BusinessMagazin

Tag: bunastare

  • Care sunt ţările care suferă cel mai mult financiar dupa pandemia de COVID-19. În ce parte a clasamentului se situează România în rândul ţărilor afectate de coronavirus

    Pandemia de COVID-19 afectează bunăstarea financiară a consumatorilor din S-E Europei, printre care consumatorii greci şi români, în timp ce locuitorii din Scandinavia sunt cel mai puţin afectaţi arată un sondaj realizat de Intrum AB.

    Compania Intrum AB a chestionat consumatorii europeni cu privire la securitatea lor financiară şi aproape jumătate dintre respondenţi au declarat că bunăstarea lor a scăzut în prezent în comparaţie cu situaţia din urmă cu şase luni. „Sondajul arată clar că îngrijorarea oamenilor pentru propria lor siguuranţă financiară a crescut în timpul pandemiei”, a declarat într-un interviu directorul executiv al Intrum, Mikael Ericson, citat de Bloomberg.

    O treime dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca bunăstarea lor financiară să scadă în continuare în următoarele şase luni, potrivit Intrum; doar 23% dintre respondenţi se aşteaptă ca situaţia să se îmbunătăţească.

    Tot în urma răspândirii pandemiei, 54% dintre respondenţi au înregistrat o scădere a veniturilor gospodăriei, aproape 40% dintre ei au declarat că economisesc mult mai puţini bani pentru viitor decât înainte de COVID-19. Unul din cinci consumatori şi-a făcut mai multe datorii pentru a acoperi cheltuielile zilnice ca urmare directă a pandemiei, iar pe aproape 4 din 10 pandemia i-a afectat în legătură cu locul de muncă. 58% dintre cei chestionaţi sunt nemulţumiţi de capacitatea lor de a economisi în fiecare lună, în creştere faţă de 52%, procentul din ultimii ani

    În noiembrie, aproximativ 45% dintre consumatorii europeni chestionaţi de Intrum au declarat că facturile lor cresc într-un ritm mai rapid decât veniturile lor, 43% spunând că aceste îngrijorări afectau în mod negativ bunăstarea lor generală.

    Sondajul a fost realizat în mai, cu 4.800 de participanţi din 24 de ţări.

  • Pandemia nu loveşte toate ţările la fel: Românii şi grecii sunt cei mai afectaţi din Europa în ceea ce priveşte bunăstarea financiară din cauza crizei coronavirusului

    Urmările economice ale pandemiei de Covid-19 afectează cel mai puternic bunăstarea financiară a românilor şi a grecilor, în timp ce locuitorii ţărilor scandinave sunt cel mai slab afectaţi, potrivit unui sondaj realizat în luna mai de recuperatorul de creanţe suedez Intrum, citat de Bloomberg.

    Aproape jumătate din respondenţi susţin că bunăstarea lor financiară este mai precară astăzi decât era în urmă cu şase luni.

    „Sondajul arată clar că preocupările oamenilor legate de propria stabilitate financiară s-au înmulţit”, a remarcat Mikael Ericson, directorul executiv al recuperatorului de creanţe Intrum.

    Sondajul Intrum a fost realizat în luna mai, iar în cadrul acestuia au fost intervievaţi 4.800 de persoane din 24 de ţări, cu un minim de 200 de respondenţi din fiecare ţară.

    O treime dintre respondenţi se aşteaptă ca bunăstarea lor fianciară să fie afectată în continuare în următoarele şase luni, în timp ce doar 23% dintre respondenţi se aşteaptă ca situaţia să se îmbunătăţească.

    În timp ce cumpărăturile online au prins avânt în ultimele luni, pe măsură ce au fost impuse măsuri de carantină în toată regiunea, „mare parte din aceste cumpărături sunt realizat prin credit, ceea ce alimentează expansiunea înregistrată pe partea de credit”, a explicat Ericson.

    Cu toate acestea, sondajul Intrum arată că o treime dintre cei intervievaţi au început să economisească mai mult şi au deveni mai atenţi în privinţa cheltuielilor.

    În cadrul sondajului Intrum, 54% dintre respondenţi au sesizat o scădere a veniturilor din gospodărie, ca rezultat al pandemiei de Covid-19.

    În acelaşi timp, aproape 40% economisesc mult mai puţin decât o făceau înainte de pandemie.

    Unul din cinci respondenţi a fost nevoit să acumuleze datorii pentru a acoperi o parte din cheltuielile vieţii de zi cu zi, în urma şocurilor economice.

  • Deloitte: România a coborât în 2019 pe locul 45 în clasamentul mondial privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, fiind depăşită de toate celelalte state membre UE

    România a coborât în 2019 pe locul 45, de pe 44, în clasamentul mondial privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, fiind depăşită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene în studiul Indicele de Progres Social 2019, realizat de organizaţia nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, care include 149 de state.

    Domeniile în care România a obţinut cele mai slabe punctaje sunt serviciile de apă şi de salubritate (locul 83), sănătatea şi bunăstarea (locul 74) şi accesul la educaţie de bază (locul 73). Printre coordonatele la care ţara noastră a obţinut cel mai bun punctaj se află siguranţa personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40), hrana şi îngrijirea medicală de bază (locul 47), drepturile personale (locul 48).

    Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 149 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale: nevoilor de bază – şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, bunăstare – accesul la educaţie de bază, accesul la comunicaţii şi informaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului – şi oportunităţi – drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.

    „În ciuda unei creşteri economice stabile, printre cele mai mari din Europa, a creşterii puterii de cumpărare şi a scăderii şomajului la un minim istoric, România a înregistrat, în ultimul an, o uşoară scădere a indicelui privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială. Cu o serie de capitole la care înregistrăm punctaje modeste, cum ar fi sănătatea, accesul la educaţie de bază, apa şi salubritatea, devine evident şi din această perspectivă că, pentru a genera progres social, resursele publice trebuie dirijate spre investiţii care generează dezvoltare economică şi implicit creşterea nivelului de trai”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

    România se regăseşte, conform scorului înregistrat, în rândul ţărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina, Bulgaria şi Mauritius.

    La nivel global, Norvegia se menţine pe primul loc, urmată de  Danemarca şi Elveţia, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de Ciad, Sudanul de Sud şi Republica Centrafricană.

    Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Bulgariei şi a României, se găsesc în primele două categorii de ţări din clasament, având un nivel ridicat al calităţii vieţii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Mihai Marcu, preşedinte executiv şi acţionar MedLife – premiat la GALA CEO AWARD 2018 – VIDEO

    Carte de vizită
    ¶ A absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, iar pe cartea sa de muncă, la primul job are descrierea „lucrător bancar”
    ¶ A făcut de toate, după cum el însuşi spune: a avut şi o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie, marochinărie
    ¶ În 2004 a preluat frâiele MedLife, companie înfiinţată de mama sa în 1996 şi care a devenit liderul local al pieţei serviciilor medicale private, cu o cifră de afaceri consolidată
    de 623 milioane de lei şi
    3.400 de angajaţi
    ¶ MedLife s-a listat la Bursa de Valori din Bucureşti în decembrie 2016
    ¶ Printre pasiunile lui Mihai Marcu se numără sailingul şi târgurile de antichităţi

  • Recep Erdogan vrea reformarea structurală a Consiliului de Securitate ONU

    “Naţiunile Unite au obţinut succese incontestabile în cei 73 de ani, dar s-au îndepărtat de atingerea aşteptărilor omenirii în privinţa păcii şi bunăstării. Turcia devine vocea lumii spunând că lumea este mai mare de cinci ţări”, a declarat Recep Tayyip Erdoğan, citat de cotidianul Hurriyet.

    Consiliul de Securitate ONU are 15 state membre, dar doar cinci au statut permament şi drept de veto – Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Carmistin şi-a dublat profitul datorită investiţiilor

    Grupul Carmistin este unul dintre cei mai mari crescători de animale din România, iar potrivit datelor interne, pe linia de business pui a înregistrat o creştere EBITDA de la 9,02 mil. lei, la jumătatea anului trecut, până la 11,20 mil. lei în primele şase luni ale anului curent, în condiţiile în care subvenţia aferentă condiţiilor de bunăstare s-a redus de la aproximativ 1,20 lei/cap în 2017, până la 0,86 lei/cap în 2018.

    De asemenea, pe linia de business porc, în condiţiile reducerii drastice a subvenţiei aferente condiţiilor de bunăstare cu peste 50%, de la 28,50 euro/cap anul trecut, până la 13,809 euro/cap anul acesta, profitul operaţional al grupului Carmistin s-a majorat de la 9,45 mil. lei, până la 16,62 mil. lei, în perioada de referinţă.

    Cea mai profitabilă linie de business a grupului, cu o creştere de peste 200% este linia de agricultură, mai exact cultura cerealelor şi fabricarea furajelor. La fel ca în cazul celorlalte linii de business, majorările profitului se datoarează investiţiilor, deschiderea noilor capacităţi de producţie din Râmnicu Vâlcea şi succesul de piaţă al furajelor destinate consumatorilor individuali.
    Per total, Carmistin a înregistrat în prima jumătate a anului 2018 un rezultat operaţional pe toate liniile de business de peste 48 mil. lei, faţă de 24,724 mil. lei EBITDA la finalul primelor şase luni ale anului 2017.

  • Opinie Mihai Bandraburu: „In-work poverty” sau cum poţi sărăci muncind

    Activitatea noastră de zi cu zi se bazează mult pe statistici. Pe cifre. Trăim într-o lume a cifrelor. Am dezvoltat tot felul de modele de analiză, sprijinite de platforme informatice complexe, pentru a înţelege mai în profunzime ce se întâmplă. Suntem într-o permanentă căutare de soluţii pentru a ne ne dezvolta mai mult. Până aici totul este OK.

    Însă cifrele sunt şi foarte înşelătoare, dacă nu ştim să trecem dincolo de ele şi dacă ne limităm la imaginea pe care acestea o creează. Statisticile arată o tendinţă şi spun că lucrurile se îndreaptă într-o anume direcţie. Statisticile nu traduc însă ce se află dincolo de cifre; aici întervin analiştii, care, cu metode specifice extrag adevărul din cifrele înregistrate.

    Cu cifrele poţi manipula sau dezinforma. Voit sau nevoit. Spre exemplu: o autoritate / guvern îşi doreşte o imagine bună şi anunţă că şomajul a scăzut într-o anumită zonă, de la 5% la 2% (exemplu luat la întâmplare). Acest lucru este parţial adevărat. Corect spus este: şomajul a scăzut cu 3%, raportat la numărul persoanelor înregistrate în plată, la şomaj. Dar persoanele care au ieşit din orice formă de plată, acestea în ce statistică sunt incluse?

    Odată ieşiţi din sistem, ei nu mai sunt număraţi. Pentru statistică, ei nu mai există. Şi, dintr-o dată, realitatea economică şi socială pare mult mai roz. Faptul că cifrele arată că şomajul este în scădere nu înseamnă că în realitate situaţia nu stă din ce în ce mai rău.

    Cunosc astfel de persoane care nu mai beneficiază de niciun fel de indemnizaţie socială din partea statului şi care sunt ajutate de multă vreme de cei dragi. Au făcut toate eforturile pentru a găsi de muncă, dar au o vârstă, iar mentalitatea locului este că de la 40 de ani eşti prea bătrân pentru a munci; ca atare, nu au reuşit să găsească un job. Pe aceştia nu-i vede şi nu-i numără nimeni. În aceste situaţii, statistica nu exprimă o realitate!

    Cifrele care indică creşterea activităţii economice, producţia industrială, exporturile pot fi la fel de înşelătoare în a prezenta realitatea. Citeam recent informaţii despre parametrii economiei băcăuane şi articolul menţiona că majoritatea cifrelor sunt în creştere. Foarte bine! Însă trebuie să spunem şi adevărul: există două feluri de dezvoltare economică. Pe de o parte, există firme mici şi medii în număr mare, dezvoltate, acestea având şi o capacitate sporită de a absorbi forţă de muncă, situaţie în care bunăstarea realizată la nivelul regiunii este împărţită între mai mulţi. Pe de altă parte, există şi situaţia existenţei câtorva firme mari, cu management performant şi cifră de afaceri foarte mare, iar restul firmelor mici şi mijlocii se luptă pentru supravieţuire. În acest caz, bunăstarea se concentrează în câteva locuri şi nu se distribuie pe orizontală, în teritoriu.

    Cea de-a doua situaţie se aplică judeţului Bacău. Avem câteva firme de excepţie, cu care ne mândrim (Dedeman, Aerostar, Agricola Internaţional, Elmet, Pambac) şi în rest multe firme cu probleme de existenţă. Oricâtă bunăvoinţă umană şi implicare ar demonstra companiile mai sus menţionate, ele nu pot absorbi decât parţial forţa de muncă locală.

    Un oraş şi un judeţ se dezvoltă astfel asimetric, dezordonat şi fenomenul poate genera iluzia că lucrurile merg bine, când de fapt nu este aşa. Situaţia de la Bacău poate fi extrapolată în multe judeţe din România, de aceea se impune tot mai mult să discutăm despre regionalizare, despre cum putem crea bunăstare de care să beneficeze cât mai mulţi oameni.

    Statisticile, cifrele au evident limitările lor. Ca şi testele psihologice. De aceea, în medicină, psihologie, asistenţă socială nu se poate pune un diagnostic sau să se facă recomandări până când situaţia nu este abordată complex, multidisciplinar. Abia atunci se reduce foarte mult riscul de a scăpa informaţii vitale sau de a vedea unilateral realitatea.

    Ce este in-work poverty? Expresia se traduce prin faptul că deşi ai job, veniturile obţinute din muncă au devenit insuficiente pentru traiul de zi cu zi.

    Este un fenomen în tot mai mare creştere la noi în ţară, mascat de cifre şi statistici economice pozitive. Acest fenomen indică o polarizare a bogăţiei în România: bunăstarea este în creştere, dar se distribuie la un segment mic de populaţie, restul scufundându-se într-o spirală a sărăciei şi a împrumuturilor continue pentru a putea ajunge la luna următoare.

    Această dezvoltare nu este una sustenabilă şi dezechilibrează foarte mult o ţară atunci când sunt diferenţe economice mari între regiuni. E ca şi cum un avion ar fi supraîncărcat pe o parte, greutatea nefiind distribuită în mod egal pe ambele planuri.

    Polarizarea bogăţiei, dacă se face prin muncă, nu este rea în sine. Dacă o firmă sau o comunitate îşi doreşte mai mult de la viaţă şi munceşte pentru a-şi atinge visul, atunci este normal şi firesc să existe diferenţe între oameni, între regiuni. Până la urmă, munca şi hotărârea de a reuşi trebuie să facă diferenţa.

    Politic, economic şi strategic, în cadrul aceloraşi graniţe, diferenţele socio-economice între regiuni trebuie tratate cu multă atenţie, pentru că o regiune săracă va conduce la un exod de forţă de muncă în regiunile bogate sau în exteriorul ţării, va crea probleme sociale sporite, ceea ce va dezechilibra în final şi regiunile dezvoltate economic.

    Uniunea Europeană a conştientizat acest pericol şi în consecinţă a alocat fonduri structurale nerambursabile de coeziune cu scopul de a reduce disparităţile dintre regiuni.

    Sărăcia prin muncă este din păcate un fenoment tot mai extins în regiunea Nord-Est a ţării. Lipsa investiţiilor, a locurilor de muncă face ca salariile multor oameni să se aşeze la nivelul salariului minim pe economie sau un pic deasupra, ceea ce îi pune în dificultate; nu îşi pot întreţine în mod real, decent, familiile. Sunt multe familii în care doar un singur membru aduce venituri în casă.

    Eu cred că nu este nimic mai demotivant pentru cineva de bună credinţă ca situaţia în care constată că prin muncă abia îşi duce traiul până luna viitoare!

    Iar dacă cel care munceşte este demotivat, cum vor mai îmbrăţişa copiii lui ideea că munca este soluţia pentru toate dorinţele, cei care se pregătesc ca într-o zi să intre pe piaţa forţei de muncă?

  • Iohannis, un nou atac la putere: „Auzim în România voci care dau vina pe Europa pentru orice. Fără stat de drept, ar exista doar privilegii pentru un grup restrâns”

    „Hrănindu-se într-un mod populist din seva euroscepticismului, unii politicieni puns sub semnul întrebării rolul şi relevanţa Uniunii Europene. Ei sunt cei care omit cu bună ştiinţă beneficiile uriaşe ale apartenenţei la acest proiect, sugerând că ne-ar fi poate mai bine în afara marii familii europene. Auzim în ultimama vreme în România voci care dau vina pe Europa şi Bruxelles pentru aproape orice. Este cel mai facil discurs al celor deranjaţi de standardele europene de democraţie autentică. Ceea ce nu spun aceşti politicieni este că fără democraţie, fără stat de drept, legi corecte nu există prosperitate şi bunăstare pentru majoritatea cetăţenilor. Ar exista doar privilegii pentru un grup restrâns aflat la putere”, a spus Iohannis.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

     

     

     

     

  • Efectul devastator al pierderii locului de muncă: afectează mai mult decât un divorţ sau decât moartea partenerului

    Angajaţii concediaţi nu recuperează niciodată acelaşi nivel de bunăstare de dinainte de a fi daţi afară. Acest nivel de bunăstare include sănătatea mintală, stima de sine, satisfacţia vieţii.

    Pierderea unui loc de muncă poate fi o lovitură grea care determină o scădere mare a satisfacţiei individului faţă de viaţă, mai mult decât pierderea partenerului sau divoţul, potrivit unei cercetări realizate de University of East Anglia împreună cu centrul What Works Center for Wellbeing.

    Şomerii devin din ce în ce mai nefericiţi în următorii ani de la momentul concedierii. Cel mai bun remediu este găsirea rapidă a unui loc de muncă nou, cu un salariu mare şi de prestigiu, de preferat.

    Se pare că persoanele care pierd un partener de viaţă îşi revin mai repede. “După ce cineva îşi pierde un partener, bunăstarea scade apoi treptat se întoarce la nivelele anterioare”, a spus Tricia Curmi de la What Works Center for Wellbeing. “Dar nu vedem acelaşi lucru în cazul şomajului”, adaugă ea.

    Acelaşi lucru este valabil şi pentru divorţ: posibilitatea întâlnirii unei persoane noi te ajută să treci mai repede peste inima frântă.

    Totuşi nu există destul date pentru a ne lămuri de ce pierderea unui loc de muncă ne afectează atât de mult. Cercetătorii speculează faptul că slujba este foarte importantă în viaţa unei persoane, o caracteristică definitorie a ceea ce înseamnă să fii om. 

    Se pare că religia diminua o parte din durere. “Efectul pierderii locului de muncă asupra persoanele care mergeau în mod regulat la biserică a fost mai mic decât asupra celor care nu mergeau”, a spus Curmi.

  • De la desene animate la conducerea unei afaceri de 26.2 miliarde de dolari

    Jeff Weiner, CEO-ul LinkedIn, reţeaua de socializare profesională, este un vizionar şi antreprenor care consideră că o companie ca la carte trebuie să investească în principal în bunăstarea clienţilor şi să facă o diferenţă în lume.

    S-a născut în 1970 în New York şi a urmat liceul Mamaroneck High School din New York, urmat de University of Pennsylvania.

    De când era mic, Weiner a fost învăţat să fie optimist de către părinţii lui. ”Tata obişnuia să îmi spună că pot realiza orice îmi propun. O spunea atât de des – adică în fiecare seară până pe la vârsta de 12 ani – încât la vremea respectivă devenise pentru mine doar o altă predică părintească, ceva asemănător cu ”Mănâncă-ţi legumele!””, a relatat el pentru Business Insider.

    Tot tatăl lui l-a ajutat să îşi găsească de lucru pentru prima oară, punându-l să coneacpă o scrisoare de intenţie în care să explice exact ce ar fi vrut să lucreze. Astfel, un Jeff Weiner de 24 de ani, fără un masterat în administrarea afacerilor şi cu foarte puţine job-uri disponibile, se angaja la Warner Bros., celebra companie care l-a creat pe Bugs Bunny., drept analist în departamentul strategic.

    Cititi continuarea pe www.zfcorporate.ro