BusinessMagazin

Tag: boc

  • Tăriceanu: Boc era un fel de cârpă de şters pe jos, Băsescu acum crede că aşa e normal

    Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a izbucnit în râs în momentul în care un jurnalist l-a întrebat, joi, într-o conferinţă de presă, cum crede – având în vedere experienţa proprie – că ar trebui să procedeze premierul Victor Ponta în relaţia cu preşedintele Traian Băsescu, în condiţiile în care “se prefigurează un război” între Palatele Cotroceni şi Victoria.

    “Deci se prefigurează un război între palate… hahahaha. N-are nevoie domnul Ponta de consilierea mea, văd că are suficientă experienţă politică, are maturitate, are înţelepciune, are legile şi Constituţia care îl sprijină. Şi în definitiv domnul Ponta nu vrea nimic altceva decât ca Guvernul şi primul-ministru să fie lăsaţi să-şi facă treaba, conform cadrului constituţional existent, nu vrea nimic de la preşedinte”, a spus Tăriceanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiţi ungurenii mei! Dar când anume, mai exact?

    Europarlamentarul Cristian Preda consideră că Ungureanu poate deveni din nou prim-ministru după alegerile din noiembrie sau poate candida ca independent la alegerile prezidenţiale din 2014. Deocamdată însă, Ungureanu a declarat doar că “parteneriatul” lui cu PDL continuă, pentru că au un drum şi un ţel comun, iar despre acel “ultim cuvânt” pe care la moţiunea de cenzură spunea că şi-l va rosti ulterior a comentat că “va fi peste ani”.

    E drept, mai mult nici nu poate spune – ar fi straniu să încerce să-l concureze la imagine pe discretul preşedinte al PDL, Emil Boc, actualmente candidat pentru primăria Clujului.

  • Oltence, vampiri şi capete în nori. Perlele politice ale săptămânii

    “USL acţionează cu disperarea unui vampir care nu a mai vânat de mult timp, iar acum, înainte de ivirea zorilor, se aruncă la gâtul victimei. Din păcate, victima este chiar ţara aceasta!” – Elena Udrea, vicepreşedintele PDL

    “Cei foarte frustraţi că nu mai sunt în ministerele pe care le-au condus până acum îi atacă pe miniştrii în funcţie. Ce ar însemna acuma să le spun şi eu miniştrilor toată ziua să-l atace pe dl. Băsescu?” – Victor Ponta, liderul PSD

    (Guvernul Ponta) “este cu capul în nori, pentru că nu este capabil să genereze stabilitate economică şi creştere economică, şi este cu picioarele în mocirla incompetenţei, pentru că are trei miniştri remaniaţi într-o săptămână” – fostul premier Emil Boc

    “Le-ar plăcea acestor drăguţi politicieni să refacem Regiunea Autonomă Maghiară? Nu vrem să facem aşa ceva. Dacă asta e direcţia, hai să ne luăm banii înapoi pe care i-am plătit ca impozite” – fruntaşul UDMR Marko Bela, ca reacţie la decizia USL de a lua înapoi banii daţi de fostul guvern pentru primăriile PDL şi UDMR

  • Boc, personaj într-o parodie horror intitulată “Resident Emil”. Filmul este o “glumiţă politică” – FOTO

    Filmul de foarte scurt metraj realizat de jurnalistul clujean Vasile Hotea-Fernezan va fi prezentat în premieră, vineri seară, în cadrul unei festival care a început la Cluj-Napoca.

    Vasile Hotea-Fernezan a declarat, joi, că prin candidatura la Primăria Cluj-Napoca, Emil Boc îi va promova filmul, care este “o glumiţă politică”.

    “Institutul Francez organizează în cadrul Festivalului Très Courts o competiţie specială de filme foarte scurte româneşti. Anul acesta s-au primit 67 de filme din toată ţara, realizate de amatori sau de studenţi la facultăţile de film. Eu am intrat în competiţie cu filmul «Resident Emil», care are o durată de trei minute şi care va fi proiectat, în premieră, vineri, în cadrul festivalului. Pelicula îl are ca personaj principal pe Emil Boc. Prin candidatura sa la Primăria Cluj-Napoca, Boc îmi promovează filmul care, sunt convins, va fi bine primit de public. Îi recomand şi lui Emil Boc să îl vadă. Nu consider micul meu experiment un film, este mai mult o glumiţă politică, o parodie horror”, a arătat jurnalistul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Georgescu s-a uitat în hârtii. Nici Boc, nici Ungureanu nu au prevăzut bani pentru salarii

    “Acum, când Florin Georgescu a început să se uite pe hârtii, pe buget, rezultă foarte clar că nici Guvernul Boc şi nici Guvernul Ungureanu nu au prevăzut bani pentru creşterea salariilor, nu au alocat niciun leu pentru restituirea sumelor încasate ilegal de la pensionari”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce s-a înfuriat Sebastian Lăzăroiu pe Cristian Tudor Popescu

    “S-a găsit deja o slugă pentru noul guvern Ponta. Nimeni altul decât lăutarul lui Geoană şi Nastase şi cunoscutul jucător de tenis, Cristian Tudor Popescu”, a scris Lăzăroiu pe Facebook.

    Reacţia lui Lăzăroiu a venit după ce Popescu i-a criticat, o dată în plus, pe miniştrii fostelor guverne Boc şi a apreciat că Ponta a cooptat în noul cabinet o serie de profesionişti, strategie pe care PDL nu a adoptat-o cât a fost la guvernare.

    “Nu avem personaje compromise, sunt o serie de profesionişti care se găsesc acolo unde le este locul, aşa cum sunt Florin Georgescu, Ioan Rus, Mariana Câmpeanu. Un guvern fără Igaş, fără Lăzăroi şi fără Udre este un guvern mai bun”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Realitatea TV.

    Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat, marţi seară, lista noului guvern, format preponderent din foşti miniştri PSD şi PNL, precum şi din specialişti independenţi.

  • Boc: Ne asigurăm că ajutoarele de stat pentru Bosch şi De’Longhi vor fi acordate de Finanţe

    Emil Boc a declarat, vineri, la finalul unei şedinţe a Biroului Permanent Judeţean (BPJ) al PDL Cluj, că a stabilit, împreună cu parlamentarii de Cluj şi cu colegii din administraţia locală, graficul, astfel încât să se asigure că, în perioada următoare, cele două investiţii se vor derula. “Cea mai importantă temă discutată în Biroul Permanent Judeţean al PDL Cluj a fost cea a investiţiilor din judeţ. M-am consultat cu colegii din Consiliul Judeţean şi din Primărie pentru cele două investiţii care urmează să vină, cele ale De’Longhi şi Bosch. Împreună cu parlamentarii de Cluj şi cu colegii din administraţia locală am stabilit graficul, astfel încât să ne asigurăm că în perioada următoare cele două investiţii să se deruleze şi sunt doi factori importanţi pentru începerea investiţiilor. În primul rând, acordarea ajutoarelor de stat de la Ministerul Finanţelor unde, împreună cu parlamentarii de Cluj şi prefectul judeţului, o să ne asigurăm că acest lucru se va realiza, întrucât documentaţia este într-o fază avansată”, a spus Emil Boc.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Trădare şi trădători. Perlele politice ale săptămânii

    “Eu mi-am consolidat căsnicia prin patru căsătorii” – Silviu Prigoană, candidatul PDL la Prim=ria Capitalei

    “Domnul Boc seamănă mai mult cu acel ministru al propagandei al lui Saddam Hussein, care aproape cu soldaţii americani în spate striga la CNN că americanii sunt puşi pe fugă” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “PDL este un animal politic rănit, dar PDL este unul dintre cele mai puternice animale de pe pământ. Este un leu. Este rănit. Nu este pisică. PDL are capacitatea când ai scos sabia din teacă şi doar l-ai rănit să vină să te mănânce” – Cezar Preda, deputat PDL

    “Ştiu parlamentari care au plecat de la PSD la UNPR şi sunt monitorizaţi telefonic, fizic, ca nu cumva să se întoarcă la PSD” – Victor Ponta, liderul PSD

    “Am un mesaj pentru dl. procuror Ponta: Victore, pe ceilalţi poţi să-i păcăleşti. Pe mine, cam greu. Ştiu şi cine eşti şi ce joc faci” – sociologul Sebastian Lăzăroiu despre declaraţia lui Victor Ponta că guvernarea PDL a rezistat ameninţându-şi membrii şi aliaţii cu dosare şi corupându-i cu bani publici

    “Dacă noi între noi, în partid, putem să ne mai aruncăm câte un cuţit în spate, că, vorba aceea, ne ştim, cunoaştem şi tehnicile, dacă începem să aruncăm cuţite în premier, atunci mai bine stăm liniştiţi acasă la următoarele alegeri” – Raluca Turcan, deputat PDL, despre Cezar Preda care l-a acuzat pe premierul Ungureanu că îşi face imagine pe seama refuzului de a da bani baronilor locali

  • Cum ar fi arătat o recesiune cu Ponta premier

    Pe de o parte, astfel de insinuări erau menite să-l intimideze pe Ponta în acelaşi stil în care Băsescu a încercat să-l intimideze pe Antonescu făcând aluzie la o nedovedită carieră de turnător a acestuia, pe de altă parte erau menite să influenţeze opinia publică în sprijinul insistenţei din ultimele luni a lui Băsescu şi a pedeliştilor că liderul PSD nu e sortit să preia funcţia de premier nici acum, dar nici mai târziu, după eventuala câştigare a alegerilor de către USL.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat la B1 că o explicaţie pentru faptul că Victor Ponta a refuzat să preia funcţia de premier ar putea fi că acesta “ar avea ceva pe conştiinţă, care încă nu poate fi spus public”. Ulterior, şi Elena Udrea a făcut aluzii similare, afirmând la B1 TV: “Eu mă ştiu cu el de foarte mult timp şi el ştie că ştiu foarte multe lucruri despre el. Probabil de aceea, când a devenit preşedintele PSD, peste noapte eu am devenit inamicul numărul 1 al său”. Comentatorii au încercat să dezgroape de pe blogurile de scandal două ipotetice direcţii ale atacurilor la Ponta – o posibilă legătură a acestuia cu scandalul sexului cu minore din PSD şi o posibilă implicare a acestuia în moartea procurorului Cristian Panait.

    Dacă există însă în fumigena ofertei pentru Ponta ceva şi mai dezagreabil decât aceste insinuări, ele sunt conţinute în declaraţia Elenei Udrea, cum că pedeliştii informaţi pe ultima sută de metri de găselniţa prezidenţială au acceptat ideea fiindcă au înţeles că astfel ar fi urmat ca Ponta şi echipa lui să-şi demonstreze incompetenţa în următoarele luni în fruntea Guvernului.

    Cu exact două săptămâni înainte de consultările din 6 februarie când a Traian Băsescu i-a făcut propunerea lui Ponta, acelaşi Băsescu avertiza că în a doua parte a anului se anunţă recesiune în zona euro şi că România se va afla în dificultate. Ştiind aceasta, a-l chema cu bună ştiinţă pe demonizatul Ponta la Guvern, doar în speranţa ca acesta să ducă de râpă ţara şi deci să crească astfel şansele PDL la alegerile de la finele anului, dă măsura exactă a simţului răspunderii Cotrocenilor faţă de soarta ţării.

  • Cum a plecat guvernul Boc – de la A la Z

    Premierul Emil Boc i-a anunţat, luni, 6 februarie 2012, pe miniştri cabinetului său că a decis să depună mandatul Guvernului. “Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc.

    Plecarea lui Arafat.

    Demisia premierului Emil Boc venea la mai puţin de o lună după ce mii de oameni din mai multe oraşe ale ţării au început să protesteze în stradă, pornind de la plecarea din sistem, de luni, 9 ianuarie, a subsecretarului de stat, dr. Raed Arafat, ca urmare a conflictului public cu preşedintele României, Traian Băsescu, pe seama noului pachet legislativ de reformare a sistemului public de sănătate. Potrivit spuselor preşedintelui, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase şi incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite. De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţinea că nu numai statul trebuie să fie implicat în sistemul de urgenţă.

    Debutul protestelor şi paşii înapoi.

    Protestele au debutat la Târgu-Mureş, în scurt timp extinzându-se, în grupuri de sute de persoane care cereau demisia premierului şi a preşedintelui, în Capitală şi marile oraşe ale ţării. Guvernul României a încercat marţi, 18 ianuarie, un gest de calmare a protestatarilor, reintegrându-l, după cinci zile de proteste, pe Raed Arafat în funcţia sa din Ministerul Sănătăţii, dar manifestaţiile au continuat în ţară, arătând că exasperarea socială a atins un prag critic, după cum comenta presa internaţională la acea vreme. “Fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat este binevenit să revină în minister sau să participe la elaborarea noului proiect de lege privind sănătatea în cadrul comisiei care va fi formată în acest sens, dacă va dori acest lucru”, declara premierul Emil Boc.
    “Alegeri anticipate” a fost revendicarea cea mai mediatizată în online în timpul protestelor de stradă începute în luna ianuarie, pe următoarele două locuri situându-se “Jos Băsescu” şi “Demisia preşedintelui”, potrivit unei analize realizate de Mediafax Monitorizare.

    Postarea intitulată “Opoziţia socialistă a trecut în sfârşit la fapte”, în care Teodor Baconschi a folosit exprimarea “mahalaua ineptă” cu referire la protestarii din Piaţa Universităţii, a cauzat demiterea acestuia, luni, 23 ianuarie. Două zile mai târziu, senatorul PDL Iulian Urban demisiona din partid, după un mesaj postat pe blogul personal, care începea cu “Bravo Băsescu” şi se intitula “Mentalitate de viermi care nu vor absolut nimic, dar se plâng de tot ce-i înconjoară”.
    Pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală decidea să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.

    “Intervenţia cu românii” şi comasarea neconstituţională.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, 25 ianuarie, că poporul român şi-a făcut datoria în faţa crizei, suportând multe măsuri de austeritate, fiind acum rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării. Preşedintele a făcut un apel la responsabilitate din partea clasei politice, afirmând că, dacă politicienii vor asigura stabilitatea, România va depăşi criza. “Poporul şi-a făcut datoria, a fost supus proceselor de austeritate care, desigur, au fost aplicate şi politicienilor, dar la ei s-a simţit mult mai puţin decât la omul care avea un salariu de zece milioane. Deci poporul şi-a făcut datoria cu privire la trecerea prin criză, suportând o austeritate severă. De data aceasta este rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea proceselor de reformă. Fără stabilitate vă asigur că nu avem nicio şansă”, declara Băsescu.
    Preşedintele Băsescu a vrut să reintre în sinergie cu poporul supărat printr-un discurs despre starea naţiunii, în care n-a lăsat din braţe ceea ce numeşte “modernizarea” şi a dat lecţii solemne politicienilor, ignorând graţios că el însuşi este luat cu ardoare drept model de o seamă dintre ei, comenta într-un editorial Indira Crasnea, jurnalist în cadrul agenţiei de presă Mediafax.

    În aceeaşi zi, comasarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale cu cele parlamentare fusese declarată neconstituţională, potrivit deciziei Curţii Constituţionale care a admis astfel sesizarea USL. Miniştrii au întrerupt şedinţa de miercuri a Guvernului pentru a discuta despre decizia Curţii Constituţionale. Europarlamentarul PDL Cristian Preda considera, în ziua următoare, că Traian Băsescu a avut “o atitudine prezidenţială” i şi “a lăsat să se înţeleagă că vor urma decizii instituţionale importante, odată cu reluarea activităţii Parlamentului”, dar care, în opinia sa, nu se pot materializa înainte de încheierea misiunii FMI.

    Demisia cabinetului Boc.

    Misiunea comună FMI-CE-Banca Mondială a decis revizuirea în sus a proiecţiei de creştere economică pentru 2011, la circa 2,5% şi a părăsit România, duminică, 5 februarie. Cu USL intrată în grevă parlamentară până la alegeri, premierul decidea în ziua următoare să depună mandatul Guvernului.

    Mai jos, prezentăm câteva dintre cele mai relevante reacţii:
    Traian Băsescu, preşedintele României: Încă din luna decembrie am avut discuţii cu premierul cu privire la depunerea mandatului. Decizia a fost amânată din motive de interes naţional. S-a constatat că ar fi fost foarte greu să avem în a doua parte a lunii decembrie o majoritate parlamentară sigură
    Anca Boagiu, ministru al Transporturilor: Este important că Guvernul a luat o decizie de maximă responsabilitate pentru România
    Sulfina Barbu, ministru al Muncii: Cu siguranţă, Emil Boc nu îşi pierde susţinerea la şefia PDL
    Ion Iliescu, preşedinte de onoare al PSD: Demisia Guvernului, un prim pas realist. E nevoie de guvern tehnocrat şi anticipate
    Victor Ponta, preşedinte PSD, co-preşedinte USL: Demisia lui Boc – primul pas spre anticipate. Suntem deschişi pentru o formulă responsabilă
    Crin Antonescu, preşedinte PNL, co-preşedinte USL: Plecarea Guvernului Boc, un prim pas către soluţionarea crizei politice
    Kelemen Hunor, preşedinte UDMR: Demisia a fost decizia personală a lui Boc. Vom discuta cu Băsescu şi cu celelalte partide
    Gheorghe Ialomiţianu, ministru al Finanţelor: Decizia premierului, după consultări cu colegii, trebuie respectată
    Elena Udrea, ministrul al Dezvoltării Regionale şi Turismului: E nevoie de un nou guvern mai popular şi suficient de credibil pe plan internaţional
    Flutur: Demisia anunţată de Emil Boc, un act de responsabilitate
    Theodor Stolojan, liderul europarlamentarilor PDL: Curat românesc – dacă ceva merge, atunci trebuie schimbat
    Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România: Acordul cu România va continua

    Premierul a amintit odată cu anunţul demisiei că, pentru anul trecut, România a înregistrat, după doi ani de criză, o creştere economică de aproxmativ 2,5%, una dintre cele mai mari din UE, şi că pentru acest an Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional apreciază că România va avea o creştere economică mai mare decât cea din zona euro. Reducerea inflaţiei la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, un curs valutar stabil şi menţinerea sub control a datoriei publice şi a deficitului bugetar au fost alţi factori prezentaţi de premier drept efecte ale măsurilor economice corecte dispuse de Guvern în mandatul său. Boc mai a susţinut că nu există un risc de neplată a salariilor şi pensiilor şi că stabilitatea economică înseamnă şansa pentru viitorul apropiat de creştere a salariilor şi pensiilor.

    Preşedintele Traian Băsescu a luat act, în aceeaşi zi, de demisia lui Emil Boc din funcţia de prim-ministru şi a semnat decretul de numire a lui Cătălin Marian Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Demisia premierului Emil Boc s-ar putea dovedi o “manevră politică disperată” orchestrată de preşedintele Traian Băsescu, scria blogul Financial Times, într-un material cu titlul “România: Băsescu aruncă zarurile”.

    Mecanismul constituţional de învestire a noului Guvern.

    Articolul 85
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
    Articolul 89
    (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
    Articolul 103
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
    (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
    (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
    Articolul 107
    (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
    (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

    Consultările şi votul.

    Reprezentanţii partidelor politice au intrat luni, 6 februarie, la consultări cu preşedintele României, iar propunerea preşedintelui a fost cea a şefului Serviciului de Informaţii Externe şi fostului ministru de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu. Ulterior, Băsescu a început să discute cu partidele din coaliţie pentru formarea Cabinetului. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, joi, decretul de numire în funcţie pentru Cabinetul condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă: Mihai-Răzvan Ungureanu, Prim-Ministru; Markó Béla,Viceprim-Ministru; Gabriel Berca, Ministrul Administraţiei şi Internelor; Bogdan Alexandru Drăgoi, Ministrul Finanţelor Publice; Lucian Nicolae Bode, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe; Alexandru Nazare, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii; Borbély Laszló, Ministrul Mediului şi Pădurilor; Cristian Petrescu, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Gabriel Oprea, Ministrul Apărării Naţionale; Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional; Cătălin Marian Predoiu, Ministrul Justiţiei; Răzvan Mustea-Şerban, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Claudia Boghicevici, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;Cătălin Ovidiu Baba, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ladislau Ritli, Ministrul Sănătăţii; Stelian Fuia, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Leonard Orban, Ministerul Afacerilor Europene.

    Preşedintele Traian Băsescu declara la Palatul Cotroceni, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu, că “ceea ce se întâmplă azi este continuarea nerostită, din motive de inters naţional, a discursului din 25 ianuarie”. Cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit de Parlament, prin votul exprimat, fiind înregistrate 237 de voturi “pentru” şi două voturi “împotrivă”. pentru învestirea Guvernului erau necesare 232 de voturi favorabile. Opoziţia nu a participat la vot.

    Concluzie:

    Protestele de stradă au influenţat, într-adevăr, câteva evenimente a căror probabilitate ar fi fost zero în urmă cu doar câteva săptămâni. Am văzut, pe rând, renunţarea la proiectul noii legi a sănătăţii şi înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconschi cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoaşterea de către preşedintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu “o parte a populaţiei”, lăsarea deschisă de către şeful statului a posibilităţii de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură, şi, finalmente, căderea guvernului Boc.

    Protestele populare i-au dat însă preşedintelui pe tavă şi un argument proaspăt de a-şi urma propria agendă, începând cu dorinţa sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil şi trecând prin revizuirea Constituţiei, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.

    Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituţiei, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc şi alegeri prezidenţiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidenţială va fi schimbată cu una semiprezidenţială), asigurând astfel o ieşire din scenă cu fruntea sus a preşedintelui, mulţumit că-şi va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curţii Constituţionale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu. Problemele politice ale preşedintelui Traian Băsescu şi aliaţilor săi din coaliţia de centru-dreapta nu se vor încheia, chiar dacă Parlamentul a aprobat noul Guvern al lui Mihai Răzvan Ungureanu, comenta Financial Times în ediţia electronică.

    Pentru mulţi comentatori, inclusiv susţinători ai preşedintelui Traian Băsescu, aspectul nou al guvernului Ungureanu, conţinând majoritar ajutoare sau versiuni mai tinere şi/sau mai puţin cunoscute ale unor foşti miniştri PDL, depindea de scoaterea pe tuşă a Elenei Udrea, considerată o piatră de moară care greva chiar mai mult decât Emil Boc imaginea partidului de guvernare. Aşa se face că, dacă la început s-a vehiculat doar o variantă inofensivă de remaniere, cu darea afară a câtorva miniştri gafeuri sau invizibili (Vreme, Ariton, Igaş), rezultatul final a fost că Elena Udrea însăşi a susţinut înlocuirea tuturor miniştrilor PDL, inclusiv a unora apreciaţi de electoratul puterii (Funeriu, Boagiu), numai pentru ca numele ei să nu iasă în evidenţă la remaniere.Găselniţa n-a prins însă şi la UNPR şi UDMR, care au refuzat să-şi sacrifice şi ei oamenii ca să menajeze reputaţia fostului ministru al dezvoltării. Scopul marii remanieri, uşurarea PDL de pietrele de moară din guvern, a fost însă îndeplinit.