatea augmentată. Cu ajutorul unei aplicaţii speciale pentru terminale mobile, iubitorii de artă aflaţi în
    Times Square la New York, în Parcul
    Naţional Serengeti din Tanzania, ori în anumite zone din Londra, Doha, Seul, Tokio şi nu numai pot vizualiza figurine speciale din seria AR Companions a artistului, suprapuse peste locurile respective. Cei care nu pot ajunge acolo pot închiria o figurină din serie prin intermediul aplicaţiei, iar colecţionarii pasionaţi au cumpărat chiar una dintr-o ediţie specială de
    25 pentru suma de 10.000 de dolari.

  • Decizia luată de Wizz Air pentru toţi clienţii care şi-au cumpărat bilete de zbor în această perioadă

    Wizz Air a anunţat astăzi că, din cauza volumului semnificativ mai mare de zboruri anulate ca urmare a restricţiilor de călătorie impuse pentru combaterea pandemiei COVID-19, a automatizat procesul de rambursare a clienţilor afectaţi, încărcând automat 120% din tariful original sub formă de credit de companie în conturile WIZZ ale clienţilor săi.

    În paralel cu introducerea procesului de rambursare automatizat, compania aeriană îşi va dezactiva temporar funcţia de înregistrare a cererilor online, până cel târziu la 14 aprilie 2020, pentru a se asigura că poate gestiona volumul de peste 100 de ori mai mare de anulări primite în ultima perioadă. Wizz Air doreşte să-i asigure pe toţi clienţii săi că, chiar dacă ar putea dura mai mult decât de obicei, toate cererile vor fi gestionate şi clienţii vor fi eligibili pentru o rambursare pentru zborul sau zborurile anulate.

    În timp ce procesul automat de rambursare a banilor pentru agenţiile de turism este dezvoltat cu prioritate mare, Wizz Air roagă agenţiile de turism să contacteze centrul de apel al companiei aeriene.

    Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – ar trebui să ia legătura cu compania de la care şi-au achiziţionat biletele.

    În această perioadă extrem de neobişnuită, vă rugăm să aveţi răbdare şi să folosiţi cât mai mult posibil platformele noastre de gestiune individuală, accesibile din e-mail-uri primite, pentru a minimiza traficul către centrele noastre de apeluri extrem de ocupate.

    Deşi este în afara controlului Wizz Air, compania aeriană îşi cere scuze pentru neplăcerile pe care interdicţiile de călătorie şi, implicit, anulările le-ar fi putut provoca şi reasigură că gestionarea cererilor şi rambursarea sunt o prioritate principală.

  • Vestuţe pentru muzeu

    Un muzeu din Minneapolis însă, Minneapolis Institute of Art, a decis să expună lucrări pe coloanele de la intrare, scrie CNN. Acesta a acoperit coloanele cu o instalaţie de artă semnată de artistul de origine chineză Ai Weiwei şi formată din 2.400 de veste de salvare purtate de refugiaţii care veneau din Turcia în Grecia şi care i-au fost donate de către autorităţile din Lesbos. Intitulată „Safe Passage”, instalaţia de artă doreşte să sublinieze pericolele călătoriei migranţilor înspre Europa şi a mai fost expusă şi pe acest continent, fiind adusă în metropola americană deoarece statul în care se află aceasta, Minnesota, este statul american cu cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor.

  • Confesiunile unei corporatiste: „Jobul aproape m-a omorât, era atât de intens încât m-a afectat ani de zile. Nu mai suportam”

    Ea nu a vrut să renunţe la carieră. Însă ritmul alert aproape a omorât-o.

    Meredith Gilmor zbura de-a lungul şi de-a latul globului de la întâlnire la alta pentru job-ul ei. Lucra pentru Cole Haan, o companie de încălţăminte şi accesorii. Tot timpul era pe fugă, gata să raspundă la email-uri şi să dea telefoane. Călătorea trei zile pe săptămână în Europa sau Asia, iar când nu era în avion stătea în trenul care o ducea acasă în Connecticut din New York, scrie BBC

    Fiul ei s-a născut cu opt săptămâni mai devreme decât era prevăzut  în Maine, ea fiind într-o călătorie de afaceri. După numai trei luni, Gilmor a revenit la programul încărcat, ceea ce însemna că-şi vedea copilul doar în weekend. A ratat momentul când a făcut primii paşi, zile de naştere şi alte momente importante din viaţa familiei.

    Totuşi nu a renunţat la slujba ei. „Am muncit din greu să-mi creez o cariera şi voiam o recunoaştere, dar trebuia să sacrific din timpul petrecut alături de copil”, a spus Meredith Gilmor. Totuşi, de fiecare dată când avea timp, mergea şi la şedinţele dintre părinţi şi profesori.
    „Jobul meu era atât de intens încât m-a afectat ani de zile. Nu mai suportam”, a mărturisit ea.

    Într-un final a decis să renunţe la slujba şi a înfiinţat propria firmă de relaţii publice. Momentul a fost cât se poate de inoportun, şi-a dat demisia la mijlocul anului 2008, în plină recesiune. Asta a motivat-o şi mai mult.
    Primul client al firmei de relaţii publice a fost Maria Sharapova, a cărei  linie de haine a ajutat-o să o lanseze pe vremea când lucra la Cole Haan.

    Tranziţia către propriul ei business nu a fost uşoară. Exact când lucrurile începuseră să meargă mai bine, Meredith Gilmor a suferit un atac cerebral masiv. Se afla în Berkshire, Connecticut la nunta unei prietene, abia întoarsă dintr-o călătorie de afacere. S-au distrat la nuntă până la 4 dimineaţa şi când s-a întors în cameră totul s-a întunecat. A fostr transportată de urgenţă la spital. Soţul ei a fost devastat şi l-a adus pe fiul lor la spital pentru a-şi lua adio de la mama sa.

    Gilmor a supravieţuit. Doctorii i-au avertizat familia că ar fi posibil ca Meredith să rămână oarbă şi paralizată pe partea stângă a corpului sau să rămână într-o stare vegetativă. Sau să se întâmple un miracol.

    Timp de săptămâni bune nu a reuşit să vorbească corect, nici să scrie sau să se lege la şireturi. Între timp, afacerea ei a fost ţinută pe linia de plutire de către cei 8 membrii ai companiei, foşti angajaţi Cole Haan.

    Treptat a revenit la muncă, însă lucrurile s-au schimbat, se bazează mai mult pe angajaţii săi, călătoreşte mai puţin şi petrece mai mult timp alături de fiul ei. „Când treci printr-o asemenea experienţă te face să realizezi ce este important în viaţă”, a spus ea.

  • A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie

    „Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.

    În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.

    Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.

    „Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.

    În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
    „În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
    Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.

    CV de bucătar

    Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
     
    „La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu.