BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Grupul de investiţii americano-brazilian 3G a finalizat preluarea brandului de încălţăminte Sketchers în urma unei tranzacţii de 9 mld. dolari. Sketchers are magazine în Bucureşti, Braşov, Constanţa şi în alte oraşe mari din ţară

    Grupul de investiţii 3G Capital, cunoscut pentru mutări de anvergură în retail şi FMCG, a anunţat finalizarea achiziţiei brandului american de încălţăminte Skechers, unul dintre liderii globali ai pieţei de încălţăminte sportivă şi de lifestyle. Tranzacţia, derulată în luna mai şi recent încheiată, evaluează compania la circa 9 miliarde de dolari, potrivit stiripesurse.

    3G Capital, fondul brazilian recunoscut pentru investiţii în companii internaţionale precum Burger King, Kraft Heinz sau Anheuser-Busch InBev, vizează optimizarea operaţiunilor brandurilor puternice la nivel global.

    Preluarea deschide Skechers oportunitatea de a accesa resurse financiare şi know-how pentru dezvoltare, inclusiv pe piaţa din România, unde compania are o prezenţă solidă mai ales în marile oraşe.

     

     

     

     

  • Reţeaua Froo, dezvoltată de grupul polonez Żabka, a deschis un nou magazin în Bucureşti, în clădirea de birouri America House, având peste 120 de unităţi în 3 oraşe din România

    Froo Romania Retail, companie parte a grupului polonez Żabka, a deschis un nou magazin Froo în clădirea de birouri America House din zona Piaţa Victoriei din Bucureşti, reţeaua având acum peste 120 de unităţi în 3 oraşe, cele mai multe în Capitală.

    Mai mult de 80% din sortimentul Froo este alcătuit din branduri româneşti, dar şi mărci internaţionale de la furnizori din România.

    ”Suntem într-un proces dinamic de extindere a reţelei Froo, prezent pe piaţa din România de peste un an şi care a ajuns la peste 120 de locaţii în 3 oraşe, cele mai multe în Bucureşti. Scopul nostru este să fim aproape de clienţi, motiv pentru care căutăm constant noi locaţii atractive pentru magazinele noastre. Ne adaptăm permanent oferta de produse alimentare şi preparate gata de consum – inclusiv articole din gama Froo, precum şi mâncare caldă şi cafea disponibile în Froo Bistro – pentru a răspunde aşteptărilor diverse ale clienţilor noştri”, a comentat Joanna Simonowicz, General Manager, Froo Romania Retail.

    Magazinul din America House a fost deschis în urma unei tranzacţii de închiriere intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    America House are o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 28.000 de metri pătraţi şi chiriaşi precum Schlumberger, Mastercard sau Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Clădirea include una dintre cele mai mari zone comerciale într-un proiect de birouri, cu aproape 4.000 de metri pătraţi, mixul de retail incluzând cafenele şi restaurante precum Starbucks, McDonald’s, Velocita, Submarine Burger, BOB X BVB Coffee Shop, Sagakura, Noodle Pack, Cărtureşti, o sală de fitness World Class de 1.500 mp şi diverse servicii – bancă, farmacie, chioşc de presă Inmedio.

    „ Poziţionarea clădirii în zona ultracentrală a Bucureştiului, dar şi mixul variat de retail pe care aceasta îl oferă creează condiţiile ideale pentru succesul noului magazine”, a spus Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency Cushman & Wakefield Echinox.

    Zabka are peste 11.000 de magazine operate în sistem de franciză în Polonia şi se extinde în România pe acelaşi model, în franciză cu persoane fizice.

  • Digi angajează gigantul american Rothschild pentru a analiza o posibilă listare a diviziei din Spania, evaluată la 2,5 mld. euro şi cu aproape 10 mil. clienţi. Acţiunile, plus 3% la Bursa de Valori Bucureşti

    Operatorul de telecomunicaţii Digi Communications (simbol bursier DIGI) a angajat banca de investiţii Rothschild pentru a evalua o posibilă listare pe bursa din Madrid a afacerii sale din Spania, a scris vineri publicaţia Expansión, citând surse de piaţă anonime, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

    Divizia din Spania ar putea fi evaluată la circa 2,5 miliarde de euro, notează ziarul. Extinderea Digi pe această piaţă s-a accelerat după preluarea unor active vândute de operatorii Orange şi MasMovil în urma fuziunii lor de anul trecut. În prezent, compania are aproximativ 10 milioane de clienţi în Spania.

    Rothschild şi Digi nu au răspuns solicitărilor de comentarii adresate de Reuters.

    Digi a încheiat primul semestru din 2025 cu venituri şi alte câştiguri consolidate de 1,1 mld. euro, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, în timp ce profitul net s-a diminuat cu 81%, până la 10,3 mil. euro. Compania a intensificat în acest interval operaţiunile din Portugalia, care presupun investiţii iniţiale ridicate pentru a susţine extinderea bazei de clienţi şi a serviciilor pe această piaţă, reiese din raportul financiar.

    În Spania, numărul utilizatorilor de servicii fixe, internet şi telefonie mobilă a crescut cu 29% în T2/2025 faţă de T2/2024, până la 9,7 milioane de contracte active generatoare de venituri (RGU). Numărul utilizatorilor de servicii de telefonie mobilă s-a majorat cu 24%, ajungând la 6,6 milioane RGU, iar numărul clienţilor de internet fix a crescut cu 35%, până la 2,3 milioane.

    Ce arată rezultatele Digi pe T2 despre restul anului? Analist: Este evidentă o înrăutăţire a condiţiilor de pe piaţa de telecomunicaţii, creşterea cheltuielilor nemaifiind susţinută decât parţial de venituri mai mari, iar acest lucru e de aşteptat să se menţină

    Acţiunile DIGI creşteau cu 2,55% după prima oră de tranzacţionare de vineri de la Bursa de Valori Bucureşti, pe o lichiditate de 1,3 mil. lei, cea mai ridicată de la BVB; anterior, cotaţia se apreciase cu 3%.

    Compania este evaluată la circa 8,5 mld. lei la Bursa locală, după ce acţiunile au urcat cu 30% în ultimul an. Fondul de Pensii Administrat Privat NN deţine 20,5% din capitalul social al Digi.

     

  • Peste 800 de profesori din Bucureşti şi alte 19 oraşe au participat în această vară la 28 de ateliere de educaţie economică şi financiară organizate de BNR şi alte instituţii financiare

    Peste 800 de profesori din Bucureşti şi alte 19 oraşe au participat în perioada iunie-septembrie la 28 de ateliere de educaţie economică şi financiară organizate în cadrul celei de-a doua ediţii a programului „Ateliere de educaţie financiară pentru profesori”.

    Programul este derulat de Banca Naţională a României (BNR), Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), Asociaţia Română a Băncilor (ARB), Institutul Bancar Român (IBR) şi Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

    Proiectul se adresează profesorilor din ciclurile gimnazial şi liceal în calitatea lor de formatori şi multiplicatori de mesaje educaţionale pentru elevi.

    Informaţiile prezentate de lectorii BNR, ARB, IBR şi FGDB au urmărit transmiterea de cunoştinţe/recomandări din zona finanţelor personale (realizarea şi gestiunea unui buget personal, principii şi strategii de economisire, caracteristici ale produselor de creditare, instrumente moderne de plată şi riscurile de fraudă asociate), familiarizarea cu rolul şi atribuţiile Băncii Naţionale a României şi ale instituţiilor de credit, dar şi prezentarea evoluţiilor economiei României în perioada de după aderarea la Uniunea Europeană.

    Activităţile au facilitat totodată realizarea unui schimb de experienţă privind nevoile de educaţie economică şi financiară ale elevilor şi metodologiile potrivite pentru interacţiunile cu aceştia.

    Organizarea proiectului s-a realizat cu sprijinul Inspectoratelor şcolare judeţene şi al Inspectoratului şcolar al Municipiului Bucureşti.

     

  • Dimensiunea istorică a programului de răscumpărare anunţat de One United Properties, de maximum 840 mil. lei, saltă acţiunile cu 15% în câteva zile. Cum balansează conducerea programul cu planurile de investiţii? “O balanţă delicată, dar avem o echipă foarte bună. Nu se pune problema de delistare a companiei”, spune preşedintele Cisullo

    One United Properties (ONE), cel mai mare dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori Bucureşti, companie antreprenorială la care fondatorii Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu au cele mai mari deţineri, a anunţat intenţia de a derula o ofertă publică de cumpărare (OPC) pentru până la 20% din capitalul social, în valoare maximă de 884 milioane lei.

    Acesta este cel mai mare program de răscumpărare din istoria bursei locale, la momentul anunţului preţul minim din intervalul de răscumpărare fiind peste cel de tranzacţionare, ceea ce a dus acţiunile companiei la un salt de circa 15% în doar câteva zile, până la 28 lei/unitate. Intervalul este de 25 lei – 40 lei, iar printer metodele de finanţare se numără inclusiv contractile anunţate de ONE ca fiind deja semnate pentru livrate, în valoare de 1,5 mld. euro (7,5 mld. lei pentru următorii ani).

    Decizia Consiliului de Administraţie urmează să fie validată de acţionari pe 15 octombrie, iar acţiunile răscumpărate vor fi anulate, reducând capitalul social şi, implicit, crescând ponderea fiecărui investitor rămas în companie, o măsură apreciată de investitorii unei companii care au avut de îndurat scăderi abrupte în ultimii ani, care însă au transformat ONE într-una din cele mai ieftine acţiuni. Cofondatorii şi membrii boardului au confirmat că nu vor participa la ofertă, menţinându-şi participaţiile.

    Pentru Claudio Cisullo, preşedintele Consiliului de Administraţie, programul nu reprezintă o retragere din piaţă, adică o delistare a companiei, ci dimpotrivă, o folosire inteligentă a mecanismelor pieţei de capital.

    „Este cea mai mare răscumpărare anunţată vreodată la Bursa de Valori Bucureşti şi, de departe, cea mai mare venită din partea unei companii antreprenoriale. Ceea ce facem este, poate, nou pentru piaţa românească, dar pentru pieţele dezvoltate este absolut normal. Aceste instrumente există pentru a ajuta o companie să crească în cel mai bun mod posibil. Nu este o retragere de pe bursă, ci o oportunitate de a folosi mecanismele pe care le avem la dispoziţie pentru a crea valoare viitoare pentru acţionari. Credem că piaţa ne subestimează, iar răscumpărarea este un semnal de încredere în strategia noastră pe termen lung”, a spus el la evenimentul Investors Day al ONE din 11 septembrie, organizat în Bucureşti.

    Un program de maximum 900 milioane lei pentru o companie de 3 mld. lei ar putea ridica întrebări privind capacitatea companiei de a-şi finanţa proiectele de dezvoltare. Claudio Cisullo admite sensibilitatea balanţei, dar spune că echipa are experienţa şi resursele necesare:

    „Este o balanţă foarte delicată. Avem o echipă foarte bună, care ştie foarte bine ce face. Alocările de capital se fac pe baza unor KPI clari. Suntem o companie de creştere, nu una orientată spre dividende, dar încercăm să maximizăm randamentele printr-un mix între investiţii, dividende şi astfel de programe de răscumpărare. Responsabilitatea noastră este să aducem câştiguri investitorilor.”

    Anunţul vine după un trimestru al doilea solid, în care One United Properties şi-a dublat profitul net faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Venituri din vânzări rezidenţiale: 333 mil. lei, +53% an/an şi +7,8% trimestru/trimestru. Profit segment rezidenţial: 120 mil. lei, +78% an/an. Câştiguri nete din reevaluări: 85,3 mil. lei, mai ales din terenul de 21 de hectare pentru proiectul One City District. Venituri din chirii: 27,8 mil. lei, +7,9% an/an.

    Profit operaţional: 215 mil. lei, dublu faţă de 2Q 2024. Profit net atribuibil: 151 mil. lei, mai mult decât dublu faţă de anul precedent.

    Singurul minus: cheltuiala financiară netă, care a urcat de 3,5 ori faţă de trimestrul anterior, pe fondul pierderilor din diferenţe de curs valutar.

    Expansiune regională şi noi proiecte

    Victor Căpitanu, CO-CEO, spune că, pe lângă Bucureşti şi Mamaia, compania vizează Constanţa ca prioritate, iar în câţiva ani va începe o dezvoltare şi la Sibiu, deja anunţată.

    „Prioritizăm Constanţa, unde de câţiva ani avem proiecte în Mamaia, dar în curând vom începe şi în oraş. Ne uităm în principal la primele 10–15 oraşe din România, dar nu vom lua deciziile doar în funcţie de dimensiunea lor, ci de oportunităţile de a ne consolida brandul şi de a câştiga cotă de piaţă şi profitabilitate”.

    Pentru investitori, programul de răscumpărare este dublu: pe de o parte o confirmare că managementul crede în subevaluarea companiei, pe de altă parte o dovadă că One United Properties foloseşte activ instrumentele pieţei de capital, spun brokerii consultaţI de ZF.

    Efectul imediat a fost o creştere a acţiunilor de la 24,2 lei la 28 lei, adică Ă15% într-un interval scurt. Dacă programul va fi derulat integral, compania va repune Bursa de Valori Bucureşti în faţa unui precedent – folosirea răscumpărărilor ca mijloc de creştere a valorii pe termen lung într-o companie antreprenorială din prima ligă bursieră.

    ​

  • Aforti Holding, companie poloneză listată pe Bursa din Varşovia, intră în incapacitate de plată pe obligaţiunile emise la Bucureşti

    Compania poloneză Aforti Holding a anunţat că nu poate rambursa principalul şi ultimul cupon aferente obligaţiunilor în valoare de 2 milioane de lei listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), scadente pe 4 septembrie 2025 şi purtătoare ale unei dobânzi anuale de 10%.
     
    Emitentul a transmis printr-un raport curent că împotriva sa sunt în desfăşurare proceduri de restructurare în Polonia, care au prioritate faţă de procedurile de insolvenţă. Totodată, compania precizează că au fost deschise şi proceduri de faliment, însă acestea nu pot avansa până la o decizie finală privind planul de restructurare.
     
    Aforti Holding, care oferă consultanţă financiară şi administrativă pentru microîntreprinderi şi IMM-uri, a atras suma de 2 milioane de lei printr-un plasament privat derulat în septembrie 2020, când a vândut 20.000 de obligaţiuni negarantate şi nesubordonate, cu valoare nominală de 100 de lei. Emisiunea a fost subscrisă de 44 de investitori, iar listarea pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare al BVB a avut loc pe 12 octombrie 2021, cu sprijinul casei de brokeraj Goldring.
     
    Neplata obligaţiunilor marchează una dintre puţinele situaţii de default pe piaţa de capital românească din ultimii ani şi ridică semne de întrebare privind apetitul investitorilor individuali pentru obligaţiuni corporative cu randamente ridicate, dar cu risc mai mare de credit.
     
    Pentru investitori, următorii paşi vor depinde de decizia instanţelor poloneze privind planul de restructurare şi de eventualele măsuri de recuperare a creanţelor. Potrivit legislaţiei poloneze, procedura de restructurare are întâietate faţă de faliment, ceea ce înseamnă că se va încerca mai întâi stabilirea unui aranjament cu creditorii înaintea lichidării companiei.

  • Bucureştiul istoric atrage tot mai mulţi investitori. După blocul Scala şi Hotel Ambasador, poate urma Ciclopul?

    Centrul istoric al Bucureştiului continua să atragă noi investitori care sunt interesaţi de achiziţia clădirile din zonele ultracentrale. După decenii de neglijare şi degradare, patrimoniul construit al Capitalei devine din nou atractiv pentru dezvoltatorii care înţeleg nu doar valoarea economică, ci şi cea culturală a acestor imobile.

    Această schimbare de paradigmă este confirmată de Daniel Ţigănilă, fondatorul Special Properties, firmă de consultanţă care a participat la tranzacţii precum cea în care Hotel Ambasador a fost cumpărat de grupul Julius Meinl, cea cu blocul Scala, sau anterior cu Hotelul Majestic de pe Calea Victoriei, sau Palatul BCR de la Universitate.

    “Bucureştiul, cu toate particularităţile lui, rămâne o capitală europeană, astfel că se va alinia la o tendinţă şi evoluţie normale, acelea ca zonele ultracentrale să fie treptat complet renovate în spiritul păstrării şi conservării moştenirii culturale şi arhitectonice, şi ‘redate’ atât locuitorilor cât şi turiştilor”, a spus Daniel Ţigănilă pentru ZF. În viziunea sa, Bulevardul Magheru, alături de Calea Victoriei, reprezintă artere vitale ale oraşului cu un enorm potenţial turistic, care atrag acum “investitori şi dezvoltatori mai rafinaţi, care nu acţionează doar pur speculativ, care gândesc pe termen mediu-lung şi înţeleg oportunitatea consolidărilor şi reconversiilor de clădiri istorice”.

    Dacă anterior se discuta despre vânzarea la pachet a clădirilor Ambasador, Scala şi Ciclop, acum fostul service din centru rămâne singurul fără un potential cumpărător, iar acesta aparţine tot familiei Bragadiru. 

    Un exemplu elocvent al acestei tendinţe îl constituie recenta tranzacţie intermediată de Special Properties pentru vânzarea a jumătate din emblematicul bloc Scala de pe Bulevardul Magheru. Moştenitorii familiei Bragadiru au vândut 27 de apartamente şi studio-uri, precum şi spaţiul comercial de la parter, unui antreprenor român cu un portofoliu extins de spaţii comerciale. Clădirea, finalizată în 1936 şi proiectată de arhitectul Rudolf Fränkel, reprezintă o expresie a mişcării moderniste interbelice şi face parte din patrimoniul arhitectonic de referinţă al Bucureştiului, fiind programată pentru consolidare cu fonduri nerambursabile prin AMCCRS.

    Tranzacţia Scala nu este un caz izolat. Special Properties a mai intermediat anul trecut vânzarea Hotelului Ambasador către grupul austriac Julius Meinl, o afacere care marchează intrarea familiei Meinl pe piaţa hotelieră locală. Hotelul, construit în stil art deco şi inaugurat în 1939, va fi transformat până în 2027 în The Julius Bucharest, o replică a hotelului emblemă din Praga al grupului austriac. Cu 158 de camere şi apartamente de lux, investiţia reprezintă un pas semnificativ în regenerarea zonei istorice centrale, unde Julius Meinl VI vede “una dintre cele mai dinamice economii cu cea mai rapidă creştere din Europa”.

    Tendinţa de valorificare a patrimoniului construit se manifestă şi prin activitatea recentă a Hagag Development Europe, primul dezvoltator specializat în achiziţia şi modernizarea imobilelor istorice. Compania a finalizat deja trei proiecte majore de reconversie, inclusiv H Victoriei 109, fostul sediu Petrom de pe Calea Victoriei, şi reabilitarea Palatului Ştirbei, monument istoric de clasă A. Yitzhak Hagag sublinia anterior importanţa acestor investiţii: “Pentru noi este în egală măsură o plăcere şi o onoare să deţinem astfel de proprietăţi în portofoliul nostru local şi să contribuim la regenerarea şi modernizarea zonelor centrale prin reconversia clădirilor vechi”.

    Alţi dezvoltatori importanţi au urmat exemplul: NEPI-Rockcastle cu proiectul Aviatorilor 8 care include Vila Oromolu, Atenor cu Dacia One dezvoltat pornind de la fostul Cazinou Victoria. 

    Această efervescenţă investiţională semnalează o schimbare fundamentală în percepţia asupra centrului istoric bucureştean. După trei decenii de dezinteres şi degradare accelerată, piaţa imobiliară redescoperă valoarea intrinsecă a patrimoniului arhitectural. Investitorii înţeleg acum că renovarea şi reconversia clădirilor istorice nu reprezintă doar oportunităţi comerciale, ci şi responsabilitate socială şi culturală.

    Clădirile istorice renovate devin catalizatori ai regenerării urbane, atrăgând afaceri premium, turişti şi redând locuitorilor oraşe spaţii publice de calitate. Modelul european de revitalizare a centrelor istorice, aplicat cu succes în capitale precum Praga, Viena sau Budapesta, începe să prindă contur şi în Bucureşti.

    Provocările rămân semnificative şi include proceduri birocratice complexe, costuri ridicate de consolidare şi restaurare, necesitatea expertizei specializate în patrimoniu. 

  • Liviu Stoleru, fost şef al Cemacon şi al ROCA Industry, a fost recrutat de producătorul de pavele Symmetrica din Suceava pentru poziţia de CEO

    Liviu Stoleru, fost CEO al producătorului de cărămizi Cemacon şi fost CEO al holdingului de materiale de construcţii ROCA Industry, a fost numit în funcţia de Chief Executive Officer (CEO) al Symmetrica, principalul jucător din piaţa locală de pavele şi borduri, cu afaceri de peste 300 mil. lei.

    Cu peste 27 de ani în management, dintre care 23 dedicaţi industriei materialelor de construcţii, Liviu Stoleru a ocupat în perioada 2010 – 2021 poziţia de CEO al Cemacon. Ulterior, din ianuarie 2022, a preluat pentru şase luni funcţia de CEO al ROCA Industry, companie listată la Bursa de la Bucureşti.

    „Cred cu tărie în misiunea de a revitaliza industria românească prin competenţă tehnică şi managerială, implementarea conceptului de gândire strategică şi leadership, prin echipe solide care să construiască companii sustenabile, lideri de piaţă”, spune Liviu Stoleru.

    Symmetrica, companie deţinută de familia Stanciu, activează de peste 30 de ani pe piaţa locală şi operează 10 fabrici în România. În ultimii ani, a realizat investiţii care depăşesc 135 de milioane de euro, incluzând deschiderea unei fabrici de pavele şi dale la Bolintin Vale – cea mai mare de acest tip din Sud-Estul Europei – şi implementarea unui program de eficientizare energetică prin instalarea a 12 parcuri fotovoltaice destinate unităţilor proprii de producţie

    „Parcursul Symmetrica a fost unul de creştere constantă, bazat pe investiţii curajoase. Prin venirea lui Liviu Stoleru şi construcţia unei echipe puternice, avem încrederea că intrăm într-o nouă etapă, în care vom consolida ceea ce am construit şi vom deschide noi direcţii de dezvoltare”, spune Florin Stanciu, proprietar şi co-fondator Symmetrica.

    Symmetrica şi-a început activitatea în judeţul Suceava, odată cu inaugurarea în 1999 a fabricii de la Vereşti, urmată de extinderi la Podu Iloaiei (Iaşi, 2010), Bolintin Vale (Giurgiu, 2011), Prejmer (Braşov, 2012) şi Cociu (Bistriţa-Năsăud, 2012). Compania a continuat dezvoltarea cu unităţi în Mărăşeşti (Vrancea, 2018), Zimandu Nou (Arad, 2021) şi Ovidiu (Constanţa, 2023). În 2024, au fost inaugurate noi linii de producţie la noua fabrică din Bolintin Vale, acestea alaturându-se celor deja existente în vechea fabrică.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 317 milioane lei (63,7 milioane euro), în creştere cu 22% comparativ cu 2023, impulsionată semnificativ de investiţiile din ultimii 2 ani.
     

     

  • Retailerul olandez Action semnează cu belgienii de la WDP pentru dezvoltarea unui depozit logistic de 54.000 mp în proiectul WDP Park din Ilfov. Investiţia ajunge la 40 mil. euro

    WDP, al doilea cel mai mare proprietar de spaţii logistice şi indus­triale din România, a semnat un acord cu retailerul olandez Action, activ pe piaţa produselor non-food, pentru dezvoltarea unui centru de distribuţie de 54.000 de metri pătraţi în proiectul WDP Park Bucureşti – Ştefăneşti, din judeţul Ilfov.

    Construcţia este planificată să demareze la începutul anului viitor, cu finalizare estimată până la sfârşitul aceluiaşi an, proiectul având o valoare de aproximativ 40 de milioane de euro şi potenţial de extindere suplimentară de 20.000 de metri pătraţi.

    Clădirea va fi închiriată companiei Action printr-un contract de tip triple-net, pe termen lung, cu o durată minimă de 15 ani, spun oficialii de la WDP.

    Portofoliul WDP depăşeşte 8 miliarde euro şi cuprinde circa 300 de locaţii în Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa şi România. Investiţiile securizate în H1 2025 se ridică la 440 milioane euro, aducând pipeline-ul de proiecte în execuţie la 800 milioane euro, cu un randament NOI de 6,7–6,8%.

    Retailerul Action se pregăteşte să intre în România, având deja în amenajare primele magazine. Unul dintre acestea se află în Piteşti, în clădirea dezvoltatorului imo­biliar Supernova, unde va sta lângă retailerul de mobi­lier Momax. Alte deschideri vor avea loc la Arad, Oradea, Hunedoara, Râmnicu Vâlcea, Cluj şi Bucureşti, arată datele ZF.

     

  • eJobs: Cât câştigă angajaţii din sistemul privat de învăţământ: 4.500 de lei este media netă, dar salariul ajunge la 10-15.000 lei la directorii de grădiniţe, şcoli sau licee

    Grădiniţele, şcolile private, business-urile de tip before & after school care funcţionează în special în oraşele mari generează anual peste 7.000 de locuri de muncă şi 300.000 de aplicări pe platforma eJobs, media salarială netă din domeniu fiind de 4.500 lei.

     De la începutul verii şi până acum, au fost postate 3.500 de poziţii pentru acest domeniu şi au fost înregistrate aproape 60.000 de aplicări. Aproximativ 400 de locuri de muncă sunt disponibile în acest moment, pe eJobs.ro, pentru sectorul de educaţie şi învăţământ, cei mai mulţi angajatori căutând, în această perioadă, candidaţi pentru poziţiile de educator, învăţător, profesor de limbi străine sau asistent medical.

    „Într-un context cu multă incertitudine şi multe nemulţumiri în sectorul public de învăţământ, zona privată începe să se contureze tot mai mult ca o opţiune, cu toate că numărul de joburi disponibile în acest sector nu este nici pe departe comparabil cu cel din domenii precum retail, call center / BPO ori industria alimentară, iar locurile de muncă scoase în piaţă se adresează în special candidaţilor din oraşele mari şi medii, învăţământul privat, atât cel preşcolar, cât şi cel şcolar fiind foarte timid dezvoltat sau chiar inexistent în urbanul mic sau în mediul rural”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.

    Un educator care lucrează într-o grădiniţă privată din Bucureşti câştigă între 4.000 şi 5.000 de lei pe lună, în timp ce un asistent educator are un salariu cuprins între 3.500 şi 4.000 de lei. Un asistent medical pentru o grădiniţă privată câştigă, în medie, 4.000 de lei net în fiecare lună, la fel cu nivelul regăsit la poziţiile de psiholog.

    Un director de grădiniţă privată are un salariu de aproximativ 10.000 de lei pe lună, iar cei care conduc şcoli sau licee pot ajunge sau chiar depăşi 15.000 de lei. Plafoanele salariale variază în funcţie de experienţa pe care o au candidaţii şi de certificările profesionale obţinute. Cele mai mari salarii sunt în Bucureşti, în oraşele mai mici nivelul fiind cu aproximativ 25% mai mic decât în Capitală.

    În cazul şcolilor private, pragurile salariale diferă în funcţie de ciclul de învăţământ. Astfel, potrivit Salario, comparatorul salarial marca eJobs, dacă salariul unui învăţător debutant este de aproximativ 4.000 de lei pe lună, pentru cei care au cel puţin 5 ani de experienţă depăşeşte 5.000 de lei. Un profesor din ciclul gimnazial câştigă între 5.000 şi 8.000 de lei, în funcţie de vechime, dar şi de specializarea pe care o are.

    În sistemul de învăţământ de stat, salariul de bază al unui învăţător este de aproximativ 3.900 de lei net, iar cel al unui profesor debutant între 3.500 şi 4.200 de lei. Cu cât creşte vechimea şi gradul didactic în care sunt încadraţi, cresc şi plafoanele salariale, astfel încât un profesor cu vechime de peste 25 de ani şi grad 1 ajunge la un salariu de bază cuprins între 6.800 şi 7.500 de lei net. La aceste salarii se pot adăuga diferite sporuri, precum indemnizaţia de dirigenţie, gradaţia de merit, sporul de doctorat sau sporul pentru predare în zone izolate, dar şi beneficii extrasalariale precum tichetele de vacanţă.

    În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 22.000 de joburi, iar 400 sunt pentru segmentul de educaţie. Judeţele cu cele mai multe locuri de muncă în sistemul privat de educaţie sunt Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Braşov.