Tag: bunastare

  • Noul Marx, capitalul în secolul 21 şi disputele legate de averi

    Lucrarea lui Thomas Piketty, intens analizată şi comentată în ultimele luni, a revigorat dezbaterea globală privind inegalitatea socială, stârnind reacţii energice. Autorul neobişnuitului best-seller, care propune drept soluţie introducerea unei „taxe pe avere“ la nivel global, care să asigure redistribuţia, a fost descris drept „un Karl Marx moden“ sau „Marx 2.0“. Unii comentatori cred că noul avânt al dezbaterii ar putea conduce la o schimbare fundamentală a modului de gândire în zona politicilor economice.

    „Capitalul în Secolul 21“ se bazează pe mai mult de 10 ani de muncă de cercetare depusă de Piketty şi alţi câţiva economişti şi prezintă în detaliu variaţiile istorice ale ratelor de concentrare a veniturilor şi averii. Pe baza acestor date, Piketty schiţează evoluţia inegalităţii de la începutul revoluţiei industriale. În secolele 18 şi 19, societatea vest-europeană era puternic stratificată, iar averea era controlată de câteva familii bogate care formau casta dominantă asupra unei structuri sociale rigide.

    Situaţia a persistat, deşi industrializarea a generat încetul cu încetul creşterea veniturilor muncitorilor. Haosul declanşat de Primul şi cel de-Al Doilea Război Mondial şi Marea Depresiune economică au perturbat acest model social. Instituirea unor taxe mai mari, accelerarea inflaţiei, falimentele în cascadă şi ascensiunea statului social au redus dramatic influenţa marelui capital şi au asigurat, pentru o perioadă, distribuţia relativ egalitară a veniturilor. Însă efectul şocurilor din prima parte a secodului 20 s-a stins, iar averea concentrată caută din nou să se impună, crede Piketty. Economistul susţine că, din multe puncte de vedere, importanţa marelui capital în economia modernă se apropie de nivelul din perioada premergătpare Primului Război Mondial.

    Pornind de la aceste premise istorice, Piketty dezvoltă o teorie a capitalului şi inegalităţii, explicând că, de regulă, marile averi cresc într‑un ritm mai rapid decât economia. Astfel, într-un sistem izolat, o rată de expansiune economică mai rapidă decât ritmul de creştere a averilor concentrate reduce importanţa acestora în societate, în timp ce o creştere economică mai slabă o consolidează. În opinia cercetătorului francez, situaţia nu mai poate fi răsturnată decât intervenţia guvernului sau de o perioadă de boom economic generată de progresul tehnologic sau de creşterea populaţiei.

    Astfel, Piketty recomandă guvernelor să adopte o taxă globală asupra averii pentru a preveni tensiuni economice şi sociale generate de inegalitate.

    Cartea a atras numeroase critici. În teorie, obţinerea unui randament bun al capitalului devine tot mai difcilă pe măsură ce averea se extinde. De asemenea, superbogaţii de azi îşi datorează bunăstarea predominant muncii şi inovării, şi mai puţin moştenirilor. Unii comentatori acuză că concluziile lui Piketty ar fi motivate mai degrabă ideologic decât ştiinţific. Cu toate acestea, chiar şi scepticii apreciază contribuţia „Capitalului în Secolul 21“ la dezbatere, având în vedere volumul uriaş de date procesate de echipa economistului francez.

    Cel mai vizibil atac la lucrarea lui Piketty a venit din partea prestigioasei publicaţii Financial Times, care acuză erori de transcriere a cifrelor, manipularea datelor pentru a ajunge la concluzia preferată sau descrierea inexactă a surselor citate. Ziarul britanic susţine că, odată corectate aceste neajunsuri, concluziile privind inegalitatea ar fi diferite.

    În replică, Piketty admite că există imperfecţiuni în colectarea datelor analizate, însă nu sunt suficient de grave pentru a submina concluzia principală, că inegalitatea socială se lărgeşte.

    „Cei de la FT sunt ridicoli, deoarece toţi comentatorii contemporani admit că cele mai mari averi au crescut mai repede (decât economia). Sugestia Financial Times că aceste imperfecţiuni schimbă cu ceva concluzile pe care le-am tras nu este onestă, deoarece în fapt nu schimbă nimic. Alte studii mai recente, realizate din surse diferite, îmi confirmă concluziile“, susţine economistul francez într-un interviu acordat AFP. FT a respins acuzaţiile lui Piketty.

    Inegalitatea socială este una dintre cele mai controversate caracteristici ale capitalismului, iar dezbaterea privind distribuţia averii a revenit în actualitate după criza mondială declanşată în 2008 de falimentul Lehman Brothers. „Capitalul în Secolul 21“ aduce, la momentul potrivit, o contribuţie importantă la discuţie. Piketty reuşeşte să demonstreze o problemă persistentă a sistemului, însă nu propune o soluţie realistă. „Reforma“ gândită de economistul francez presupune o taxă globală pe capital fără a lua în calcul alte căi de ieşire, precum accelerarea creşterii economice.

    Autorul nu dezbate pe larg avantajele şi dezavantajele soluţiei propuse, ignorând posibilele efecte negative asupra investiţiilor sau inovării. De asemenea, Piketty se concentrează pe taxarea superbogaţilor, fără a lua în calcul posibile măsuri care ar lărgi baza de deţinători ai capitalului. Taxele asupra capitalului îşi au locul într-un sistem coerent de politici economice, însă nu pot reprezenta principalul pilon al unui sistem care să asigure prosperitatea la scară largă.

  • Cioloş: În UE există 2 milioane de locuri de muncă vacante. Migraţia românilor aduce bunăstare

     “Migraţia forţei de muncă şi dreptul de a lucra în alt stat membru este un drept, nu este o favoare făcută României, Bulgariei sau oricărui alt stat membru. E un drept prevăzut de Tratat (…) Să nu mai alimentăm scuze că românii se duc să muncească în Italia, Spania, Marea Britanie. În UE există, în momentul de faţă, din datele pe care mi le-au dat colegii de la Comisie circa 2 milioane de locuri de muncă vacante care justifică inclusiv migraţia, pentru că de-asta avem piaţă comună şi o liberă circulaţie, pentru ca forţa de muncă să poată să circule şi să se adapteze la nevoile locale”, a precizat comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la dezbaterea “Cum facem din integrarea europeană un succes”, organizată de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Societatea Academică Română (SAR).

    Oficialul de la Bruxelles a reamintit, în acest context, că ultimul sondaj arată că 56% dintre europeni consideră că libera circulaţie reprezintă cea mai mare realizare a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Trebuie să avem şi în mediul rural certitudinea bunăstării

     “Trebuie să dăm şi bunăstarea celor care trăiesc în mediul rural. Trebuie să vină şi bunăstarea în mediul rural, certitudinea de bunăstare în mediul rural”, a afirmat preşedintele la dezbaterea organizată la Palatul Cotroceni cu ocazia lansării documentului strategiei de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2014-2020.

    Şeful statului a arătat că pentru exerciţiul 2014-2020 România are circa 19 miliarde de euro alocate prin PAC, cu 4,5 miliarde mai mult decât în 2007-2013, respectiv 12 miliarde pentru subvenţii prin plăţi directe, iar 7 miliarde pentru dezvoltare rurală, însă Guvernul român poate decide cu privire la transferul între cei doi piloni a circa 25% din această sumă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC acorda credite in lei pentru finantarea crescatorilor de pasari si porci

    Creditul se acorda pentru finantarea capitalului de lucru, pentru desfasurarea activitatilor curente, inclusiv pentru plata obligatiilor catre bugetul de stat si celelalte bugete. In acest sens, CEC a incheiat conventia necesara cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

    Clientii eligibili care pot obtine aceste credite sunt persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile ulterioare, si/sau persoane juridice care detin/cresc sau exploateaza pasari/porcine, individual sau in forme juridice, in scopul obtinerii productiei agricole.

    Creditele se acorda in lei, iar valoarea creditului poate fi de pana la 80% din valoarea sumelor mentionate in adeverintele emise de APIA.

    “Clientii beneficiaza de dobanzi si comisioane avantajoase, iar rambursarea creditelor se va face integral la data primirii sumelor cuvenite beneficiarilor, dar nu mai tarziu de data stabilita in conventia incheiata de banca cu APIA si FGCR sau in actele aditionale ulterioare”, a explicat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

    Dobanda este cuprinsa intre 9,5% si 10,5%, in functie de clasa de performanta financiara in care se incadreaza clientul. Comisionul de gestiune este de 0,25%m aplicat la valoarea acordata si perceput la fiecare utilizare.

    Creditele beneficiaza de garantia emisa de Fondul de Garantare a Creditului Rural, care reprezinta un procent de pana la 80% din valoarea creditului acordat. In completare, clientul prezinta bancii un bilet la ordin in alb, ipoteca mobiliara pe conturile deschise la banca si ipoteca asupra sumelor cuvenite beneficiarilor de la APIA, conform adeverintelor eliberate.

    CEC Bank, a cincea banca din sistem dupa valoarea activelor (21,4 miliarde de lei la sfarsitul lunii septembrie 2011), are un capital social de peste un miliard de lei. In decembrie, Parlamentul a aprobat posibilitatea capitalizarii profitului CEC din anii anteriori, pentru a consolida capacitatea bancii de a sustine creditarea in economie, in conditiile in care bancile cu capital strain se confrunta cu limitari ale surselor de finantare.

  • Aţi sacrifica democraţia pentru mai multă bunăstare?

    Conform unui sondaj de opinie realizat recent de Institutul Nézőpont pentru gazeta Magyar Nemzet, susţinătorii partidelo de opoziţie MSZP (socialist), Jobbik (extrema dreaptă) şi LMP (verzii) sunt mai dispuşi să schimbe actualul regim democratic cu unul autoritar, dar în care să se bucure de un nivel de viaţă mai bun. În schimb, susţinătorii actualului partid de guvernământ de centru-dreapta, Fidesz, nu sunt înclinaţi spre o astfel de schimbare.

    Sondajul arată că 65% dintre susţinătorii Jobbik ar prefera un regim autocratic, dar cu creştere economică robustă. În cazul adepţilor MSZP, procentul este de 57%, pentru adepţii verzilor – 38%, iar pentru cei ai Fidesz doar în jur de o treime.

    Indiferent de simpatiile politice, cetăţenii cu nivelul cel mai scăzut de educaţie sunt cei mai dispuşi spre o astfel de schimbare de regim, reiese din sondaj: 34% dintre respondenţii care au doar studii primare, dar numai 23% dintre cei cu studii liceale şi 18% dintre cei cu facultate ar accepta să sacrifice democraţia în numele unui grad de bunăstare mai mare.

  • Guvernul Boc va prezinta Ghidul de relaxare a gainilor si porcilor

    Gainile si porcii din Romania s-ar putea bucura de un trai mai
    linistit in fermele din tara noastra. Dupa scandalul gainilor
    stresate care fac oua nesanatoase si dupa ce o serie de organizatii
    non-guvernamentale au atras atentia asupra conditiilor in care sunt
    crescute multe dintre animalele din ferme, ministrul Agriculturii,
    Mihail Dumitru, a anuntat ieri ca urmeaza sa promoveze in Guvern
    doua acte normative privind bunastarea pasarilor si porcilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info