Tag: bistrita

  • Oraşele în care PROFI deschide noi magazine

    Magazinele proaspăt inaugurate în Bucureşti funcţionează în format City. Unul se află pe B-dul Basarabia, nr.100, bl.E2, sector 2 şi se întinde pe o suprafaţă totală de 202 mp, din care suprafaţă de vânzări măsoară 109 mp; celălalt se găseşte pe Str. Luică, Nr. 1F, sector 4 şi are o suprafaţă totală de 202 mp, sala de vânzări fiind de 113 mp.
    La Zemes, Dorneşti şi Peciu Nou s-au deschis magazine PROFI Loco. Cea din Zemes, judeţul Bacău, se găseşte pe str. Principala, bl. 162, sc. B-C, şi are o suprafaţă totală de 286 mp, din care suprafaţă de vânzări este de 210 mp. 
    Magazinul din Dorneşti, judeţul Suceava, se află pe str. Principala, nr. 315A şi are o suprafaţă totală de 380 mp, din care sala de vânzări măsoară 218 mp.
    Cu o suprafaţă totală de 348 mp şi o suprafaţă de vânzări este de 230 mp, unitatea din Peciu Nou, a 55-a din judeţul Timiş, se află pe str. Principala, nr. 194.
    Magazinul din Dej, judeţul Cluj, se prezintă în format City şi este amplasat pe str. Unirii, nr.7. Are o suprafaţă totală de 351 mp, sala de vânzări fiind de 243 mp.
    În Bistriţa, jud. Bistriţa Năsăud, şi-a deschis azi porţile un al doilea magazin în format Standard, pe str. Cuza-Vodă, nr.2B, cu o suprafaţă totală de 563 mp, din care suprafaţă de vânzări ocupă 372 mp. 
    Prin magazine prezente în 341 de localităţi şi o echipa de aproape 12.000 de oameni, PROFI este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România.
  • Selgros deschide la Bistriţa prima sa unitate şi al treilea magazin cu format nou al reţelei

    Clienţii sunt aşteptaţi în magazin cu o amplă sortimentaţie de mărfuri alimentare, specifică Selgros, precum şi cu o selecţie reprezentativă a gamei de produse nealimentare.

    “Magazinul de la Bistriţa este al treilea în format compact din ţară. Vom oferi membrilor clubului nostru, profesionişti şi pasionaţi de bunătăţuri, acelaşi sortiment diversificat şi sofisticat, de care se bucură toţi clienţii noştri, într-un format modern şi prietenos. Succesul de care se bucură magazinele similare din Târgu Mureş şi Alba Iulia ne dă încredere că şi bistriţenii vor aprecia calitatea şi prospeţimea oferite de Selgros”, a declarat Alexandru Vlad, CEO Selgros Cash&Carry România.

    Magazinul are o suprafaţă de vânzare de 4.000 mp (faţă de cei 10.000 mp ai unităţilor standard Selgros), şi respectă accentul pus de Selgros pe competenţa sa majoră în produse alimentare şi gastronomie. Structura acestuia integrează conceptul de piaţă definită de calitate şi prospeţime, adoptat de către companie începând cu 2014, cu legume şi fructe, peşte şi fructe de mare, carne şi produse de brutărie. De asemenea, magazinul găzduieşte şi o vitrină asistată cu brânzeturi şi delicatese, semipreparate din carne şi specialităţi. În plus, unitatea asigură un spaţiu reprezentativ, dedicat articolelor nealimentare, printre care: articole pentru copii (de la jucării şi accesorii până la îmbrăcăminte şi produse specifice), articole de sezon, electronice şi electrocasnice precum şi o variată gamă de articole de menaj. 

  • LEGEA SALARIZĂRII: Cine sunt primii câştigători. Lefurile din primării şi consiliile judeţene au explodat într-o lună/ Ce venituri obţin şefii locali

    Legea o permite, singura condiţie angajaţii să nu câştige mai mult decât şeful instituţiei, informează gândul.info.

    O excepţie ar fi la Bistriţa, unde şeful Consiliului Judeţean a anunţat că nu vor creşte salariile, ba mai mult, caută variante să le scadă pe cele ale angajaţilor neperformanţi. 

    Primarul din Bistriţa, Ovidiu Creţu, va încasa de luna viitoare un salariu triplu faţă de cel primit până acum, în urma unei decizii adoptate luni de consilieri municipali, în timp ce salariile angajaţilor din subordine vor creşte cu sume cuprinse între 200 şi 1.000 de lei.

    Consilierii municipali din Bistriţa au aprobat, luni după-amiaza, un proiect de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului municipiului Bistriţa şi serviciile de interes public local. În total, cei 895 de angajaţi ai municipalităţii la care se mai adaugă şi aproximativ 200 de asistenţi personali, vor beneficia, începând de luna viitoare, de salarii majorate cu sume cuprinse între 200 şi 1000 de lei.

    Conform hotărârii adoptate de consilierii locali din Bistriţa, cele mai mari creşteri salariale vor fi la nivelul conducerii primăriei municipiului Bistriţa, primarul, cei doi viceprimari, administratorul public şi secretarul municipiului urmând să încaseze sume de peste 10.000 de lei lunar.

    Cea mai mare creştere, de aproape trei ori faţă de salariul pe care îl încasează în prezent, se înregistrează în cazul primarului Ovidiu Creţu, care, începând din luna august va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei faţă de 4.200 cât câştigă în prezent.Cei doi viceprimari ai municipiului Bistriţa vor avea salarii de 11.600 de lei, iar administratorul public va încasa 10.310 de lei. Salarii peste 10.000 de lei vor avea şi secretarul municipiului – 10.440 de lei, arhitectul şef- 10.295 RON şi directorii executivi, care vor primi lunar 10.150 de lei.

    Iar Creţu nu este singurul care a profitat de faptul că prin semnătura sa se pot face măriri de salarii. Consiliul Judeţean Braşov a decis mărirea salariilor cu 50%, iar pentru oraşul Urlaţi din Prahova creşterile de salarii au fost votate încă din prima săptămână a lunii iulie. 

    10.500 de lei, brut, (7.363 de lei, net) este cel mai mare salariu de bază al unui funcţionar public din Primăria Sibiu, începând de luna aceasta. La capătul opus, cel mai mic salariu va fi cel oferit unui muncitor necalificat – 1.595 de lei, brut (1.165 de lei, net). Noile salarii au fost crescute în urma intrării în vigoare a Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, lege care permite aleşilor locali să voteze – între anumite limite – salariile pe care să le încaseze funcţionarii şi personalul contractual. Creşterile substanţiale nu au putut fi aplicate, însă, şi la CJ Sibiu, unde conducerea instituţiei arată că o majorare semnificativă poate afecta bugetul de investiţii al judeţului, informează turnulsfatului.ro. 

    Funcţia de director general în cadrul administraţiei Sibiului este recompensată cu 7.555 de lei (gradul I), în timp ce la judeţ acest salariu este de 6.498 de lei. Arhitectul şef al Sibiului va avea un salariu de bază tot de 7.555 de lei (gradul I), în timp ce arhitectul şef al judeţului are un salariu de bază de 5.948 de lei.

    Joi s-au întâlnit în şedinţă şi consilierii judeţeni din Alba, iar pe ordinea de zi, s-au aflat mai multe proiecte care privesc majorarea salariilor pentru angajaţii instituţiei şi pentru cei din instituţiile subordonate, în urma intrării în vigoare a noii legi a salarizării, scrie şi ziaruluunirea.ro, anunţând că şi aici au fost majorate salariile celor din administraţie. 

    Salariile tuturor angajaţilor Consiliului Judeţean Covasna au fost majorate începând cu data de 1 iulie, conform Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar în cadrul acestei instituţii nu vor mai exista posturi plătite cu mai puţin de 2.000 de lei net, informează weradio.ro. Astfel, s-a ajuns ca angajaţilor cu studii medii să li se dubleze salariile, ajungând în jurul a 2.000 de lei lunar, iar debutanţii cu studii superioare să aibă lefuri de 4.350 lei brut, respectiv 3.035 lei net.

    Şi la Consiliul Judeţean Sălaj cresc salariile. Din această lună, salariaţii Consiliului Judeţean Sălaj şi a administraţiilor publice mărite vor fi mărite în funcţie de reglementările Legii 153 pe 2017. Ca urmare a aplicării actului normativ menţionat, fondul de salarii al Consiliului Judeţean Sălaj va fi majorat cu 4,8%. 

    Şi funcţionarii publici din Iaşi se vor bucura de măriri de salarii, asta după ce consilierii locali şi cei judeţeni au aprobat noua grilă. În urma acestor modificări, un îngrijitor de la Consiliul Judeţean va avea un salariu lunar de aproape 1.600 de le net, secretarul judeţului va avea peste 10.000 de lei lunar, iar un şef serviciu, aproximativ 9000 de lei pe lună. 

    Conştiincioşi, primarii au aplicat rapid măsurile din programul de guvernare al PSD, astfel că angajaţii primăriei Urlaţi, Prahova, de exemplu, au acum salarii ca de multinaţională, scrie Observatorul de Prahova. Contabilul Clubului Sportiv local câştigă  acum 4.000 de lei brut, la fel ca şi managerul Casei de Cultură, iar bibliotecarul localităţii, 4.500 de lei. 

    Şi la Caranşebeş a intervenit o situaţie asemănătoare, astfel că toţi consilierii locali s-au întâlnit vineri în şedinţă pentru a-şi aproba noile salarii, informează Reper 24. Conform legii, primarul municipiului Caransebeş are un salariu brut de 9.425 de lei. Tot în funcţie de numărul de locuitori se stabilesc şi salariile viceprimarului şi city-managerului, în cazul de faţă acestea fiind de 7.975 de lei.

    Consilierii locali liberali au aprobat, vineri, noua grilă de salarizare pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, în timp ce colegii lor social-democraţi au preferat să se abţină de la vot. Conform acesteia, angajaţii cu funcţii de conducere vor avea următoarele salarii brute: secretarul Primăriei – 7.830 de lei, arhitectul-şef 7.685 de lei, directorii executivi 5.800 de lei, şefii de servicii 4.495 de lei, iar un şef de birou 4.060 de lei.

    CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE GÂNDUL

     

  • Primarul din România ce va primi un salariu de trei ori mai mare, după majorările din sistemul public

    Consilierii municipali din Bistriţa au aprobat, luni după-amiaza, un proiect de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului municipiului Bistriţa şi serviciile de interes public local. În total, cei 895 de angajaţi ai municipalităţii la care se mai adaugă şi aproximativ 200 de asistenţi personali, vor beneficia, începând de luna viitoare, de salarii majorate cu sume cuprinse între 200 şi 1000 de lei.

    Conform hotărârii adoptate de consilierii locali din Bistriţa, cele mai mari creşteri salariale vor fi la nivelul conducerii primăriei municipiului Bistriţa, primarul, cei doi viceprimari, administratorul public şi secretarul municipiului urmând să încaseze sume de peste 10.000 de lei lunar.

    Cea mai mare creştere, de aproape trei ori faţă de salarul pe care îl încasează în prezent, se înregistrează în cazul primarului Ovidiu Creţu, care, începând din luna august va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei faţă de 4.200 cât câştigă în prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 27 de milioane de lei pentru amenajarea drumului spre pârtia de schi nefuncţională

    Suma de 27,7 milioane de lei a fost primită de municipalitatea din Bistriţa, prin PNDL, pentru amenajarea a două sectoare de drum care însumează doar 3,5 kilometri, acestea fiind utile pentru accesul spre pârtia de schi în care primăria a investit 24 milioane de lei, dar care încă nu este funcţională.

    Pârtia, situată la o altitudine de doar 680 de metri nu a putut fi folosită iarna trecută deoarece au existat numeroase probleme tehnice iar municipalitatea nu a reuşit să găsească o firmă care să administreze pârtia şi telescaunul, sezonul de iarnă 2016 – 2017 fiind ratat.

    Din sumele primite din PNDL, Primăria Bistriţa va realiza două drumuri de acces spre complexul sportiv care au în total 3,5 kilometri lungime, trotuare şi piste de biciclişti. Totodată, va realiza şi racordarea reţelei publice de apă şi canal, alimentarea cu energie electrică a complexului sportiv şi amenajarea reţelei de iluminat public.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 27 de milioane de lei pentru amenajarea drumului spre pârtia de schi nefuncţională

    Suma de 27,7 milioane de lei a fost primită de municipalitatea din Bistriţa, prin PNDL, pentru amenajarea a două sectoare de drum care însumează doar 3,5 kilometri, acestea fiind utile pentru accesul spre pârtia de schi în care primăria a investit 24 milioane de lei, dar care încă nu este funcţională.

    Pârtia, situată la o altitudine de doar 680 de metri nu a putut fi folosită iarna trecută deoarece au existat numeroase probleme tehnice iar municipalitatea nu a reuşit să găsească o firmă care să administreze pârtia şi telescaunul, sezonul de iarnă 2016 – 2017 fiind ratat.

    Din sumele primite din PNDL, Primăria Bistriţa va realiza două drumuri de acces spre complexul sportiv care au în total 3,5 kilometri lungime, trotuare şi piste de biciclişti. Totodată, va realiza şi racordarea reţelei publice de apă şi canal, alimentarea cu energie electrică a complexului sportiv şi amenajarea reţelei de iluminat public.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 27 de milioane de lei pentru amenajarea drumului spre pârtia de schi nefuncţională

    Suma de 27,7 milioane de lei a fost primită de municipalitatea din Bistriţa, prin PNDL, pentru amenajarea a două sectoare de drum care însumează doar 3,5 kilometri, acestea fiind utile pentru accesul spre pârtia de schi în care primăria a investit 24 milioane de lei, dar care încă nu este funcţională.

    Pârtia, situată la o altitudine de doar 680 de metri nu a putut fi folosită iarna trecută deoarece au existat numeroase probleme tehnice iar municipalitatea nu a reuşit să găsească o firmă care să administreze pârtia şi telescaunul, sezonul de iarnă 2016 – 2017 fiind ratat.

    Din sumele primite din PNDL, Primăria Bistriţa va realiza două drumuri de acces spre complexul sportiv care au în total 3,5 kilometri lungime, trotuare şi piste de biciclişti. Totodată, va realiza şi racordarea reţelei publice de apă şi canal, alimentarea cu energie electrică a complexului sportiv şi amenajarea reţelei de iluminat public.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Căsuţa din poveşti: Doi fraţi din Bistriţa au construit o locuinţă ecologică unică in lume

    În căsura construită de Paul şi Cristian Axinte oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

    Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

    Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

    Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

    Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

    L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Căsuţa din poveşti: Doi fraţi din Bistriţa au construit o locuinţă ecologică unică in lume

    În căsura construită de Paul şi Cristian Axinte oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

    Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

    Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

    Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

    Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

    L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Staţiunea SUPERBĂ din munţi, cu plaje artificiale, din România este pregătită de vacanţa de vară şi de un Festival Folk

    Evenimentul “Colibita Folk Fest” se va desfăşura în Complexul Turistic Fisherman’s, pe malul Lacului Colibiţa, în zilele de 19 şi 20 august 2016.

    Ca în fiecare an, programul festivalului cuprinde şi o secţiune Open Stage începând cu ora 18:00 – în cadrul căreia, orice tânăr sub 30 de ani se poate înscrie până în data de 12 august a.c.

    Începand cu ora 20:00 pe scenă vor urca nume din folkul românesc, iar printre invitaţii de vineri se numără Adrian Ivanitchi, Vali Serban, Florin Săsărman & Alexandru Filip, Dan Vana, Grupul Ecoul (Magda Puskas & Sorina Bloj şi Rareş Suciu), Mircea Vintila şi alţii.

    Pentru cea de a doua seară de festival, pe lângă talentele locale precum Cristina Creţ – îşi vor da mâna să vă aducă bucuria muzicii folk Cristi Buica, Maria Gheorghiu, Emeric Imre & Jimi El Laco, Zoia Alecu şi Vasile Seicaru
    În fiecare seară, la Open Stage, se vor premia cei mai talentaţi dintre concurenţii înscrişi, în urma prestaţiei unui cântec sau două.