Tag: brand

  • Topul celor mai doriţi angajatori din România. Cum pot face companiile româneşti trecerea de la beer efect la cocktail efect

    Topul pe 2019 al celor mai doriţi angajatori din România, realizat de compania de cercetare şi consultanţă Catalyst Solutions, este ucigător pentru companiile româneşti.

    Din top 50 sunt numai 12 nume româneşti, dintre care au rămas în proprietatea unor antreprenori români numai 6 companii româneşti – Banca Transilvania, Bitdefender, UiPath, Dedeman, Digi şi MedLife. Restul de 6 nume româneşti sunt deja deţinute de multinaţionale, respectiv Petrom, BCR, BRD, eMag, Rompetrol, Regina Maria.

    Restul sunt multinaţionale.

    În top 10 se află numai un singur nume românesc, Petrom, şi acela controlat de o multinaţională, grupul austriac OMV.
    În rest, celelalte 9 companii din top 10 – Continental din Germania, Oracle din SUA, Microsoft din SUA, IBM din SUA, Bosch din Germania, Vodafone din Anglia, Amazon din SUA, Renault din Franţa, Orange din Franţa – sunt multinaţionale 100%.

    Cei 18.000 de repondenţi din studiul Catalyst, toţi cu studii superioare, au spus că preferinţele lor de job sunt prima dată multinaţionalele. În aceste condiţii, companiile antreprenoriale româneşti trebuie să se mulţumească cu ce rămâne de la multinaţionale.

    Pentru a atrage oameni buni, talentaţi, o firmă românească ar trebui să plătească cu 20-25% mai mult decât o multinaţională, iar pachetul de beneficii trebuie să fie mult mai generos.
    De ce ar prefera cineva să lucreze la Oscar Downstream, mai degrabă decât la Petrom?

    Cum poate atrage Altexul talente dacă prima opţiune a tinerilor este să se ducă la Oracle, Microsoft sau IBM?

    Cu foarte puţine excepţii, companiile româneşti sunt pe nicăieri din punctul de vedere al politicilor de a atrage talente, de a intra în topul celor mai doriţi angajatori.

    Antreprenorii români investesc prea puţin în brand, investiţia în marketing şi promovare este considerată un cost, sunt prea puţin prezenţi la târgurile de joburi, nu-şi scot în faţă liderii, în afara proprietarilor, şi nici nu se pune problema să vorbească atât de mult despre compania lor cât vorbesc liderii multinaţionalelor despre compania unde lucrează.

    Chiar dacă românii din multinaţionale îşi schimbă jobul plecând la o altă multinaţională, îşi vorbesc prea puţin de rău fostul angajator. Companiile româneşti nu prea dau importanţă părerii pe care o au angajaţii lor despre firma unde lucrează, despre ceea ce fac şi, mai ales, încotro vor să meargă.

    Este adevărat că firmele româneşti nu au bugetele de promovare ale multinaţionalelor şi nici politicile de brand, prin care tot timpul vor să fie în faţa potenţialilor angajaţi.

    Raul Ciurtin, fostul proprietar al Albalact, companie pe care a reuşit să o facă numărul 1 în industria lactatelor înainte să o vândă grupului francez Lactalis, spune că diferenţa dintre succes sau eşec într-o afacere este legată de echipă.

    Când pe piaţa muncii numărul angajaţilor era mai mare decât oferta, companiile româneşti nu aveau nicio problemă. Acum toţi se plâng şi constată că stau zile şi săptămâni în şir cu poziţiile deschise şi nu primesc niciun telefon. Dacă nu ai oameni, cu cine să faci business, cu cine să faci investiţiile, cu cine să faci vânzări?

    Multinaţionalele îşi spun întotdeauna povestea, au grijă de brandul lor şi, mai mult decât atât, oferă o promisiune.

    Poate ceea ce găsesc angajaţii când ajung în companie nu se potriveşte cu realitatea, dar asta nu este o problemă.

    În cazul companiilor antreprenoriale româneşti accentul cade mai puţin pe brand, pe nume, şi mai mult pe rezultatele imediate, care aduc cash pentru a se plăti salariile, furnizorii şi a face investiţii.

    Aceste clasamente despre top angajatori din România sunt extraordinare din perspectiva poziţionării pe piaţă şi în mintea angajaţilor. Dacă eşti pe listă, angajaţii te caută şi cred într-o promisiune. Dacă nu eşti pe lista lor, dacă au auzit prea puţin de tine, şansele de a-i atrage cu un job sunt extrem de mici sau o companie românească trebuie să plătească mai mult decât o multinaţională.

    Primul criteriu pe care îl vizează un angajat este legat de salariu şi pachetul de beneficii. Dar al doilea criteriu luat în considerare este cât de mare e compania pentrucare lucrează, ce poziţie are în piaţă şi cum este privită.

    Dragoş Gheban, şeful de la Catalyst, spune că acest lucru se cheamă cocktail efect, respectiv cât de mândru este cineva când spune într-o conversaţie unde lucrează.

    Acum întrebarea pentru companiile româneşti, cele care au mai rămas în top 100 sau în top 1.000, este cum pot să treacă de la beer efect la cocktail efect.

  • De vocaţie alchimist

    „Brandul Al-Kimiya s-a născut în Cluj-Napoca, din pasiunea noastră pentru natură, uleiuri esenţiale, inovaţie şi cercetare”, spune Loredana Maria Nemeş, una dintre proprietarele brandului. Alături de ea, ca acţionar, în această primă încercare în lumea antreprenoriatului se află Mihaela Liora Colobăţiu. Loredana Nemeş are o experienţă multidisciplinară în domeniul bancar, iar Liora Colobăţiu este de profesie farmacist, doctor în farmacie şi cadru didactic universitar, desfăşurând activităţi de cercetare din anul 2011.

    „Suntem o echipă de tineri cu studii farmaceutice şi economice, pasionaţi de formulări pe bază de uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante şi ingrediente inovatoare. Cunoaşterea şi pasiunea noastră s-au împletit cu atracţia faţă de produsele cosmetice organice şi în acest fel, la începutul acestui an am demarat un proiect în acest domeniu, construind un brand în jurul acestuia, numit Al-Kimiya”, spune Loredana Nemeş. Proiectul a început prin intermediul unei linii de finanţare Start-Up Plus, dezvoltarea acestuia fiind susţinută şi prin contribuţia celor două acţionare.

    Până acum, valoarea investiţiei se ridică la 60.000 de euro, bani care au fost folosiţi pentru amenajarea şi autorizarea laboratorului de producţie, crearea identităţii de brand, optimizarea reţetelor de fabricaţie, dezvoltarea site-ului, dar şi pentru activităţile de marketing. „Da, este prima noastră încercare în antreprenoriat sub această formă. Eu am o experienţă de peste 13 ani în domeniul bancar, ocupând în tot acest timp mai multe funcţii de conducere. Liora este de profesie farmacist, desfăşurând atât activităţi didactice cât şi de cercetare în domeniul farmaceutic”, explică Loredana Nemeş.

    Pariul celor două antreprenoare se face pe o piaţă a cosmeticelor de circa 1 miliard de euro, sumă în care intră şi produsele de parfumerie şi de îngrijire personală. Sectorul este dominat de jucători străini, cu bugete de marketing şi forţe de vânzări uriaşe în spate. Potrivit datelor Euromonitor, citate de ZF, primii trei jucători, care au împreună un sfert din piaţă, sunt toţi străini. Liderul pieţei este gigantul francez L’Oréal, cu 10,3% din vânzările de cosmetice din România. Compania a ajuns lider de piaţă după ce a depăşit grupul de vânzări directe Avon, conform cifrelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Avon este pe locul secund, iar pe locul trei al pieţei de cosmetice vin nemţii de la Beiersdorf, proprietarii brandului Nivea. Ţinând cont de amploarea pieţei, ce le mână totuşi pe cele două antreprenoare în această luptă?

    „Comercializăm în principal produse cosmetice pentru îngrijirea tenului, pe bază de ingrediente organice: uleiuri esenţiale de grad terapeutic, extracte din plante, uleiuri vegetale. Intenţionăm de asemenea, ca în viitorul apropiat să ne extindem portofoliul de produse, prin elaborarea de formulări bazate pe ingrediente inovatoare”, explică Loredana Nemeş.

    Potrivit acesteia, marea majoritate a ingredientelor utilizate în formulele Al-Kimiya sunt achiziţionate în acest moment din Franţa. „Ne dorim să folosim în cât mai mare măsură ingrediente organice certificate, de puritate înaltă. O mică parte din ingredientele pe care le utilizăm sunt achiziţionate şi din România, de la furnizori atent selecţionaţi.” Mai departe, produsele sunt realizate în propria unitate/laborator de producţie, în Cluj-Napoca, cele mai multe fiind manufacturate. „În prezent, trei dintre angajaţii companiei sunt farmacişti (doctori în farmacie sau doctoranzi), pasionaţi de cercetare în domeniul farmaceutic.”

    Produsele sunt comercializate momentan în mediul online, însă vor fi disponibile şi în cadrul unor lanţuri de farmacii cu care antreprenoarele sunt în acest moment în discuţii avansate privind încheierea unor acorduri de colaborare. „De asemenea, intenţionăm să distribuim produsele şi prin intermediul unor magazine specializate în comerţul cu produse cosmetice naturale şi/sau organice.”

    Mai mult, cele două antreprenoare spun că iau în considerare şi posibilitatea de a deschide în viitor şi magazine proprii, estimând că vor avea la finalul acestui an încasări de 25.000 de euro. Şi mai este un plan, acela de a duce produsele magice fabricate în Cluj peste mări şi ţări. „Intenţionăm cu siguranţă să stabilim legături şi pe plan extern (având deja iniţiate unele discuţii în acest sens), în vederea comercializării produselor noastre atât pe teritoriul Uniunii Europene, cât şi în afara acestuia.”

  • Moda rămâne în offline

    Ambiţia industriei româneşti de modă de a rămâne în offline se vede în comportamentul întreprinzătorilor de îmbrăcăminte, încălţăminte ori accesorii, care se uită către spaţii stradale, generoase, cu vitrine atrăgătoare, situate central, în detrimentul magazinelor online sau al spaţiilor costisitoare din malluri.

    Monarh Concept este un showroom multibrand, un magazin fizic care adună zece branduri româneşti, IE Clothing, (brand de îmbrăcăminte) inspirat din tradiţia românească, Paisi, (producător de hiane de blană), Cielle Couture, (creator de rochii de seară şi de mireasă), La Ami, (brand de articole din piele naturală de reptile, struţ sau nurcă), Megami, producător de pijamalele handmade din mătase naturală pentru femei, Ama Pijama, (brand de pijamale pentru copii şi femei), Morph Parfumuri, Bubble of Beauty Jewelry, (brand de bijuterii), Pălăria Dărârlat şi Monarh Design.

    „Un comportament repetat creează un trend. Dacă majoritatea celor din sfera fashion se concentrează pe prezenţa în online, acest concept store are un obiectiv diferit, ce mizează pe o nevoie reală a clienţilor: satisfacţia unei achiziţii bune, respectiv alegerea piesei potrivite după un proces riguros de selecţie. Ideea unui concept store a venit în timp, iar unul dintre argumentele acestei decizii este costul ridicat al unui spaţiu închiriat în mall. Un showroom multibrand înseamnă şi o intersectare a comunităţilor fiecărui brand, ceea ce este un avantaj pentru expozanţi şi un plus pentru clienţi”, crede Larisa Lupoiu, designer vestimentar şi fondatorul brandului Monarh Design.

    Potrivit ei, Monarh Concept se adresează femeilor care nu au răbdare să aştepte o comandă câteva zile şi pot chiar să rămână dezamăgite din cauză că produsele nu corespund fotografiilor sau nu sunt mărimea potrivită. De altfel, locaţia centrală, bdul. Iancu de Hunedoara 33, este un punct forte, fiind o zonă centrală a Bucureştiului, accesibilă clienţilor. „Clientele Monarh Concept pot solicita şi o întrevedere cu designerul şi pot să comande o anumită ţinută sau accesorii personalizate.” 

    Magazinul a fost gândit de Larisa Lupoiu pornind de la nevoia clienţilor de a interacţiona direct cu producătorii, de a vedea produsele şi de a avea posibilitatea să probeze, eliminând astfel riscul returului. Totodată, ea spune că atunci când o clientă intră într-un magazin îşi doreşte să-şi cumpere din acelaşi loc şi rochia, şi pantofii, şi poşeta, şi parfumul, pentru a economisi timp, iar de cele mai multe ori are nevoie şi de o validare sau o sugestie pentru alegerile sale din partea cuiva avizat.

    „Ideea unui magazin era undeva în planurile de viitor, iar vestea că există un spaţiu central liber spre închiriere a mobilizat întreaga echipă. Am investit aproximativ două luni în amenajare, selecţia expozanţilor şi pregătirea evenimentului de inaugurare, iar investiţia în utilitare şi deco s-a ridicat la 20.000 de euro”, a mai spus antreprenoarea. Spaţiul are 86 de metri pătraţi.

    Monarh a fost deschis la începutul lunii septembrie, iar Larisa Lupoiu spune că numărul clienţilor creşte de la o zi la alta, iar la fel, se întâmplă şi cu numărul de cereri ale altor branduri de a-şi expune produsele în magazine. În primele două săptămâni, numărul bonurilor emise s-a ridicat la 30.

    Potrivit Larisei Lupoiu, selecţia celor nouă branduri partenere a fost realizată astfel încât să aibă produse variate în showroom, de la haine casual, ţinute de eveniment, poşete, pălării, bijuterii şi parfumuri la pijamale pentru femei şi copii. Ea adaugă că îşi propune să colaboreze şi cu un producător de pantofi.

    „Aşa cum publicaţiile au o determinare ca printul să existe pentru totdeauna, aşa şi creatorii vestimentari vor ca magazinele fizice să reprezinte o atracţie pentru public şi să fie în continuare cea mai plăcută şi eficientă formă de achiziţie.”

    Potrivit reprezentanţilor Monarh Concept, clienţii magazinului sunt persoane cu venituri medii şi mari, în special femei preocupate de fashion, care consideră că fiecare ţinută a sa este un aliat, ce îi completează calităţile. Unul dintre cele mai căutate produse de către cliente este o rochie-sacou din colecţia Monarh Design, cu volane din mătase, prevăzută cu cordon. „Îmbinarea a două piese vestimentare creează o piesă hibrid de impact, pe care şi-o doresc multe persoane pasionate de fashion care vor să iasă din tipar.”

    Referitor la comportamentul de achiziţie, antreprenoarea precizează că femeile consideră o rochie de eveniment drept o investiţie în imaginea lor, motiv pentru care sunt dispuse să achite o sumă mai mare de bani, deşi produsul va fi purtat o dată sau doar de câteva ori.

    „Acesta este un indicator relevant, care ne ajută să ne ghidăm în producţie, dar şi un semnal că trebuie să educăm publicul şi cu privire la ţinutele de zi cu zi, care sunt, la rândul lor, elemente ce contribuie la brandul personal”, conchide Larisa Lupoiu.

    Pe piaţa locală mai există modele de astfel de asocieri, precum asociaţii ori marketplace-uri online care au evoluat în această formă pe o piaţă puternic concurenţială.


    Din ce este format monarh concept:

    Monarh Design a fost creat de Larisa Lupoiu în urmă cu doi ani, după ce a lucrat încă din 2012 în domeniu, timp în care spune că a experimentat diverse forme ale unui business în fashion. A ales să producă haine şi accesorii cu notă boemă, piese exclusiviste care să stimuleze pasionatele de modă să iasă din zona de confort. De asemenea, pe lângă serviciile şi produsele obişnuite, a creat şi o linie made to measure.

    Pălăria Dădârlat este un brand creat în 1896 de Ion Dădârlat în Săliştea Sibiului, fiind prima fabrică românească de pălării.  Pasiunea pentru acest tip de accesorii s-a transmis din generaţie în generaţie, iar astăzi atelierul familiei este reprezentat de Dan Dădârlat, nepotul fondatorului, şi Mădălina Dădârlat, strănepoata acestuia.

    IE Clothing, fondat de tinerii designeri Iulia Ghenea şi Emilia Tudoran, este un brand inspirat din tradiţia românească, reinterpretat într-o manieră modernă şi avangardistă. Porţile atelierului unde sunt realizate produsele au fost deschise în anul 2018, iar iile au fost reinterpretate.
    Cielle Couture este un brand axat pe rochii de seară şi de mireasă, creat de Cristina Trandafir în 2002. Compania, cu experienţă şi activitate de peste un deceniu pe piaţa românească şi la târgurile din străinătate, îşi comercializează produsele în România. în oraşele Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Arad şi Buzău şi în Germania, la Berlin, iar în prezent este în curs de extindere.

    LA.AMI este un brand care a luat naştere din dorinţa de a face cât mai cunoscute produsele din piele naturală de reptilă publicului feminin din România. Este un brand ce oferă produse autentice, realizate manual, din piele naturală de reptile, struţ sau nurcă, importată din Indonezia. Produsele sunt realizate manual, atelierul fiind localizat în regiunea Toscana, în Florenţa, de tăbăcari cu experienţă în domeniu şi comercializate în România prin intermediul site-ului şi magazinelor partenere.

    Ama Pijama este un brand de pijamale, care cuprinde o gamă variată de produse în diferite culori şi stiluri, atât pentru copii, cât şi pentru femei. Compania a fost înfiinţată în 2009 de patru tineri cu pregatire profesională în domenii diferite, precum web design, fotografie, marketing şi vânzări, iar pijamalele sunt fabricate exclusiv în România.

    Bubble of Beauty Jewelry este o firmă care produce bijuterii handmade, din aur sau argint, realizate unicat, gândite şi create de designerul Ana Maria Simoiu. Atelierul a fost înfiinţat în 2017, în Râmnicu Vâlcea.

    Paisi este un brand de haine de blană, a cărui poveste a început acum şapte decenii în Grecia, devenind la mijlocul anilor ’70 unul dintre cei mai mari furnizori de blănuri din Europa. Produsele sunt realizate din diferite tipuri de blănuri, acoperind o paletă coloristică variată.
    Megami este un producător de pijamale ce se adresează femeilor. Produsele sunt făcute handmade din mătase naturală, iar modelele sunt inspirate din diverse culturi.

    Morph Parfumuri este un brand italian de nişă, creat pentru pasionaţii de esenţe tari, care sfidează tendinţele actuale, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii brandului.

  • Asistentul universitar care a început în timpul liber un business cu obiecte din piele. Produsele lui ajung să coste chiar şi 700 de euro

    Din pasiunea lui Ionuţ Marin pentru lucrătura în piele şi pentru obiectele rezultate din acest meşteşug lua naştere, în 2015, brandul MOTA, o marcă de genţi şi accesorii destinate exclusiv bărbaţilor. Primul model-prototip a fost creat în 2011. Era o geantă de purtat zi de zi, care combina pielea şi metalul. Brandul a fost însă lansat oficial în anul 2015. „Proiectul MOTA a început cu paşi mici şi încă este un business boutique. Folosim tehnici clasice de lucru în piele, fără aparatură complexă, aşa că investiţia iniţială a fost de aproximativ 15.000 de euro, însă de atunci au fost investiţi în mod constant bani şi reinvestite profiturile, în materiale (pielea fiind un material scump) şi promovare (prin website, fotografii de produs, campanii de promovare). Per total, după calculele noastre, peste 40.000 de euro”, povesteşte Ionuţ Marin.
    El este creatorul brandului şi designerul din spatele produselor. De formare este artist, doctor în arte vizuale şi asistent universitar la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, în cadrul secţiei Metal. De altfel, specializarea în arta metalului i-a înlesnit modelarea acestui material pentru crearea accesoriilor sau a elementelor care devin părţi componente ale genţilor MOTA. Detaliile din metal au devenit un element distinctiv al mărcii.
    Din 2018, în poveste a apărut Silviu Ţolu, cu o experienţă de peste zece ani în domeniul modei. A lucrat ca junior copywriter la o agenţie de creaţie din New York, iar în prezent urmează cursurile unui program MBA cu specificul Design, Fashion & Luxury Goods la Bologna Business School – Universitatea din Bologna. „Produsele MOTA sunt făcute manual în atelierul nostru din Bucureşti. Pielea provine, de obicei, din Toscana, Italia, şi din Portugalia, dar este achiziţionată şi de la furnizori din Bucureşti, la fel ca accesoriile. Apoi începe procesul de creare a genţii, în care piesele sunt lucrate (tăiate, cusute, vopsite în cant acolo unde este cazul) şi asamblate cu multă pasiune şi atenţie”, spune Silviu Ţolu.
    Genţile şi accesoriile MOTA sunt catalogate drept produse de lux, astfel că preţurile reflectă standardul. Cele mai ieftine sunt brăţările din piele şi agendele, care costă circa 50 de euro bucata. Preţul unui rucsac porneşte de la 350 de euro, o servietă costă minimum 400 de euro, o geantă de călătorie – 540 de euro, iar vârful de gamă – geanta Franco, un model care îmbină metalul prelucrat manual cu pielea – porneşte de la 780 de euro. „Preţurile însă variază şi în funcţie de nivelul de customizare dorit de client, mai concret în funcţie de costul materialelor utilizate sau al manoperei aferente. Pentru că încurajăm personalizarea genţilor realizate la cerere, clienţii pot alege tipul de piele şi culoarea acesteia, finisajul accesoriilor metalice realizate in-house şi chiar mesajul ce este gravat pe plăcuţa metalică ataşată fiecărei genţi în parte”, spune Ionuţ Marin.
    Vânzările de genţi şi accesorii MOTA for Men au fost în 2018 de aproximativ 24.000 de euro. A fost, practic, al doilea an de activitate intensă, după ce în 2017 fusese lansată prima colecţie propriu-zisă de genţi, 2015 şi 2016 fiind ani în care, deşi brandul exista, MOTA era încă la nivel de hobby. Profitul a fost de 30-35% din valoarea cifrei de afaceri anul trecut. Toată producţia se face cu doar doi angajaţi, la care s-au mai adăugat anul trecut patru colaboratori, care să faciliteze finalizarea comenzilor mai mari.
    „O parte din clienţii MOTA sunt persoane care lucrează în domenii creative, lucru la care ne aşteptam, însă am fost plăcut surprinşi să observăm că balanţa se înclină destul de mult şi către persoane din industrii tehnice (ingineri, medici, avocaţi)”, spune Silviu Ţolu.
    Mai mult, deşi brandul a fost conceput pentru bărbaţi, din rândul cumpărătorilor fac parte şi femei.
    Pentru 2020, cei doi antreprenori pregătesc lansarea unei noi colecţii de genţi, despre care, momentan, dezvăluie un singur secret: vor aduce un tribut lucrurilor „made in Romania”.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.


    Cuptorul Moldovencei şi Glazurai – magazine cu deserturi tradiţionale (Iaşi)
    Fondatori: Nicoleta şi Radu Hriţcu
    Investiţie iniţială: 11.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 740.000 de euro
    Prezenţă: Iaşi


    Critique Gaming (Interrogation) – joc video (Bucureşti)
    Fondatori: Andrei Olaru, Marius Petcu,
    David Moscovici
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri*: 300.000 de euro
    Prezenţă: online (pe platformele Steam,
    Google Play şi Apple Store)

    * estimată pentru primul an de activitate


    Alecsandra Şerbănescu – birou de arhitectură (Găeşti, jud. Dâmboviţa)
    Fondator: Alexandra Şerbănescu
    Profit în 2018: 16.000 de euro
    Prezenţă: naţională


    Mavericks – agenţie de marketing online (Bucureşti)
    Fondator: Dragoş Smeu
    Investiţie iniţială: 5.000-7.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2019: 400.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti


    Două surori – producţie de dulceţuri, zacuscă, siropuri, murături (Bicaz, jud. Neamţ)
    Fondatori: Laura Buţincu, Geanina Dumitrescu
    Cifră de afaceri în 2018: 22.000 de euro
    Prezenţă: naţională şi în străinătate

  • Cu o investiţie ce depăşeşte 35.000 de euro Ana Maria Simoiu realizează şi vinde bijuterii din metale preţioase atât pe piaţa locală cât şi în ţări precum Anglia sau Franţa

    Ana Maria Simoiu, o tânără din Râmnicul Vâlcea, a investit peste 35.000 de euro în înfiinţarea companiei Sims Creation, care stă în spatele brandului Bubble of Beauty prin care antreprenoarea crează şi vinde bijuterii din aur sau argint atât pe piaţa locală, cât şi în ţări precum Anglia, Franţa, Malta, Germania sau Italia.

    „La sfârşitul anului 2016 mai aveam doar câteva luni din concediul de maternitate. Atunci am realizat că trebuie să iau cu adevărat o decizie. Ce sunt? Economist sau bijutier? Astfel că, în aprilie 2017, am înfiinţat Sims Creation, companie ce stă în spatele brandului Bubble of Beauty. Am investit pentru început aproximativ 30.000 de euro în aparatură, 5.000 de euro în materie primă şi alte câteva mii de euro în instruire profesională. Pe parcursul dezvoltării brandului am continuat investiţia în special în promovare”, a spus pentru ZF Ana Maria Simoiu, designer de bijuterii şi creatorul brandului Bubble of Beauty.

    Antreprenoarea spune că a fost mereu pasionată de artă, însă, deşi a vrut să urmeze liceul de arte părinţii ei, ingineri, i-au îndreptat paşii spre ştiinţele exacte.

    „Totul a avut o turnură în momentul în care am călcat pentru prima dată într-un atelier de designer român. Eram în căutarea unei rochii pentru cununia civilă. În momentul respectiv, privirea mi-a fost atrasă de un brâu cusut manual. Nu îmi doream să îl cumpăr, îmi doream să creez şi eu ceva în aceeaşi idee. Ajunsă acasă, am început să cos. Aşa am realizat primul colier statement, pe care i l-am făcut cadou unei prietene. Şi de aici, povestea este simplă. Practic, nu eu am ales să merg pe acest drum, el m-a ales pe mine”, povesteşte antreprenoarea.

    În prezent, în atelierul din Râmnicul Vâlcea, care se întinde pe o suprafaţă de 100 mp, lucrează o echipă de trei salariaţi, dar Ana Maria Simoiu are în plan ca până la finalul acestui an să mărească echipa cu încă două persoane.

    De asemenea, majoritatea materiei prime pe care o foloseşte la realizarea bijuteriilor este achiziţionată de pe piaţa locală, însă, antreprenoarea apelează şi la pieţele externe pentru anumite materiale pe care nu le găseşte la furnizorii români.

    „Majoritatea materiei prime este achiziţionată din România, dar apelăm şi la pieţe externe. Majoritatea bijuteriilor sunt realizate la comandă, însă în limita timpului disponibil reuşim să menţinem bijuterii şi în stoc pe care le avem expuse în atelierul nostru şi în câteva magazine din ţară. Bijuteriile noastre se adresează persoanelor care îşi doresc să iasă din tipare. În ultimii ani, preferinţele românilor au început să se îndrepte către produsele lucrate manual, de designer. Tot mai mulţi români aleg să investească într-un produs cu suflet, în detrimentul produselor de serie”, a adăugat Ana Maria Simoiu.

    Ea spune că cele mai multe comenzi pe care le înregistrează vin din România, mai exact din zona Bucureşti-Ilfov, urmată de zona Moldovei. Totuşi, pieţele externe nu rămân neatinse de bijuteriile create de româncă, astfel că ea îşi trimite creaţiile în ţări precum Anglia, Malta, Franţa, Germania sau Italia.

    În acest context, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează extinderea capacităţii de producţie şi lansarea brandului pe mai multe pieţe europene.

    „Pe viitor, ne dorim să ne extindem capacitatea de producţie, astfel încât să putem  satisface dorinţa de cumpărare a unui număr cât mai mare de clienţi. De altfel, ne dorim să creştem bugetul de promovare al brandului întrucât intenţionăm să ieşim mai mult spre piaţă din Europa.”

    În ceea ce priveşte problemele cu care s-a confruntat până în prezent din poziţia de antreprenor, Ana Maria Simoiu spune că cele mai mai provocări sunt reprezentante de găsirea personalului calificat şi lipsa sprijinului din partea statului.

    „Ne lovim de două mari probleme: lipsa de personal calificat şi lipsa sprijinului din partea statului român -impozitare excesivă, birocraţie, taxe peste taxe-”, a conchis Ana Maria Simoiu.

     

     

  • Exportul – o poveste despre detalii

    „Affumicato” era un cuvânt pe care Carmen Gavrilescu îl auzea des la târgurile de promovare de produse din Italia şi Spania la care participa cu salamul de Sibiu. Ulterior, a înţeles „nemulţumirile” celor obişnuiţi cu gusturile mediteraneene, încât italienii repetau apăsat cuvântul „afumat” – în neconcordanţă cu specificul lor de consum. Carmen Gavrilescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (n.r.: formată din Agricola Bacău, Scandia Sibiu, Salsi Sinaia parte din grupul Angst, Cris-Tim care produce la fabrica din Prahova salamul de Sibiu, Aldis cu fabrica din Călăraşi şi producătorul Reinert), a povestit în cadrul evenimentului ZF Branduri Româneşti 2019 despre provocările întâlnite în conturarea poveştii de export din jurul salamului de Sibiu, accentuând ideea specificului din fiecare ţară.

    „Salamul de Sibiu este primul brand românesc care a trecut graniţele ţării. În prezent ne ajută mult existenţa comunităţilor româneşti dezvoltate în afara ţării. Oriunde în Italia, Spania şi Marea Britanie au ajuns oamenii să ştie despre el. (…) Când discutăm despre zona de mâncare este o chestiune de gust pentru că fiecare ţară are un specific. În Italia şi Spania oamenii repetau constant cuvântul affumicato, care înseamnă afumat. Ei nu consumă produse afumate, ca noi, cărora ne place salamul afumat. Trăim într-o zonă de percepţii”, spune Gavrilescu.

    Dar, totuşi, dacă în zona de mâncare vorba spune că „gusturile nu se discută”, ce altceva ar putea influenţa capacitatea unui brand românesc de a merge la export? Numele şi rezonanţa acestuia în diferite limbi şi culturi ar putea reprezenta un factor extrem de important, încât dacă acesta este dificil sau greu de pronunţat, în special în cazul unui brand bazat pe produs, ar putea ridica probleme în etapa de popularizare.

    În acest sens, spre exemplu, lanţul de librării Cărtureşti, consideră că ar putea ieşi pe pieţele internaţionale prin brandurile specifice ale companiei, sub umbrela Cărtureşti, deoarece acestea au nume cu rezonanţă. „Momentan nu avem planuri clare pentru pieţele externe, am deschis recent la Chişinău într-un prim pas şi vrem să mergem mai aproape de casă, unde există comunitatea românească. Legat de nume şi versatilitatea lui şi cât îţi permite sau nu să ieşi din ţară, Cărtureşti este un creator de branduri, cu librării de nişă. Verso, spre exemplu, este un concept axat pe cultura vizuală, sau Carusel din Centrul Vechi – care este cunoscută mai mult sub numele acesta decât sub numele Cărtureşti. Pentru unii acestea funcţionează ca un brand în sine”, explică Iulia Teliban, senior marketing manager la Cărtureşti.

    Ea susţine că şi la export cel mai important lucru este povestea pe care o aduce brandul, în special într-un moment în care trendurile de consum sunt influenţate enorm de puterea brandurilor. „Cred că la un moment dat nici nu mai contează atât de mult numele brandului, ci ceea ce vine cu el. Cât timp poţi duce forţa brandului şi diferenţiatorul, poţi crea experienţa şi atmosfera. Brandul este povestea pe care o spune consumatorul despre tine după ce îi oferi o sumă de experienţe”, adaugă Teliban.

    Pentru a accentua ideea că brandul este o forţă în sine dacă este construit aşa cum trebuie şi că poate transcende graniţe, Stephane Dumas, cofondatorul Meli Melo, susţine că trebuie să creezi un brand uşor de pronunţat şi în alte pieţe, nu doar în ţara ta. „Un brand nu ţine de naţionalitate. Un brand nu are frontieră, nu are limită, decât cea fixată de companie. Eu am venit în România în 1994 şi am început în 1998 să aducem accesorii pentru femeile de aici. Am ales un brand cu sonoritate franceză şi românii au asociat numele cu Franţa. Important este brandul, puterea lui, nu naţionalitatea celui care l-a creat. E important să creezi un brand uşor de pronunţat în alte pieţe, nu doar în ţara ta. Altfel e greu de impus pe alte pieţe, dacă vreţi să ieşiţi pe alte pieţe. Noi mergem cu Meli Melo la export şi îl ducem ca brand românesc, nu francez”, spune Stephane Dumas, cofondatorul Meli Melo.

    Un nume care poate avea succes la export ar putea fi, de asemenea, unul ce are traducere la îndemână în fiecare limbă vorbită în pieţele pe care încearcă să intre.

    „Printre brandurile noastre acum un an s-a născut Ana Are, cu extensii precum Ana Iubeşte. Acestea sunt branduri construite pentru piaţa internaţională pentru că Ana este un nume cu conotaţii internaţionale, ce poate fi tradus în orice limbă. Alegerea acestui nume a fost importantă când am acceptat acest proiect şi am agreat că vrem să devenim un jucător important la nivel european pe piaţa fresh-urilor şi a sucurilor de fructe”, menţionează Răzvan Vasile, CEO al companiei Casa Panciu, sub umbrela căreia se află brandul Ana Are. Stephane Dumas, de la Meli Melo, spune că dincolo de nume brandurile româneşti care vor să iasă în afara graniţelor trebuie să se înarmeze cu răbdare şi cu un management bun.

    „Există trei tipuri de firme: naţionale, internaţionale şi multinaţionale. Noi suntem internaţionali, am acoperit 2-3 pieţe. Ca să treci de la naţional la internaţional trebuie să ai un brand de exportat, să fii puternic pe piaţa ta de bază, să ai un management bun, să fii sigur că ai resursele necesare, să ştii că nu eşti nimic pe alte pieţe şi să ai răbdare. Noi am intrat acum şase ani în Moldova şi cinci ani a fost un coşmar. Acum magazinul din Chişinău este printre cele mai bune”, adaugă Dumas. Companiile şi realitatea pieţelor confirmă că la baza unui brand de export trebuie să stea un produs sau un serviciu calitativ pentru a avea un succes sustenabil.

    „Pentru a avea succes, un brand are nevoie de un produs în spate. Noi am trecut graniţele cu acest brand (n.r.: Superbet) în Polonia. Acolo brandul nu este cunoscut, aşa că trebuie să convingă prin produsul pe care îl reprezintă. Acum avem capital de lucru 100 mil. euro. Când am decis să ne extindem în Polonia acum doi ani nu aveam banii aştia, aşa că nu am putut cumpăra o companie locală, ci am pornit de la zero. Superbet a pornit acum 10 ani la Timişoara, cu o agenţie de pariuri. Brandul s-a dezvoltat cu management românesc, avem birouri la Londra, la Leeds, la Zagreb, am angajat programatori, ne-am dezvoltat, am cumpărat o firmă de inteligenţă artificială. Este dovada că se pot face şi în România lucruri frumoase. Acum cred că în cinci ani Superbet poate fi un brand global, un produs tehnologizat”, îşi aminteşte Vlad Ardeleanu, managing director la Superbet.

    Din perspectiva unei companii de tehnologie cu succes global deja obţinut într-o anumită măsură, Bitdefender este de acord că un produs de calitate ridicată, corelat cu o experienţă pozitivă a consumatorului, reprezintă una dintre reţetele exportului unui brand românesc cu succes. „Sunt trei idei cheie prin care vinzi: brandul, calitatea produsului şi a serviciului şi pe locul 3 vine preţul. Deci combinaţia dintre brand şi calitatea produsului, unde vorbim foarte mult de experienţa consumatorului final, depăşeşte cu mult partea de preţ”, spune Ciprian Istrate, vicepreşedinte pe soluţii consumer în cadrul Bitdefender.

    Pentru companiile de tehnologie precum Bitdefender, care vor să iasă la export, calitatea forţei de muncă specializată în IT din România ar putea fi o carte importantă de jucat, încât tehnologia elimină graniţele clasice. „Brandul este cel mai important lucru, iar noi având un brand tehnologic avem cel mai mare avantaj, pentru că tehnologia a eliminat graniţele. Te poţi duce să maximizezi veniturile în altă parte, în altă piaţă. Eu cred că noi, românii, avem un foarte mare avantaj pe partea tehnologică. În primul rând avem cunoştinţele noastre tehnologice, care sunt printre cele mai dezvoltate. Specialiştii noştri IT sunt în top 5 în lume”, subliniază Istrate.

  • Proiectul de 3,6 mil. dolari care vrea să scoată România din anonimat la unul dintre cele mai mari târguri de turism din lume

    Apa, ca brand de ţară. Este ideea de la care a plecat echipa de arhitecţi care pregăteşte pavilionul României pentru evenimentul Expo Dubai 2020, expoziţia mondială care va aduce în acelaşi loc aproape 200 de ţări. Cu un buget de 3,6 milioane de dolari, biroul de arhitectură Cumulus creionează un proiect care vrea să scoată România din anonimat, la unul dintre cele mai mari târguri de turism din lume.

    „Pavilionul se aşază pe o oglindă de apă, anunţând elementul natural principal ce va fi regăsit în interior”, explică Eliza Yokina, senior partner al biroului de arhitectură Cumulus şi unul dintre autorii proiectului, alături de Adrian Soare şi Andrei Cumpănăşoiu. Echipa îi reuneşte şi pe Otilia Mihalache-Fiastru, în rolul de graphic designer, şi Teodor Frolu – curator. Iniţiativa arhitecţilor care gestionează prezenţa României la Expo Dubai vine şi în contextul în care se invocă problema protejării mediului, resursele de apă fiind una dintre cele mai dezbătute probleme. Cu 2.500 de izvoare şi 60% din apele minerale din Europa, România este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă.

    Tema aleasă de Cumulus pentru Expo Dubai 2020 poartă numele „Noua natură” şi vizează revizuirea atenţiei pe care lumea o acordă resurselor în general – şi a celor de apă în special – şi relaţiei cu natura.
    „Forma pavilionului caută să transmită ideea unui echilibru fragil, ca expresie a unui «no returning point» în care se află natura, în momentul de faţă, ca efect al activităţilor omeneşti”, mai spune Eliza Yokina.
    Biroul de arhitectură Cumulus a fost desemnat responsabil de proiectarea pavilionului României la expoziţia mondială Expo Dubai 2020 în urma unui concurs organizat de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România.
    Pavilionul României se va desfăşura pe o suprafaţă de aproximativ 1.500 de metri pătraţi, într-un spaţiu public central. La interior, finisajele sunt pe bază de ceramică, piatră (tip terazzo), metal, fetru şi lemn, însă elementul central rămâne apa, o resursă a cărei valoare vor arhitecţii să o evidenţieze prin acest concept. Pavilionul va fi compus din patru semicercuri, care simbolizează câte un microunivers pentru patru piloni ai România – deja existenţi sau necesari să se dezvolte: natura, tradiţia, educaţia şi tehnologia.
    „La parter, se află zona de primire în pavilion, Expoziţia Izvoarelor din România, waterbarul H2RO, zona de scenă şi manifestări artistice, accesul către etajele superioare, precum şi funcţiuni conexe cerute prin temă. Spaţiul va găzdui şi expoziţiile temporare”, adaugă Eliza Yokina.
    Primul etaj va fi dedicat expoziţiilor permanente, iar cel de-al doilea – zonei diplomatice şi de business, constând în lounge, terasă, spaţii pentru birouri şi două săli de conferinţă, ce pot fi unite pentru evenimentele de amploare.
    „Structura şi materialele de construcţie a pavilionului sunt concepute astfel încât acesta să poată fi integral dezasamblat şi reasamblat pentru repatriere. Pavilionul repatriat va putea fi inserat atât într-un cadru natural, cât şi într-unul urban.”
    Propunerea arhitecţilor de la Cumulus este ca, după încheierea expoziţiei din Dubai, pavilionul să fie adus în România şi transformat în Muzeul Copiilor, sub numele New Nature, acelaşi care defineşte şi conceptul prezenţei României în Dubai. Spaţiul ar urma aşadar să fie un centru de experimente şi de învăţare pentru copii şi tineri, căpătând valenţe didactice.
    „Născută la ţară, România a rămas una dintre cele mai longevive societăţi rurale şi agrare din Uniunea Europeană, fiind legată organic, prin istoria sa socială, culturală şi economică, de natură. Ne propunem ca, în secţiunea dedicată naturii din cadrul Pavilionul României la Dubai, prin instalaţii digitale, să prezentăm Delta Dunării, însă dintr-un unghi inedit: Delta Dunării ca «laborator» al lui Antipa, marele cercetător care, în urmă cu exact 100 de ani, a derulat studii ştiinţifice în Deltă, cu rezultate devenite, mai apoi, modele de bune practici în întreaga lume”, se arată în descrierea conceptului expoziţional.
    Pentru a vorbi şi mai clar despre apă, arhitecţii de la Cumulus au gândit un bar de apă sub numele H2RO, unde vizitatorii vor putea participa la degustări cu ajutorul somelierilor de apă. La final, apa îmbuteliată în ambalaje de sticlă se va vinde cu brandul pavilionului românesc.
    „În momentul de faţă, finalizăm conceptul, urmând proiectul tehnic de execuţie şi autorizarea. Pavilionul trebuie să fie gata în vara lui 2020, astfel încât să fie deschis pe 20 octombrie 2020, odată cu deschiderea oficială a expoziţiei”, spune Eliza Yokina. 


    Ce este Expo Dubai 2020
    ∆ Expoziţia mondială Expo Dubai 2020 va avea loc în perioada 20 octombrie 2020 – 10 aprilie 2021, timp în care pavilioanele ţărilor participante vor fi prezente în cel mai mare oraş din Emiratele Arabe Unite, ca o carte de vizită pentru străini.
    ∆ Tema din 2020 a expoziţiei – care are loc odată la cinci ani – este „Connecting Minds, Creating the Future” (Conectând minţile, creăm viitorul – trad.) şi scoate în evidenţă nevoia globală de colaborare în vederea schimbării.
    ∆ Expoziţii globale de acest tip au loc o dată la cinci ani şi durează câte şase luni.  Ediţia anterioară din 2015, a avut loc la Milano. De-a lungul timpului, aceste evenimente au fost şi prilejuri de lansare a unor invenţii devenite populare în toată lumea, precum telefonul (Philadelphia, 1876), cornetul de îngheţată (St. Louis, 1904) sau ecranele tip touchscreen (Knoxville, în 1982).
    ∆ Expo Dubai 2020 va fi prima ediţie găzduită de zona Orientului Mijlociu, Africa şi Asia de Sud. Aşteptările pentru Expo 2020 includ un număr de 25 de milioane de vizitatori, iar 70% dintre vizitatori ar urma să vină din afara Emiratelor Arabe Unite. Până acum, 190 de ţări au confirmat participarea la evenimentul de anul viitor.
    ∆ Locul de desfăşurare a expoziţiei va fi în zona de sud a oraşului, în apropierea aeroportului internaţional Al Maktoum (cunoscut şi ca Dubai World Center). Pentru Expo Dubai 2020, va fi construită o staţie specială de metrou, de unde vor putea pleca 36.000 de pasageri pe oră.
    ∆ Un bilet de acces pentru o singură zi la Expo Dubai costă 120 de dirhami (30 de euro), iar un abonament pentru trei zile – 260 de dirhami (64 de euro), potrivit datelor de pe site-ul Expo Dubai 2020.

  • Hoteluri pe bandă rulantă

    Primele două hoteluri din România construite şi administrate de grupul Apex Alliance Hotel Management, controlat de mai mulţi antreprenori lituanieni printre care şi Nerijus Numavicius, considerat a fi cel mai bogat om din statul baltic, sunt Hilton Garden Inn din centrul vechi al Capitalei şi Hilton Garden Inn Bucharest Airport. În curând urmează lansarea celui de-al treilea hotel sub umbrela Apex Alliance – Courtyard by Marriott, care este localizat în zona Floreasca din Capitală, iar anul viitor vor fi finalizate alte două proiecte în Bucureşti – Moxy şi Autograph Collection by Marriott.

    „Mai avem trei hoteluri care vor fi deschise în România. Courtyard by Marriott, care va fi deschis în luna aceasta, Moxy şi Autograph Collection. Moxy este un brand foarte cool, funky, un fel de party hotel. Are ca public ţintă milenialii, aşa că întreaga atmosferă va fi diferită. Intri în hotel, te întâmpină un tip cu barbă şi te întreabă dacă vrei o bere, dacă vrei să te cazezi, e o experienţă complet diferită. Suntem foarte încântaţi de acest brand şi sunt încântat de concept. Sunt un fel de milenial, destul de aproape de această generaţie, aşa că sunt foarte încântat”, a relatat pentru Business Magazin Gerhard Erasmus, CEO-ul Apex Alliance. La 38 ani, Gerhard Erasmus a acumulat o experienţă de peste 20 ani în industria hotelieră. Înainte de a se alătura grupului Apex Alliance, el a deţinut poziţia de director general pentru Radisson Hotel Group, iar anterior a petrecut circa zece ani în Africa de Sud, unde a lucrat pentru mai multe lanţuri hoteliere, precum City Lodge Hotels Limited, Legacy Hotels and Resorts, Belmond şi Only & Only Resorts.
    „Am început să lucrez de foarte tânăr. Am călătorit în toată lumea, am avut parte de tot felul de experienţe. Am construit hoteluri în Africa. Este unul dintre cele mai dificile lucruri să construieşti un hotel în Africa, prin comparaţie, să ridici un hotel aici este a «walk in the park»”, a subliniat Gerhard Erasmus.
    Cum este însă piaţa hotelieră din regiune şi în special cea din România? „Ne uităm la diferite pieţe din zonă. Deşi este o cerere mare, credem că oferta de hoteluri noi nu este la fel de mare. Vedem piaţa din România ca o oportunitate, considerăm că venim cu un avantaj prin faptul că aducem branduri noi pe piaţă, venim cu construcţii noi, ceea ce ne diferenţiază pe piaţă, mai ales în condiţiile în care sunt hoteluri de pe piaţă care poate au nevoie de renovare”, a punctat el.
    Apex Alliance este acum unul dintre cei mai activi jucători din industria hotelieră din România, unde deocamdată nu sunt prezente foarte multe branduri internaţionale, care vor investi însă în curând şi pe plan local. În prezent, la nivelul ţării, Bucureştiul are cea mai dezvoltată infrastructură de cazare, cu aproape 11.000 de camere de hotel. Jumătate din camerele de hotel din Capitală sunt clasificate ca fiind de patru stele.
    „Piaţa de investiţii în acest domeniu este destul de robustă. Ca destinaţie, desigur, îţi doreşti să ai un echilibru, o ofertă vastă de hoteluri, pentru că fiecare brand vine cu proprii săi followeri, clienţi fideli. Acest lucru creşte notorietatea unei destinaţii şi poate fi o unealtă de marketing. În această piaţă robustă care caracterizează România suntem lideri de piaţă, ca mărime, ca număr de camere pe care le vom deţine în oraş cu siguranţă.”
    Grupul Apex a intrat pe piaţa locală în 2017, când a deschis hotelul Hilton Garden Inn în inima Centrului Vechi al Capitalei, în urma unei investiţii de 20-25 milioane de euro, sumă ce a fost necesară pentru reconstrucţia clădirii în care operează acesta. În total, hotelul Hilton Garden Inn din centrul Bucureştiului are 210 de camere. Capacitatea de cazare a hotelului Hilton Garden Inn amplasat chiar în incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă, primul astfel de hotel din România, este similară – 218 camere.
    „Cred că mai toate oraşele principale au un hotel în aeroport, Bucureştiul a fost printre ultimele, cel puţin în rândul oraşelor similare ca mărime şi dinamică din regiune”, a menţionat Gerhard Erasmus, adăugând că durata de construcţie a hotelului a fost de 16 luni, iar investiţia s-a ridicat la 19 milioane de euro. Hilton Garden Inn Bucharest Airport se află la o distanţă de doar 150 de metri de terminalul Plecări al Aeroportului Internaţional Henri Coandă, adresându-se cu precădere segmentului de business, personalului companiilor aeriene ce operează pe Aeroportul Henri Coandă, fiind totodată şi o soluţie pentru pasagerii cu zboruri anulate sau întârziate.
    De ce un hotel în aeroport? „E o ecuaţie simplă. Sunt foarte mulţi pasageri internaţionali care ajung aici pe aeroport, iar când analizăm o piaţă luăm în considerare centrul vechi al oraşului, centrele de business şi aeroporturile. Întotdeauna există cerere. Mai ales când nu există alternativă reală în zonă. Aşa că nu a fost o decizie grea. Nu avem alt hotel construit în aeroport, însă suntem în negocieri pentru managementul unor astfel de hoteluri”, a explicat el.
    Hilton Garden Inn Bucharest Airport aparţine segmentului „focused hotels” al lanţului Hilton, designul fiind modern, funcţional, cu accente minimaliste şi contemporane. Pe lângă cele 218 camere din categoria superior, standard, hotelul Hilton din aeroport dispune şi de 5 săli de conferinţă cu o suprafaţă totală de 225 de metri pătraţi, ce pot fi compartimentate în funcţie de necesităţi. În plus, camerele sunt dotate cu birouri, scaune ergonomice şi Wi-Fi care să asigure un mediu de lucru confortabil şi eficient pentru clienţii din zona business.
    Courtyard by Marriott, a treia investiţie a Apex Alliance pe plan local, este primul hotel din România care activează sub acest brand. Hotelul, amplasat la intersecţia bulevardelor Dimitrie Pompeiu şi Barbu Văcărescu, pe terenul fostului service Sama, are în total 259 de camere, care sunt deja operaţionale. A patra unitate hotelieră construită de grupul lituanian este Autograph by Marriott.
    „Autograph, care se adresează unui alt segment, face parte dintre brandurile de lux, va fi tot în Centrul Vechi, probabil va fi deschis în vara anului viitor. Avem o echipă de top care va veni în România pentru a ne ajuta să creăm o experienţă uluitoare, promitem că va fi ceva extraordinar. Hotelul va avea 2-3 restaurante, un bar foarte interesant, un Spa”, a precizat CEO-ul Apex Alliance. El a adăugat că în total bugetul de investiţii pentru cele patru hoteluri din România se ridică la 90 milioane de euro.
    Modelul de business al grupului lituanian se axează pe două direcţii – dezvoltare imobiliară şi management pentru hoteluri.
    „Construim hoteluri şi asigurăm management pentru hoteluri. Am dezvoltat un concept de business care nu este doar eficient, dar şi atractiv pentru alţi investitori. Construim un hotel, iar un hotel nou are nişte avantaje de necontestat, aducem un brand foarte puternic, cu propria istorie şi comunitate, dar şi o echipă grozavă care să facă hotelul operaţional. Acest proces poate lua şi câţiva ani, dar suntem hotărâţi să facem din fiecare hotel un succes pe piaţă”, a afirmat Gerhard Erasmus. Apoi, după ce devine complet operaţional, a punctat el, grupul ia în considerare vânzarea hotelului.
    „Dar chiar şi după vânzarea hotelului, Apex asigură în continuare managementul. Acest lucru poate însemna încă 15-20-25 de ani. Vânzarea unui hotel – ca să fim mai exacţi, vânzarea clădirii – este o modalitate pentru noi să ne extindem şi să continuăm investiţiile.”
    Recent, Apex Alliance a fost contactat în vederea vânzării hotelului Hilton Garden Inn din Centrul Vechi al Bucureştiului, care are un grad de ocupare de peste 85% la un an de la deschidere. Anul trecut, afacerile Hilton Garden Inn din centrul Capitalei s-au ridicat la 5,5 milioane de euro, ţinta pentru 2019 fiind de 7 milioane de euro.
    „Chiar în aceste condiţii, în care luăm în considerare vânzarea unităţilor hoteliere construite şi operate, Apex Hotel Management va rămâne în continuare cel care se ocupă de gestionarea hotelurilor”, a subliniat CEO-ul Apex Alliance. În funcţie de negocierile purtate, grupul lituanian gestionează un hotel timp de 15-20-25 de ani.
    Pentru moment, din punctul de vedere al dezvoltării imobiliare, Apex Alliance nu mai are în plan alte investiţii pe piaţa din România, însă din punctul de vedere al managementului hotelier, se află în discuţii cu câteva branduri internaţionale.
    „Nu am finalizat încă negocierile şi suntem interesaţi şi de alte oraşe secundare. Ne-am construit o reputaţie, aşa că am observat o deschidere şi din partea investitorilor locali.”
    La nivelul întregii pieţe europene, grupul lituanian îşi îndreaptă acum atenţia preponderent către oraşele secundare, în condiţiile în care în toate capitalele din regiune există deja o prezenţă destul de mare pe piaţa hotelieră.
    „Suntem în proces de construcţie a unui hotel în Veneţia, este un moment foarte important pentru noi. Va fi un hotel fantastic, nou, 324 de camere, chiar pe insulă. Avem acum în vedere extinderea spre centrul Europei, pentru că pe zona de est deja ne-am consolidat poziţia. Italia – Milano, Roma, Florenţa, Veneţia – este printre priorităţile noastre”, a relatat el despre planurile Apex Alliance. 

  • Dana Bănică, master francizat Logiscool: Dacă ai un concept clar definit şi o viziune coerentă, reuşeşti să transmiţi povestea, atunci francizarea şi scalarea nu este o problemă

    Dana Bănică, master francizat Logiscool, susţine că un brand poate fi francizat şi poate creşte pe o piaţă nouă dacă are un concept clar şi o viziune coerentă.

    „Când duci un brand pe o piaţă nouă, unde nu are o imagine, este important cum spui povestea brandului. Dacă ai un concept clar definit şi o viziune coerentă, şi reuşeşti să transmiţi povestea, atunci francizarea şi scalarea nu sunt o problemă”, a spus Dana Bănică, master francizat Logiscool, în cadrul conferinţei Franchise Connection 2019.

    Având un concept valoros a prins foarte bine pe piaţa locală. Modelul de franciză se potriveşte foarte bine, pentru că ai o platformă, curiculă şi cursuri care sunt replicate în toate unităţile. Este o misiune să facem educaţia digitală accesibilă copiilor şi să o facem într-un mod atractiv pentru copii.

    Logiscool este o şcoală dezvoltată în sistem de tip franciză unde elevi cu vârste cuprinse între 7 şi 17 ani învaţă de la nivel începător noţiuni de programare. Conceptul a fost prezentat în România la prima ediţie din 2017 a forumului de francize, organizat de ZF şi francize.ro.

    Aş sfătui persoanele care vor să devină antreprenori să vadă dacă produsul este valabil şi dacă este dispus să treacă prin procesurizarea businessului, care este destul de complicată (dureroasă). Să se uite şi spre piaţa francizelor şi să hotărască apoi.

     

  • Allianz, desemnat cel mai mai valoros brand din lume din industria asigurărilor, evaluat la 12,1 mld. dolari

    Allianz a devenit cel mai mai valoros brand din lume din industria asigurărilor, evaluat la 12,1 miliarde dolari, cu 12% mai mult decât în 2018, potrivit studiului Best Global Brands Report realizat anual de Interbrand, una dintre cele mai importante companii de consultanţă în domeniu.

    În topul general, care include cele mai valoroase 100 de brand-uri din toate industriile, grupul german se află pe locul 43, în urcare cu şase poziţii faţă de ediţia precedentă. Clasamentul global este condus de Apple, Google, Amazon, Microsoft şi Coca Cola.

    “Creşterea valorii reflectă un brand mai relevant, consistent la nivel global, produse şi servicii mai puţine, dar mai intuitive care direcţionează afacerea către zone cu cerere ridicată şi arii profitabile. Acesta este doar începutul. Ne vom strădui în continuare să devansăm nu doar brand-urile din industria asigurărilor, ci şi pe cele globale de top. Acesta este un element cheie în creşterea preferinţei pentru produsele şi serviciile noastre. Totodată, un nivel ridicat al indicatorului de recomandare din partea clienţilor noştri (NPS) ne va asigura că le oferim cea mai bună experienţă.”, a declarat Serge Raffard, Group Strategy, Marketing, Distribution Officer, Allianz.

    Evaluarea Interbrand a luat în calcul trei criterii: situaţia financiară, strategia şi comportamentul în piaţă. Poziţionarea Allianz în acest top reflectă performanţa financiară puternică, perspectivele viitoare pozitive, puterea şi consistenţa brand-ului, precum şi rolul în creştere al brand-ului în decizia de achiziţie.