BusinessMagazin

Tag: Botosani

  • Au revenit la mersul pe jos la şcoală. Elevii din două sate, sfătuiţi ”să se descurce cum pot” pentru că microbuzul şcolar a rămas fără benzină

    Elevii din satele Recea şi Mateieni, comuna Dimăcheni, judeţul Botoşani, nu mai pot ajunge la şcoală după ce microbuzul pentru transportul lor a rămas în pană de motorină, iar autorităţile nu au bani pentru alimentarea acestuia.

    Zilnic, cincispreze elevi din cele două sate fac naveta la şcoala din Dimăcheni.

    “Copiii nu mai pot fi transportaţi la şcoală cu microbuzul pe care îl avem în dotare, este vorba de elevii din satele Recea şi Mateieni. Ei trebuie să se descurce, să meargă la şcoală cu ce pot. Nu mai avem bani pentru plata carburantului. Zilele acestea încercăm să rezolvăm cumva problema. La rectificarea bugetară nu am primit niciun ban.

    O parte dintre elevi sunt aduşi de şoferul microbuzului care locuieşte în localitatea Mateieni şi care vine în fiecare dimineaţă la muncă şi îi aduce cu maşina proprie pe elevi până în satul Dimăcheni. Nu ştiu ce vom face mai departe, avem şi multe datorii”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, viceprimarul comunei Dimăcheni, Valentin Albu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au revenit la mersul pe jos la şcoală. Elevii din două sate, sfătuiţi ”să se descurce cum pot” pentru că microbuzul şcolar a rămas fără benzină

    Elevii din satele Recea şi Mateieni, comuna Dimăcheni, judeţul Botoşani, nu mai pot ajunge la şcoală după ce microbuzul pentru transportul lor a rămas în pană de motorină, iar autorităţile nu au bani pentru alimentarea acestuia.

    Zilnic, cincispreze elevi din cele două sate fac naveta la şcoala din Dimăcheni.

    “Copiii nu mai pot fi transportaţi la şcoală cu microbuzul pe care îl avem în dotare, este vorba de elevii din satele Recea şi Mateieni. Ei trebuie să se descurce, să meargă la şcoală cu ce pot. Nu mai avem bani pentru plata carburantului. Zilele acestea încercăm să rezolvăm cumva problema. La rectificarea bugetară nu am primit niciun ban.

    O parte dintre elevi sunt aduşi de şoferul microbuzului care locuieşte în localitatea Mateieni şi care vine în fiecare dimineaţă la muncă şi îi aduce cu maşina proprie pe elevi până în satul Dimăcheni. Nu ştiu ce vom face mai departe, avem şi multe datorii”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, viceprimarul comunei Dimăcheni, Valentin Albu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România. Cum a ajuns un pensionar din Botoşani să adune o datorie de 2 milioane euro

    Pentru a achita întregul debit, fără a mai lua în considerare penalizările viitoare, pensionarului botoşănean i-ar trebui 5.375 de ani. „Legea ne permite să reţinem o treime din pensie în cazul celor cu o solicitare de poprire şi jumătate pentru cei care au mai mult de o solicitare. Pentru pensia minim garantată nu se poate opera nici o reţinere, astfel că popririle se fac pentru diferenţa dintre pensia datornicului şi suma de 533 lei”, au spus reprezentanţii CJP Botoşani.
     
    Având patru reţineri care totalizează 156 de lei, deducem că pensia primită de botoşăneanul datornic este de aproximativ 950 de lei lunar.
     
    Situaţia nu este singulară la nivelul judeţului. Astfel, dintre cei 98.144 de pensionari aflaţi în plată la CJP, 1.643 au proprie pe pensie. „Sunt foarte multe cazuri de bătrâni care au girat pentru copiii lor, au luat împrumuturi din bancă sau pur şi simplu au dat codul numeric personal unor străini şi s-au trezit datori. Vin la noi zilnic, le prezentăm situaţia din cauza căreia le oprim banii şi le explicăm că nu îi putem ajuta. Trebuie să aplicăm legea, noi nu avem nici o putere de decizie în astfel de situaţii”, a spus Cristina Anton, directorul CJP.
     
    Potrivit datelor furnizate de instituţie 1.136 de pensionari figurează în evidenţe cu o singură reţinere operată din dreptul de pensie, în timp ce 432 persoane figurează cu două sau mai multe reţineri.
     
    Cititi mai multe pe www.monitorulbt.ro
     

  • Veteran de război, trimis în judecată la 92 de ani, pentru că a înşelat statul cu bilete CFR

    Procurorii de pe lângă Judecătoria Botoşani au trimis în judecată un bărbat de 92 de ani, acuzându-l că ar fi prejudiciat statul cu circa 20.000 de lei, după ce ar fi efectuat peste 200 de călătorit cu trenul, pe ruta Botoşani-Bucureşti, însoţit de diferite persoane, de la care ar fi luat bani pentru a se putea întreţine.

    Conform procurorilor, bărbatul, Vasile Curecheriu, a fost trimis în judecată sub acuzaţia de înşelăciune, anchetatorii stabilind că, în 2015, acesta ar fi călătorit de peste 200 de ori pe ruta Bucureşti-Botoşani şi retur, însoţit de alte persoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde oamenii plătesc chirii de 4 lei pentru o garsonieră şi de 6 lei pentru un apartament cu două camere

    Autorităţile locale din Botoşani au început să verifice documentele locatarilor din ANL, care, după ultimele modificări legislative au ajuns să plătească chirii de 4 lei pentru o garsonieră şi de 6 lei pentru un apartament cu două camere, susţinând că nu au alte venituri decât alocaţiile copiilor.

    Douăzeci şi unul dintre cei 631 de chiriaşi ANL ai Primăriei Botoşani, plătesc chirii de 4 lei după modificările legislative din luna august, autorităţile locale având îndoieli asupra corectitudinii declaraţiilor depuse de aceştia.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Efectul legii salarizării a început să se resimtă în toată ţara. Tudose: “E problema lor”

    Cei 15 angajaţi ai Primăriei comunei Dimăcheni din judeţul Botoşani nu îşi vor primi luna aceasta salariile, bugetul comunei fiind gol după ce conducerea instituţiei a majorat, conform legii, salariile începând cu data de 1 iulie şi nu a mai primit alţi bani pentru asigurarea cheltuielilor de funcţionare.

    Conform conducerii Primăriei comunei Dimăcheni, instituţia nu mai are bani de funcţionare, având deja datorii la iluminatul public, la compania care adună gunoiul din localitate şi restanţe la plata navetei profesorilor.

    “Avem 15 angajaţi la Primăria din Dimăcheni. Ar trebui să dăm salariile, dar nu mai avem bani. După creşterile salariale care a avut loc de la 1 iulie, efortul bugetar pentru plata salariilor este de 90.000 de lei pe lună, ceea ce include salariile şi plata contribuţiilor către stat, dar noi nu mai avem bani. Nu mai avem bani nici pentru cheltuielile de funcţionare ale instituţiei deoarece suntem o comună mică şi nu avem alte venituri decât cele de la buget. Am rămas fără bani după ce am crescut salariile personalului şi tot aşteptăm rectificarea bugetară. Nu ştiu cum vom plăti lunea viitoare salariile. Bugetul este gol”, a declarat, corespondetului MEDIAFAX, viceprimarul comunei Dimăcheni, Valentin Albu.

    Viceprimarul Valentin Albu spune că instituţia nu a reuşit să cumpere nici lemnele de foc necesare încălzirii birourilor, iar cheltuielile de funcţionare necesare funcţionării Primăriei Dimăcheni până la finalul anului sunt estimate la 500.000 de lei.

    Creşterile salariale din sectorul bugetar şi a contribuţiilor către stat au creat dezechilibre în bugetele mai multor primării mici din judeţul Botoşani, însă situaţia cea mai gravă este în comuna Dimăcheni.

    “Din discuţiile pe care le-am avut cu mai mulţi primari de comune din judeţ, aceştia spun că există probleme în asigurarea cheltuielilor de funcţionare ale primăriilor până la finalul anului şi cu toţii aşteaptă rectificarea. Până acum nu am primit notificări de la primari că nu mai au bani pentru asigurarea cheltuielilor de funcţionare. La Dimăcheni este o situaţie deosebită, comuna este mică, are sub 1500 de locuitori şi nu are alte resurse”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, preşedintele Consiliul Judeţean Botoşani, Costică Macaleţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un funcţionar din Botoşani a fost demis pentru că posta bancuri pe Facebook, în timpul serviciului. Dispoziţia a venit chiar de la ministru

    “Mi-a fost sesizat faptul că, în timpul programului, între orele 14.00-15.00, domnia sa posta bancuri şi alte lucruri pe Facebook, în condiţiile în care dumneaei răspunde de asistenţa medicală şi era director adjunct pe asistenţă medicală, deci avea nenumărate atribuţii în ceea ce priveşte înclusiv vaccinarea. M-am gândit să o scutesc de aceste atribuţii, că să aibă mai mult timp să stea pe Facebook”, a declarat pentru MEDIAFAX, Florian Bodog, ministrul Sănătăţii.

    Florian Bodog a precizat că acesta a fost singurul motiv pentru care a luat această decizie, iar directoarea nu a prezentat niciun argument în apărarea sa.

    “Am rugat-o pe directoarea DSP din minister să ia legătura cu dânsa, nu a dat nicio explicaţie, nu am primit nicio explicaţie, aşa că i-am încetat mandatul. Motivul demiterii este că în timpul serviciului face altceva decât ceea ce are în fişa postului”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a deschis plaja din România de la „Marea” Nordului

    Inaugurată anul trecut, plaja a primit câteva îmbunătăţiri în acest sezon. Pe malul apei a fost amenajată o terasă de unde turiştii pot cumpăra băuturi alcoolice şi răcoritoare, dar şi mâncare caldă sau rece.

    A fost amenajată şi o parcare pentru maşini care costă 5 lei pe zi, informează botosaninews.ro

    În plus, două firme vor să aducă skijet-uri şi bărci pe lacul Stânca şi au depus cereri de autorizare la Mediu, Apele Române şi Poliţia de Frontieră. Pe plajă există şi o scenă de concerte, iar în această lună este programat un festival rock.

    Plaja de nisip este amplasată pe o proprietate privată, iar deţinătorul terenului, Pansela Merticariu, face demersuri pentru a putea include complexul într-un circuit turistic.

  • S-a deschis plaja din România de la „Marea” Nordului

    Inaugurată anul trecut, plaja a primit câteva îmbunătăţiri în acest sezon. Pe malul apei a fost amenajată o terasă de unde turiştii pot cumpăra băuturi alcoolice şi răcoritoare, dar şi mâncare caldă sau rece.

    A fost amenajată şi o parcare pentru maşini care costă 5 lei pe zi, informează botosaninews.ro

    În plus, două firme vor să aducă skijet-uri şi bărci pe lacul Stânca şi au depus cereri de autorizare la Mediu, Apele Române şi Poliţia de Frontieră. Pe plajă există şi o scenă de concerte, iar în această lună este programat un festival rock.

    Plaja de nisip este amplasată pe o proprietate privată, iar deţinătorul terenului, Pansela Merticariu, face demersuri pentru a putea include complexul într-un circuit turistic.

  • 5 aşezări românesti mai vechi decât piramidele egiptene

    Sa ne gandim de pilda la culturile Hamangia, Cucuteni ori Boian, intinse la est, respectiv la sud de Carpati, in mare parte pasnice, matriarhale, fascinante, pasionate de frumos, de arta si de olarit.Da, au fost stabilite pe teritoriul Romaniei de astazi cu 3-4.000 de ani inaintea cunoscutilor daci si romani pentru care s-a creat o adevarata obsesie. Nimic rau in asta, daca nu am da insa la o parte si trecuturi mult mai importante, unele care au precedat marile si cunoscutele piramide egiptene, de exemplu!Fac o enumerare de cinci asezari, asadar, in speranta ca poate va incit putin curiozitatea si rascoliti dupa ele in drumurile voastre prin Romania ?

    Varfu Campului, Botosani

    Toata Moldova este plina de urmele civilizatiei Cucuteni. Vorbim despre o cultura care-si are inceputurile pe la 5.500 i.e.n., adica cu 2.000 de ani inainte de construirea primelor piramide egiptene si cu 3.500 de ani inainte de patriarhii din Biblie. E o cultura care a dainuit timp de peste 2.700 de ani si care a lasat in urma ei obiecte uluitoare de arta ceramica, dar si marturii ale unei filosofii de viata atemporale.

    De exemplu, pe teritorul comunei Varfu Campului din Botosani, in punctul numit ‚La Temelii’ (Ionaseni), s-au gasit numeroase fragmente ceramice de culoare neagra, bruna sau galbuie cu lustru si incizii specifice, iar astfel de descoperiri abunda pe tot teritoriul Moldovei, pentru ca civilizatia care le-a lasat in urma se intindea pana hat, departe, in stepele Ucrainei.

    Daca va aflati in zona, atunci ganditi-va la frumusetea culturii care a populat-o si dati o fuga pana la Iasi, pentru a vedea muzeul civilizatiei Cucuteni. Dar va puteti orienta si catre alte obiective turistice locale precum: Conacul Scarlat Rosetti din satul Ionaseni, Conacul Printul Dimitrie P. Moruzi din satul Maghera, Bisericuta de lemn din satul Dobrinauti, Muzeul Etnografic local si nu in ultimul rand, Rezervatia de stejari multiseculari din Parcul Conacului Moruzi.

    Harsova, asezare veche de sapte milenii

    Da, Harsova este o localitate cu vechime de sapte mii de ani! In partea de sud-est a localitatii, pe malul Dunarii, se gaseste o asezare neo-eneolitica dezvoltata sub forma unei coline de aproape 12 m ca urmare a distrugerii si refacerilor succesive a locuintelor din lut. Cercetarile de aici au identificat o comunitate care se ocupa cu vanatoarea, pescuitul, cultivarea pamantului si cresterea animalelor. Au fost identificate schimburi comerciale cu comunitati de pe spatii mult mai indepartate. Pe vatra localitatii se gasesc mai multe asezari din epoca bronzului si fierului. In antichitate, comunitatile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare, atunci dobandindu-si si numele de Carsium.

    Cernavoda si Ganditorul de la Hamangia

    Daca treceti spre mare, opriti un pic la Cernavoda. Si aceasta asezare dainuie, sub o forma sau alta, de peste 7.000 de ani. Aici primele descoperiri apartin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) – mai multe asezari si o necropola (cca. 400 de morminte). Tot aici a fost descoperit Ganditorul de la Hamangia alaturi de perechea sa Femeie Sezand, datand din a doua jumatate a mileniului V – inceputul mileniului IV i.Hr.

    Turdas, o asezare de dinainte de piramide

    In apropierea raului Mures a fost descoperita asezarea neolitica de la Turdas care dateaza de dinainte de piramide, pentru ca apartine culturii Vinca-Turdas, contemporana cu etapa timpurie a culturii Cucuteni (5.700 – 4.500 i.e.n.) . Istoricii romani spun chiar ca e primul oras din Transilvania, si printre primele din Europa. Suprafata cercetata de arheologii sibieni a fost de aproximativ 11 hectare, considerata a fi imensa, mult peste orice standard in Europa. Asezarea, estimata la 100 de hectare suprafata, era de fapt un oras, lucru dovedit de existenta fortificatiilor din lemn, unul care includea si niste ritualuri infricosatoare, avand in vedere descoperirea de sacrificii umane la fata locului. Orasul dispunea de un sistem de fortificatie cu porti intarite si turnuri din lemn.

    De asemenea, se pare ca asezarea de la Turdas a fost si un centru regional de productie si distributie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui numar foarte mare de cuptoare si obiecte din ceramica, de la vase pana la statuete antropomorfe, zoomorfe si ‚statuete pe tron’ care reprezinta regalitatea – unii dintre primii regi ai continentului european!

    Schela Cladovei, 8.750 de ani de locuire neintrerupta

    Conform concluziilor trase in urma cercetarilor facute la Schela Cladovei din Drobeta Turnu-Severin, se pare ca aici se afla, daca nu cea mai veche asezare umana din Europa, in mod sigur una dintre cele mai vechi. Are urme de locuire continua datand de peste 8.700 de ani!

    Zona a fost locuita inca din cele mai vechi timpuri ale umanitatii, dar cine sa stie asta in Romania? Vorbim de schelete de Homo Sapiens vechi de peste 8.000 de ani, de ateliere, de locuinte, de urmele unei asezari nu doar agrare, ci si de mestesugari, care-si duceau traiul aici acum aproape 9.000 de ani! Au fost descoperite locuinte, vetre rituale si morminte, precum si unelte agricole.

    Un lucru aparte al acestei asezari o reprezinta locuitorii sai preistorici: dupa descoperirea a peste 60 de morminte de inhumatie, s-a observat ca oamenii de aici erau adevarati „uriasi”, de regula avand peste 1,90 m inaltime, fapt neobisnuit pentru zona si timpurile acelei perioade. Mai mult, se pare ca erau consumatori de carne cruda. Raw-veganii ar fi fericiti! Asezarea Schela Cladovei pare sa fie cel putin pana in prezent si cea mai veche asezare omeneasca stabila distrusa printr-un conflict armat.

    Ei? V-am starnit interesul? Merita sa ne limitam numai la istorii tinere de 2000 de ani, cand in realitate detinem mai mult de-atat? ?

    Lucrul care ma doare insa cu adevarat este necunoasterea valorii istorice a locurilor peste care edilii sunt insarcinati sa fie primari. Necunoasterea atat de catre acestia, cat si de catre localnici. In momentul in care vom sti sa ne cunoastem si nu sa ne comparam defavorabil fata de ce au mostenit altii, abia atunci vom fi castigati ca natie.

    Grecii se lauda cu istoria zeilor olimpieni, in timp ce multe dintre legendele lor trimit catre lumea de la nord de Dunare, adica catre pamanturile noastre. De unde le veneau semizeii. De ce ne-o tot ignoram, oare?

    Sursa: http://www.xplorio.ro/5-asezari-romanesti-mai-vechi-decat-piramidele/