BusinessMagazin

Tag: Bugetul de stat

  • SURPRIZA de la ANAF. Datoria unui cioban la Fisc DE DOUĂ ORI MAI MARE decât tot bugetul comunei sale

    Un cioban dintr-o comună gălăţeană este cel mai mare datornic la bugetul de stat din judeţul Galaţi şi unul dintre cei mai mari datornici din ţară, el având o datorie de două ori mai mare decât bugetul comunei în care locuieşte. La nivel national, este pe locul 7 în topul restanţierilor la stat.
     
    Ciobanul din comuna gălăţeană Ghidigeni apare într-un top al marilor datornici având de plată 11.547.199 de lei la bugetul de stat şi 852.215 de lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

    Gălăţeanul a ajuns în fruntea statisticilor realizate de ANAF din cauza unei escrocherii. În anul 2013, ciobanul a fost convins de un consătean să deschidă o firmă pe numele său, iar după ce a semnat documentele, ciobanul de 49 de ani a devenit proprietarul unei societăţi care avea ca obiect de activitate comerţul cu animale.

    Se pare că fără ştiinţa proprietarului din acte, cei care controlau activitatea firmei nu au plătit taxele şi impozitele către stat, iar datoriile au crescut foarte mult.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland rămâne lider al pieţei de retail din România

    De asemenea, şi în 2017, Kaufland s-a numărat printre cei mai importanţi contribuabili la bugetul de stat al României, direcţionând o sumă de peste 680 milioane lei.

    Pe parcursul anului, Kaufland România a sprijinit comunitatea locală cu peste 26 de milioane lei, fiind un important susţinător al ONG-urilor. Investiţia a însemnat proiecte de reponsabilitate socială ce au venit în beneficiul a circa 600.000 de români – copii, adulţi sau vârstnici – din domenii esenţiale pentru dezvoltarea comunităţii, precum: cauze sociale, sănătate, educaţie, sport, protecţia mediului şi de facilitare a accesului la cultură.

    2017 a fost un an de premiere pentru Kaufland România. Anul trecut, compania a lansat prima reţea de grădini urbane comunitare, amplasate pe acoperişurile sau în exteriorul magazinelor sale şi în şcoli (Grădinescu).

    De asemenea, compania a inaugurat Raftul Românesc, primul program naţional pentru mai multă carne de porc românească la raft, prin care preia producţia de la peste 50% dintre micii fermieri români. Tot în 2017, compania şi-a reinventat identitatea vizuală şi a introdus concepte noi de galerii comerciale, precum Open Mall, Food Court sau magazine cu pereţi din sticlă.

  • Iohannis, sesizare CCR pe o lege care aprobă un program de 60 de milioane de euro din bugetul de stat

    Preşedinţia motivează că prevederile legii criticate ar putea crea unele probleme cu privire la claritatea şi predictabilitatea normelor legale, lucru ce ar putea avea impact negativ asupra obligaţiilor care revin ţării noastre ca stat membru al Uniunii Europene (UE).

    “Art. 4 alin. (2) lit. a) din legea supusă reexaminării instituie posibilitatea, în anumite condiţii, pentru tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program, să beneficieze de o majorare a sprijinului acordat prin acest program. Cu toate acestea, sintagma „s-au instalat în cinci ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere in Program” este lipsită de precizie, nefiind clar care este momentul la care această condiţie se raportează. Astfel, nu se poate deduce cu uşurinţă dacă măsura vizează fermierii care s-au instalat în ultimii cinci ani sau cei care trebuiau să îşi demareze activitatea cu cel puţin cinci ani înainte. De asemenea, considerăm că expresia „s-au instalat” este neclară, putând da naştere mai multor interpretări, acesta fiind improprie utilizării într-un text legislativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul Legii bugetului pe anul 2018 va ajunge azi pe masa preşedintelui Iohannis

    Potrivit sursei citate, documentele ajung, în cursul zilei de miercuri, pe masa preşedintelui Klaus Iohannis.

    Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului au votat, în data de 22 decembrie, proiectul de buget pentru anul 2018, acesta fiind construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul, împrumut de la BEI de un miliard de euro

    ”Un miliard de euro, bani obţinuţi printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), vor fi utilizaţi pentru a acoperi contribuţia bugetului de stat pentru cofinanţarea unor proiecte prioritare de transport, din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Contractul a fost semnat în data de 18 iulie 2017, la Luxemburg, de către ministrul Finanţelor Publice şi va fi implementat de către Ministerul Transporturilor, cele două ministere urmând să încheie un acord subsidiar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera Deputaţilor: Partidele vor primi anual, de la bugetul de stat, între 0,01% şi 0,04% din PIB

    Iniţiatorul legii, deputatul PSD Mircea Drăghici, motivează, în expunerea de motive că, prin această propunere, se asigură un tratament egal pentru toate partidele.

    „Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei”, mai prevede actul normativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Biroul permanent a stabilit programul deputaţilor: Dezbateri în plen de la 09:00 la 21:00

    „Deputaţii vor lucra în plenul Camerei Deputaţilor începând cu ora 09:00 şi până la ora 12:30, iar de la 14:00 la 21:00 vor avea loc şedinţele plenului reunit al Parlamentului, unde se vor dezbate legea bugetului de stat pentru anul 2018 şi cea a asigurărilor sociale”, a declarat secretarul PSD al Camerei Deputaţilor Ioana Bran, la finalul şedinţei Biroului Permanent.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Bugetul pe 2018 pentru Administraţia Prezidenţială şi Parlament: câţi bani revin instituţiilor

    Astfel, Administraţia Prezidenţială va fi finanţată, în 2018, cu o sumă de 57.558.000 lei de la bugetul de stat, cu 20,68% mai mult faţă de 2017.

    De asemenea, parlamentarii au aprobat şi suma alocată de la bugetul de stat pe 2018 pentru Senat, în cuantum de 195.978.000 lei, cu 30,3% mai mult faţă de anul 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro