Tag: boc

  • Boc la urne, emoţionat de mesajul transmis de disapora: Ne dorim o ţară ca afară

    Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc a mers la urne, declarându-se emoţionat de mesajul transmis de diaspora: „Românii, oriunde se află, tratează cu maximă importanţă aceste alegeri şi au înţeles faptul că deciziile politice majore se iau prin vot”.

    Emil Boc a declarat, duminică, după vot, că românii îşi doresc o ţară ca afară, adică o Românie normală.

    „La fel ca în ultimii 30 de ani am venit şi de această dată la vot şi sper să o facă aşa cum au demonstrat-o deja la primele ore ale dimineţii cât mai mulţi români. Am votat cu acel candidat care a demonstrat că poate reprezenta România cu profesionalism şi demnitate în Europa şi în lume. M-am uitat la mesajul pe care iarăşi românii din diaspora l-au transmis. Este un lucru extrem de emoţionant să vezi că de la nuntă mergi direct la vot, că în Norvegia ninge şi mergi la vot, că în Dubai e cald şi mergi la vot, adică românii oriunde se află tratează cu maximă importanţă aceste alegeri şi au înţeles faptul că deciziile politice majore se iau prin vot. De fapt ce ne dorim cu toţii? Ne dorim o ţară ca afară, adică o Românie normală şi în consecinţă am votat pentru acel candidat care poate în următorii ani se pună în practică cel mai important proiect politic cred eu al României, acel proiect politic prin care nimeni din această ţară să nu mai fi forţat, obligat să îşi părăsească oraşul, regiunea sau ţara pentru motive economice”, a spus Boc.

    Primarul crede că acest lucru îl poate realiza candidatul care are un parteneriat cu Guvernul şi care poate să impună acele politici în infrastructură, în educaţie, în sănătate, în calitatea vieţii astfel încât românii să rămână acasă, iar cei care au plecat să se întoarcă.

    „De departe, este cel mai important proiect politic pentru următorii ani pe care consider că trebuie să îl implementăm şi în consecinţă am dat un vot în această direcţie”, a spus Emil Boc.

    Edilul din Cluj-Napoca a votat la secţia de votare nr. 52 din Cluj-Napoca, la care a votat şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe liste suplimentare.

  • Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc: Urmează vremuri dificile, îi îndemn pe toţi să meargă la vot

    Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a votat, duminică, pentru cei care cred că România merge înainte prin investiţii şi locuri de muncă şi i-a îndemnat pe clujeni, dar nu numai, să meargă la vot pentru că ţara are nevoie de o guvernare stabilă, deoarece urmează vremuri dificile.

    Emil Boc a declarat, duminică, la ieşirea din secţia de votare, că România are nevoie de consolidarea statutului său în UE, în NATO şi în parteneratul strategic cu SUA.

    “Am votat cu cei care cred că România merge înainte prin investiţii şi locuri de muncă. Investiţiile şi locurile de muncă reprezintă cea mai bună cale spre creşterea economică şi cea mai bună formă de protecţie socială. Îi îndemn pe toţi clujenii să meargă la vot, avem nevoie de o guvernare stabilă, pentru că urmează vremuri dificile. Trăim într-un context geopolitic destul de încărcat, opţiunile vecinilor noştri le cunoaşteţi, România are nevoie de consolidarea statutului său în UE, în NATO şi în parteneratul strategic cu SUA. De asemenea, anul viitor urmează alegeri în Franţa, Germania, Olanda, Italia. E bine să avem un guvern stabil legitim, iar această legitimitate nu poate rezulta decât printr-o largă participare la vot a românilor. De aceea îi invit pe toţi să meargă la vot”, a spus Boc.

    Emil Boc a votat, duminică, la secţia nr. 48 din Cluj-Napoca, alături de soţia sa, Oana, edilul fiind însoţit de lideri ai PNL Cluj.

    În judeţul Cluj sunt deschise 656 de secţii de votare, fiind aşteptaţi la urne 604.430 alegăori. Judeţul are 10 deputaţi şi 4 senatori.

    Citeşte aici toate informaţiile despre alegerile parlamentare 2016

     

     

  • Boc: Voi merge ca martor la DNA, ca fost preşedinte de partid, în dosarul Elenei Udrea

    Întrebat, miercuri, de jurnalişti, dacă a fost citat la DNA, la fel ca alţi membri ai fostului PDL, Emil Boc a spus că a primit o invitaţie să se prezinte ca martor, în calitate de fost preşedinte de partid, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Da, marţi am primit o invitaţie pentru joi, în calitatea de martor în dosarul 87/2015, în care au mai fost audiaţi Vasile Blaga, Adriean Videanu, Anca Boagiu şi Ioan Oltean, în legătură cu care s-a încuviinţat procedura controlului judiciar pentru doamna Elena Udrea. Voi merge ca martor, în calitate de fost preşedinte de partid, la DNA Bucureşti”, a spus Boc.

    În acelaşi dosar, marţi au dat declaraţii la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), tot în calitate de martor, fostul preşedinte al PDL Vasile Blaga, în prezent copreşedinte PNL, şi deputatul PNL Ioan Oltean, fost vicepreşedinte şi secretar general al PDL, iar miercuri s-au prezentat, tot în calitate de martori, Anca Boagiu, fost prim-vicepreşedinte al PDL, şi Adriean Videanu, fost preşedinte al PDL Bucureşti.

    Vasile Blaga declara, la ieşirea de la DNA, că le-a spus procurorilor că nu are cunoştinţă de “nicio spronsorizare de trei milioane de euro sau de dolari” de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu şi că astfel de lucruri nu s-au discutat niciodată în prezenţa sa.

    Întrebat în legătură cu afirmaţiile Elenei Udrea, potrivit cărora acesta ar fi cunoscut modalitatea de finanţare a partidului în campanie, Oltean a arătat: “Numai doamna Udrea poate să vă răspundă, eu nu am cum să vă răspund… Aşa erau finanţate campaniile… Nu am informaţii. Doar cei ce au afirmat vă pot spune”.

    Elena Udrea a fost pusă, vineri, sub control judicar pe cauţiune, stabilită la cinci milioane de lei, în dosarul privind fapte de corupţie legate de vânzarea şi renovarea unei vile din Eforie Sud, dar şi un contract între Hidroelectrica şi o firma privată, pentru care fostul ministru ar fi cerut aproximativ cinci milioane de dolari. Camera Deputaţilor a avizat începerea urmăririi penale şi reţinerea Elenei Udrea în această cauză.

    Elena Udrea a contestat decizia de a fi pusă sub control judiciar pentru o cauţiune de cinci milioane de lei, dosarul fiind judecat miercuri la instanţa supremă. Udrea spune că nu poate să achite o cauţiune atât de mare, în condiţiile în care toate bunurile sale sunt sechestrate de DNA, precizând că se va cere un nou aviz de arestare dacă nu plăteşte cele cinci milioane de lei.

    Potrivit procurorilor DNA, Elena Udrea ar fi primit mită de la un om de afaceri 3,8 milioane de dolari şi o creanţă de 900.000 de euro pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului bilateral de vanzare – cumparare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.

    “În vara anului 2010, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi membru al Guvernului şi de persoană cu funcţie de conducere în cadrul unui partid politic, având influenţă asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare-cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA”, a precizat DNA.

    Anchetatorii susţin că, pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei şi a celor din SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, Elena Udrea a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3,8 milioane de dolari şi o creanţă de 900.000 de euro, pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deţinea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acţiunile la o societate comercială cu activitate în mass-media.

    “În anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane. De asemenea, ulterior, pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor efectuate pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar al creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa”, a mai arătat DNA.

    Elena Udrea susţine că omul de afaceri căruia i s-au cerut cinci milioane de dolari pentru un contract cu Hidroelectrica este Bogdan Buzăianu, iar Ana Maria Topoliceanu este cea care a folosit aceşti bani şi care trebuie să răspundă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că directorul general al Evenimentului Zilei, Dan Andronic, fondatorul Cancan, Radu Budeanu, şi omul de afaceri Bogdan Buzăianu ar fi implicaţi în noul dosar în care este suspectată Elena Udrea.

    Dan Andronic, asociatul majoritar al societăţii Editura Evenimentul şi Capital, care editează publicaţiile Evenimentul Zilei şi Capital, şi director general al Evenimentului Zilei a fost audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie în 29 iulie, el spunând, la ieşire, că a fost chemat de anchetatori să aducă mai multe documente, fără a preciza în ce calitate a fost chemat.

    Bogdan Buzăianu, proprietarul Energy Holding şi finul fostului ministru al Economiei din perioada guvernului Năstase Dan Ioan Popescu, este unul dintre “băieţii deştepţi” din energie, expresie lansată de fostul preşedinte Traian Băsescu, care îi definea astfel pe cei care cumpărau energie de la stat la preţuri subevaluate pentru a o revinde cu câştiguri mari. Acordul cu Energy Holding a adus Hidroelectrica cele mai mari pierderi dintre toate contractele cu “băieţii deştepţi” – 1,4 miliarde lei pentru perioada 2006-2012.

    Sursele judiciare citate au precizat că în acest dosar ar fi implicat şi Radu Budeanu, fondatorul Cancan şi cel care controlează publicaţia şi proiectul Cancan TV difuzat pe acest site. În 7 octombrie, procurorii DNA au făcut percheziţii la firma Cancan TV, la cabinete de avocatură şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar privind fapte de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar surse judiciare afirmau că printre cei vizaţi de anchetatori ar fi politicieni şi patroni de presă. Aceleaşi surse afirmau că şi Radu Budeanu, care în prezent nu mai este în acţionariatul firmei, dar controlează publicaţia tabloidă şi proiectul Cancan TV, ar fi vizat în anchetă şi urmează să fie audiat, în prezent acesta fiind plecat din ţară.

  • Emil Boc a anunţat că şi-a înscris candidatura în cursa internă a PNL pentru Primăria Cluj-Napoca

    “Din punct de vedere politic, candidatura mea este în interiorul PNL. Trebuie, în primul rând, să vedem cum rezolvăm problemele clujenilor”, le-a răspuns Emil Boc jurnaliştilor care l-au întrebat dacă va candida la alegerile locale din anul 2016.

    La sfârşitul lunii august, copreşedintele PNL Cluj, eurodeputatul Daniel Buda, a declarat că primarul Emil Boc şi-a exprimat în scris, conform procedurii interne din partid, intenţia de a candida din partea PNL pentru un nou mandat la Primăria Cluj-Napoca.

    ”Domnul primar Emil Boc şi-a exprimat în scris, la secretariatul PNL Cluj, conform procedurii interne din partid, intenţia de a candida din partea PNL pentru un nou mandat la alegerile locale de anul viitor la Primăria Cluj-Napoca. La fel au procedat toţi primarii liberali din judeţ şi din ţară. Acest lucru demonstrează că alte informaţii vehiculate despre candidatura domniei sale sunt pure speculaţii. Eu nu am nicio rezervă, Emil Boc va candida din partea PNL la alegerile locale din 2016”, a spus Buda.

  • Emil Boc şi Consiliul Local cer FRF organizarea finalei Cupei României la fotbal pe Cluj Arena

    Potrivit unei adrese, transmisă, luni, Federaţiei Române de Fotbal (FRF) şi preşedintelui acesteia, Răzvan Burleanu, Cluj-Napoca a fost ocolit până acum în atribuirea unei competiţii importante, iar găzduirea finalei Cupei României ar reprezenta “o reparaţie morală”.

    “Ne adresăm dvs. în numele comunităţii municipiului Cluj-Napoca şi a tuturor iubitorilor fotbalului din Transilvania, cu scopul de a face cunoscute câteva aspecte pe care vă rugăm să le aveţi în vedere la stabilirea locului de desfăşurare a finalei Cupei României la fotbal. Stadionul Cluj Arena dispune de toate facilităţile necesare găzduirii unui eveniment de asemenea importanţă, fiind unul dintre cele mai moderne din Europa de Est, conform clasificării UEFA. Într-o perioadă în care doar trei oraşe din ţară se pot mândri cu o infrastructură modernă în ceea ce priveşte stadioanele, Clujul a fost ocolit în atribuirea unei competiţii importante, iar găzduirea finalei Cupei României ar reprezenta o reparaţie morală”, se arată în documentul citat.

    Reprezentanţii autorităţilor locale din Cluj-Napoca mai susţin că anunţarea stadionului Cluj Arena ca gazdă a finalei Cupei României ar însemna aplicarea unei hotărâri a Comitetului Executiv al FRF din 31 martie 2015, prin care s-a stabilit că finala se va disputa la Cluj-Napoca.

    Adresa este semnată de primarul Emil Boc şi de liderii de grup din Consiliul Local Cluj-Napoca din partea PNL, PSD şi UDMR.

    Finala Cupei României se va desfăşura între echipele Steaua Bucureşti şi Universitatea Cluj, în 31 mai.

  • Noul PNL Cluj are 33 de membri în Colegiul Director. Emil Boc deschide lista din partea vechiului PDL

    Potrivit unui comunicat transmis, sâmbătă, de PNL Cluj, Biroul Politic Judeţean paritar al PNL Cluj a decis componenţa Comitetului Judeţean Executiv al partidului, format din 33 de persoane – 16 dintre aceştia fiind din partea vechiului PNL: Marius Nicoară, Mihai Seplecan, Mircea Abrudean, Bogdan Costea, Zoltan Coraian, Dan Tarcea, Giacomo Dreoni, Marius Sabo, Horea Şulea, Mureşan Aurelia, Dorin Lojigan, Minea Iuoraş, Giulian Grosan, Adrian Oros, Elena Uioreanu, Radu Zlati.

    Din Colegiul director al PNL Cluj fac parte şi 17 persoane din partea fostului PDL Cluj: Emil Boc, Daniel Buda, Alin Tişe, Alexandru Coroian, Tudor Ştefănie Cristian Haiduc, Mircea Moroşan, Gabriela Rădoiu-Leş, Florin Stamatian, Petru Călian, Mariana Leş, Dan Gavrea, Vlad Bărbos, Radu Moisin, Mihaela Suciu, Cosmin Todea şi Gheorghe Iancu.

    Conform sursei citate, există şi câte trei membri supleanţi, atât din partea fostului PNL, cât şi din partea fostului PDL, secretarul general al Comitetului Judeţean al PNL Cluj este Florin Stamatian, secretarul general adjunct este Mircea Abrudean, iar funcţia de purtător de cuvânt al partidului este deţinută de senatorul Alin Tişe.

    În comunicatul de presă al PNL Cluj se mai arată că sediul organizaţiei judeţene şi al secretariatul general va fi la sediul vechiului PDL Cluj, pe bulevardul Eroilor.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, Emil Boc nu a putut fi contactat pentru declaraţii referitoare la prezenţa sa în conducerea PNL Cluj.

    Fostul premier Emil Boc, care a fost preşedinte al PD şi apoi al PDL între 2005 şi 2012, a avut în ultima perioadă o relaţie rece cu actuala conducere a partidului.

    De altfel, în februarie 2014, Boc a anunţat că a acceptat să facă parte din Fundaţia Mişcarea Populară şi ulterior a participat, alături de fostul preşedinte Traian Băsescu, la dezbateri organizate de această fundaţie.

    Înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, Emil Boc, aflat la cel de-al treilea mandat de primar al Clujului, a avut mai multe declaraţii publice de susţinere a candidatului PMP Elena Udrea, el semnând şi pe lista de susţinere a candidaturii acesteia la Preşedinţie şi participând la mai multe acţiuni de campanie.

    Fostul premier, care nu a fost un susţinător al fuziunii dintre PNL şi PDL, fiind de părere că o soluţie mai bună pentru alegeri ar fi fost alianţa între partide, nu a fost prezent la Congresul de fuziune din vara lui 2014. El anunţa atunci că nu va participa la congres, susţinând că îşi menţine opinia negativă privind “topirea PDL în PNL” şi considerând că alianţa este soluţia pentru alegerile prezidenţiale, iar nu fuziunea prin absorbţie.

  • Boc: Starea de sănătate a Monicăi Iacob Ridzi nu este foarte bună, este internată la infirmerie

    Emil Boc a declarat, miercuri, că a stat aproximativ o oră şi jumătate la Monica Iacob Ridzi, cu care a discutat aspecte, în special, “de familie, de sănătate, de probleme, de relaţia cu familia”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Am vizitat-o, marţi, pe doamna Ridzi, la Secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, conform procedurilor legale, cu o cerere aprobată de conducere. Din nefericire, starea sănătăţii ei nu este foarte bună, nu este bună chiar deloc şi sper să aibă şansa să îşi trateze sănătatea, pentru că are nevoie de sprijin medical, este internată la infirmerie. Am stat în jur de o oră şi jumătate, timp în care am discutat aspecte, în special, de familie, de sănătate, de probleme, de relaţia cu familia şi cu ce o putem ajuta în aceste momente mai dificile, dată fiind şi situaţia sănătăţii şi a familiei, în condiţiile în care are doi copii mici”, a spus Boc.

    El a subliniat că este în legătură permanentă cu soţul Monicăi Iaob Ridzi pentru a o putea ajuta pe aceasta să treacă peste “un moment mai dificil din viaţă”.

    “Împreună cu soţul ei am discutat despre vizită, am făcut solicitarea legală şi am primit aprobarea. Am folosit una dintre cele patru vizite lunare la care are dreptul şi, de comun acord cu soţul, am decis să îi fac această vizită. Celelalte vizite sunt făcute de familie. Cu ce pot, uman, să ajut, voi face totdeauna pentru oricine, şi cu atât mai mult pentru un fost coleg din Guvern”, a mai spus Emil Boc.

    Acesta a vrut să îi ducă şi un pachet, dar nu a primit aprobare deoarece Ridzi are dreptul la unul singur pe lună, care i-a fost dus deja de familie.

    Întrebat dacă ştie despre o eventuală cerere de întrerupere a pedepsei făcută de Monica Iacob Ridzi, Boc a spus că nu ştie despre aşa ceva.

    “Există mai multe solicitări medicale pentru efectuarea de analize, pentru că starea de sănătate nu este una bună şi atunci trebuie făcute nişte analize medicale mai complicate”, a menţionat fostul premier.

    Fostul premier Emil Boc a vizitat-o, marţi după-amiază, pe Monica Iacob Ridzi la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla, unde aceasta este încarcerată în perioada de carantină, după ce a fost condamnată definitiv la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu.

    Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de instanţa supremă la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

    Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, declara că în perioada de carantină, de 21 de zile, Monica Iacob Ridzi este ţinută sub observaţie şi are aceleaşi drepturi ca orice alt deţinut, urmând ca după această etapă o comisie de specialitate să îi stabilească regimul de detenţie.

    Astfel, Ridzi are dreptul la patru vizite, la colete de maximum zece kilograme, cu un supliment de până la şase kilograme de fructe şi legume, şi până la 20 de kilograme de apă sau băuturi răcoritoare.

    De asemenea, Monica Iacob Ridzi are dreptul să facă solicitări speciale, în funcţie de starea sa de sănătate sau dacă are anumite nemulţumiri, solicitări care îi vor fi trecute în dosarul personal şi ulterior analizate de un judecător de drepturi şi libertăţi.

    În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai Ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

    Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

    În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

    De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

    La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.

  • DOSARUL MICROSOFT: Boc neagă că ar fi primit bani de la Gabriel Sandu drept finanţare pentru PDL

    Emil Boc a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că nu înţelege în ce context şi de ce a fost făcută de către Gabriel Sandu o astfel de afirmaţie.

    “Resping categoric asemenea afirmaţii, dacă au fost făcute, nu am nicio legătură cu ele şi fac precizarea că, în calitate de prim-ministru, cu ocazia remanierii guvernamentale, l-am remaniat pe Gabriel Sandu din funcţia de ministru al Comunicaţiilor. Din acest punct de vedere, dacă ai fi primit bani de la cineva pentru partid, cum l-ai fi remaniat? Nu înţeleg în ce context şi de ce a fost făcută o astfel de afirmaţie. Ce pot să certific este că nu are niciun fel de suport real”, a spus Boc.

    Potrivit informaţiilor apărute în presă încă de la începutul acestei săptămâni, Gabriel Sandu, arestat preventiv în dosarul Microsoft-EADS, le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de plasare în arest la domiciliu, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    El ar mai fi susţinut că i-ar fi înmânat aceşti bani direct şefului său, premierul de la acea vreme, Emil Boc.

    “Pe întreaga perioadă a mandatului meu de ministru, am finanţat PDL cu sume lunare însumând circa 300.000 de euro în total. Aceste sume le-am înmânat direct şefului meu, Emil Boc, primul ministru al României. Recunosc şi admit, de asemenea, că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi a-mi menţine funcţia de ministru dar şi poziţia în conducerea centrala PDL.Mai precis, în cazul meu, aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro, am avansat aceşti bani din fondurile personale, legale, şi le-am recuperat parţial în modalitatea expusă de Claudiu Florică, Dorin Cocoş şi Gheorge Ştefan. Practic eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009 cu patru milioane de euro”, ar fi declarat Sandu, potrivit Antena 3.

    Gabriel Sandu le-ar mai fi spus procurorilor DNA care instrumentează dosarul Microsoft că o parte din banii daţi ca mită ar fi ajuns şi la foştii miniştri Adriean Videanu şi Radu Berceanu, dar şi la Roberta Anastase.

    Adriean Videanu a comentat aceste declaraţii, spunând că respinge categoric orice asociere a numelui său cu dosarul Microsoft: “Nu am avut niciun fel de legătură, nici ăacar tangenţială, cu iniţierea şi/sau derularea contractului în cauză. Nu am avut niciodată niciun fel de relaţii private cu Gabriel Sandu. Dacă se dovedeşte că Gabriel Sandu a făcut acea declaraţie la adresa mea, îl dau în judecată pentru calomnie”.

    Gabriel Sandu a fost dus, joi, la instanţa supremă, care a judecat propunerea procurorilor de prelungire a arestului preventiv, ICCJ amânând pronunţarea pentru vineri.

    În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani. Instanţa supremă a dispus arestarea lor preventivă în 29 octombrie, ulterior mandatele de arestare fiind prelungite.

    Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, susţin anchetatorii.

    În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu.

    În dosarul Microsoft, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

    Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

  • Oamenii nu ne mai cred decât dacă scoatem pistolul. Perlele politice ale săptămânii

    “Dl. preşedinte Băsescu trebuie să facă o cerere, cu numele: Băsescu Traian sau ce alte nume mai are. O fi şi el sub acoperire, că ştiu că îi plac jocurile astea absolut neserioase când eşti preşedinte” – Victor Ponta (PSD) despre posibila dobândire de la RAAPPS de către preşedinte, după ce îi termină mandatul, a vilei de la Snagov

    “D-le prim-ministru Victor Ponta, aveţi măcar o dată curajul şi recunoaşteţi adevărul:  nu-i aşa că vă vine să scoateţi pistolul când auziţi vorbindu-se despre Cultură?” – Radu F. Alexandru (PDL), citând astfel o replică atribuită nazistului Goebbels ca să acuze guvernul că la rectificarea bugetară ar vrea să taie bani de la Ministerul Culturii

    “Ca om politic, ea spune că eu după ea, eu spun că după mine, a fost al doilea om politic atacat de trusturile lui Voiculescu şi de cei care nu doresc evoluţie democratică a României” – preşedintele Traian Băsescu despre Elena Udrea (PMP)

    “Dacă există un candidat al PDL la aceste alegeri, cu siguranţă acela este Elena Udrea” – Emil Boc (PDL)

    “În anumite momente, am sentimentul că văd în Johannis candidatul PDL, al unui PDL aşa cum l-am văzut în epoca Băsescu” – Crin Antonescu (PNL)

    “Oricum, oamenii, aşa cum se vede în sondaje, nu ne mai cred. Hai să nu ne mai facem că unii vrem să lucrăm şi unii suntem în vacanţă” – Ilie Sârbu (PSD) justificând de ce susţine suspendarea şedinţelor Senatului pe durata campaniei electorale
     

  • Iohannis: Am încredere că Boc se va regăsi pe partea bună a spectrului politic. Mă bazez pe el

    Întrebat, miercuri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, cum comentează declaraţiile fostului premier Emil Boc privind susţinerea în cursa pentru prezidenţiale a Elenei Udrea, Klaus Iohannis a spus că acesta va fi “pe partea potrivită a lucrurilor, înainte de turul doi”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Nu îmi place să comentez spusele altor politicieni, ale unui coleg primar de mare municipiu. Am toată încrederea în domnul primar Boc că, finalmente, se va regăsi pe partea bună a spectrului politic şi mă bazez pe el. Cu două săptămâni înainte să câştig, o să fie pe partea potrivită a lucrurilor, înainte de turul doi”, a spus Iohannis.

    Întrebat, în continuare, dacă va conta pe sprijinul lui Emil Boc în turul doi al alegerilor, liderul PNL a spus “vom trăi şi vom vedea”.

    Iohannis a participat, miercuri, la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca la o dezbatere cu mediul academic clujean, în cadrul căreia a prezentat “Proiectul pentru România”.

    Liderul PNL va participa în cursul serii, la Cinema “Florin Piersic” la o întâlnire cu membrii ACL Cluj, la care sunt aşteptate peste 1.000 de persoane.