Durata de execuţie este de 36 de luni, din care 4 luni pentru elaborarea proiectului tehnic, iar finanţarea acordată pentru modernizarea DJ151B şi DJ142, între Ungheni şi Târnăveni provine din fondurile Programului Operaţional Regional 2014-2020. Proiectul este coordonat de Consiliul Judeţean Mureş, în cadrul parteneriatului cu municipiul Târnăveni, comuna Găneşti, comuna Mica şi oraşul Ungheni. Investiţia presupune reabilitarea DJ142 şi DJ151B pe o lungime de 24 km, construirea a 2,4 km de piste de biciclete, dar şi modernizarea unui număr de 24 de staţii de autobuz.
Tag: bistrita
-
Eveniment unic în România: Paradă cu 24 de steaguri istorice, la Bistriţa
Cele 24 de drapele oficiale, de luptă şi pavilioane regale, au fost purtate de 48 de tineri îmbrăcaţi în costume populare.
Prefectura Bistriţa-Năsăud a anunţat că cele 24 de steaguri istorice, din secolul I î. Hr. până în zilele noastre sunt cele care au călăuzit formarea României Mari.
„La data de 26 iunie, de Ziua Drapelului Naţional al României, aducem laolaltă 24 de drapele istorice care au călăuzit formarea României Mari şi care au marcat, în mod simbolic, toate etapele majore parcurse de ţara noastră, începând din secolul I î. Hr până în prezent. Aşadar, în acest an, pe lângă ceremoniile obişnuite dedicate acestei zile, bistriţenii au parte şi de o <defilare a drapelelor istorice>, purtate de 48 de tineri îmbrăcaţi în port tradiţional, tineri care vor duce România, istoria, tradiţia şi respectul faţă de acest simbol naţional, mai departe. O adevărată lecţie de istorie neconvenţională”, a anunţat prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud, Ovidiu Frenţ.
Activităţile dedicate Zile Drapelului au început cu slujba de sfinţire a Drapelului Naţional, urmată de ceremonia publică de înălţare a drapelului României: onorul militar, salutul Drapelului de Luptă, binecuvântarea drapelului şi înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg. Ceremonia, care s-a desfăşurat în Piaţa Centrală din municipiul Bistriţa, în faţa statuii lui Andrei Mureşanu, a fost încheiată de o paradă specială, cu defilarea drapelelor istorice şi defilarea gărzii de onoare a Brigăzii 81 mecanizate Bistriţa.
-
Decathlon deschide un nou magazin în Bistriţa şi ajunge la o reţea de 24 unităţi naţionale
Cu o suprafaţă totală de 933 mp, magazinul Decathlon Bistriţa a fost proiectat în conformitate cu cele mai înalte standarde internaţionale de proiectare, amenajare şi siguranţă din domeniul retail-ului sportiv. Unitatea este amplasată în cadrul galeriei comerciale Bistriţa Retail Park.
Magazinul pune la dispoziţia bistriţenilor peste 5.000 de articole şi echipamente, destinate practicării a peste 50 de sporturi, printre care fitness, alergare, drumeţie montană, sporturi de echipă, nataţie, tenis, vânătoare, pescuit, echitaţie, ciclism, role, sporturi de iarnă şi multe altele.
Articolele sunt potrivite atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi şi se disting pe piaţă prin calitate, fiabilitate tehnică, diversitate, creativitate şi inovaţie în domeniul sportului. Acestea respectă un raport excelent calitate – preţ şi au o garanţie de minim doi ani.
-
Povestea românului care a devenit cel mai tânăr angajat al Ministerului Economiei din Franţa
Despre Dan Mădălin Pavel am mai scris, prezentând exemplul său de determinare şi muncă ce aduce rezultate inedite. Mai exact, tânărul bistriţean a plecat, cu forţe proprii să se specializeze în Franţa, fiind recompensat cu o bursă de care nu mulţi au parte.
Acesta a finalizat studiile în România ca şi şef de promoţie, însă a realizat că pentru e deveni ceva în viaţă, trebuie mai mult. Aşa a ales drumul Parisului, scrie bistriteanul.ro
Mai multe despre povestea lui puteţi citi AICI.
Acum, determinarea lui a fost recompensată încă o dată. Din toamnă, va lucra ca şi lingvist terminolog în cadrul Ministerului Economiei din Franţa.
De ce un job în timpul studiilor
„Sunt student în anul II de master, specializarea Industriile limbii şi traduceri specializate (Universitatea Paris Diderot, Franţa). Masteratul face parte din reţeaua europeană European Master’s in Translation, coordonată de Direcţia Generală Traduceri a Comisiei Europene. Acesta formează profesionişti în toate disciplinele aferente traductologiei şi a ingineriei lingvistice. Masteratul se distinge de alte programe universitare similare prin faptul că în anul II propune o formare în alternanţă”, a explicat, pentru Bistriţeanul.ro, Dan Mădălin Pavel.
Mai exact, masteranzii au 21 de săptămâni de cursuri şi 31 de săptămâni de practică, având statut atât de student, cât şi de salariat. Astfel, sunt remuneraţi şi beneficiază de toate avantajele pe care le are un salariat în Franţa. Masteranzii trebuie aşadar să găsească un contract de alternanţă.
„Deci, alternanţa este un sistem în care teoria şi practica alternează pe tot parcursul anului universitar. Sistemul de alternanţă, gestionat de Ministerul Muncii, reprezintă o veritabilă punte spre inserţia profesională. Acesta facilitează accesul la un loc de muncă datorită experienţei profesionale pe care studentul salariat o capătă”, a spus Mădălin.
Cum s-a ajuns la acest job
Pentru a găsi un contract de alternanţă, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate al Universităţii Paris Diderot a organizat un job dating.„Am avut ocazia să întâlnim aproximativ 25 de reprezentanţi ai unor companii şi instituţii care recrutau studenţi în alternanţă pe diferite posturi care cer cunoştinţe lingvistice avansate (exemplu: Allianz, Siemens, Accor Hotels; instituţii publice, cum ar fi Ministerul de Externe, Ministerul de Interne, Ministerul Economiei şi Finanţelor, precum şi agenţii de traduceri recunoscute la nivel mondial, cum ar fi SDL)”, a explicat bistriţeanul.
În urma interviurilor, care durau aproximativ 20 minute, companiile selectau pe cei care credeau că se potrivesc cel mai bine pentru postul pe care îl oferă.
Ministerul de Externe şi Ministerul Economiei şi Finanţelor l-au chemat pe bistriţean pentru un al doilea interviu, la sediul lor.
„Pe parcursului interviurilor, a trebuit să îmi prezint parcursul universitar şi experienţa profesională acumulată în urma stagiilor efectuate până acum. A trebuit să dovedesc că deţin cunoştinţele teoretice din domeniul traductologiei şi terminologiei necesare pentru un astfel de post. Astfel, mi-au fost adresate întrebări concrete legate de aceste două profesii.
Mai mult decât atât, am încercat să le demonstrez angajatorilor că deţin cunoştinţe din domeniul diplomaţiei şi politicii, respectiv al economiei, fiscalităţii şi finanţelor şi că sunt capabil să le aplic în ceea ce trebuie eu să fac în calitate de traducător-terminolog. Pentru că un traducător-terminolog, pe lângă cunoştinţele lingvistice, are imperioasă nevoie şi de cunoştinţe extralingvistice. Un ultim lucru pe care am încercat să îl evidenţiez pe parcursul interviurilor sunt competenţele şi abilităţile mele practice (informatice în mod deosebit), precum şi de comunicare, de lucru în echipă, autonomie, flexibilitate, rigurozitate, profesionalism (acestea fiind unele dintre calităţile cele mai apreciate)”, a mai spus Mădălin.
Tânărul bistriţean a impresionat, fiindu-i oferite posturi în ambele Ministere.
De ce Ministerul Economiei
Decizia finală i-a aparţinut bistriţeanului. Acesta a ţinut cont de mai multe aspecte, alegând în final locul care a crezut că i se potriveşte cel mai bine.„Alegerea a fost una dificilă, însă am pus faţă în faţă proiectul meu profesional şi atribuţiile care mi-ar reveni la Ministerul de Externe şi la Ministerul Economiei (MINEFI) şi mi-am dat astfel seama că obiectivele mele de viitor corespund mai bine cu rolul pe care îl voi deţine în cadrul Centrului de traduceri al MINEFI. La alegerea mea a contribuit bineînţeles şi mediul de lucru: MINEFI îşi desfăşoară activitatea în Bercy, un cartier modern, situat de-a lungul Senei”, şi-a justificat decizia Mădălin.
Ce anume va face acolo
Poziţia sa în Minister este de traducător terminolog.„Voi traduce documente specializate din domeniile de competenţă ale MINEFI. Voi contribui la optimizarea procesului de gestiune terminologică prin utilizarea unei platforme de exploatare a corpusurilor de texte. Voi contribui la alimentarea unei baze de date terminologice. Voi exploata din punct de vedere terminologic documentele traduse în cadrul MINEFI. Voi realiza cercetări terminologice necesare pentru a facilita traducerea documentelor ministerului”, şi-a explicat jobul bistriţeanul.
Foarte pe scurt, tânărul va traduce documente specializate, în franceză sau engleză. Iar acolo unde nu se găsesc termeni, va găsi un termen care să exprime ceea ce e scris în documentul original.
Provocări ale acestui job
Bistriţeanul a explicat că sunt şi provocări mari în acest job. Acesta e conştient că uneori e dificil să ai de lucru cu texte extrem de specializate din domeniul economiei, finanţelor şi fiscalităţii. Asta mai ales că el e lingvist, nu economist.În plus, uneori e greu să sesizezi anumite nuanţe ale limbilor de lucru, atunci când nici una dintre acestea nu este limba ta maternă.
„Cu toate acestea, cursurile pe care le-am urmat de-a lungul anilor de studiu de micro şi macroeconomie, de relaţii economice internaţionale sau de probleme economice contemporane sunt convins că se vor dovedi utile şi că îmi vor facilita munca de traducător-terminolog. Mai mult decât atât, capacitatea mea de a asimila informaţii contextuale din documentele cu care lucrez mă va ajuta să duc la bun sfârşit sarcinile mele”, spune încrezător Mădălin.
Ce regrete are tânărul bistriţean
Mădălin a ales drumul Franţei şi pentru că ceea ce el căuta nu a putut găsi în România.„Sunt de părere că acest sistem de alternanţă este unul dintre cele mai mari avantaje şi o unicitate a sistemului de învăţământ superior francez. Sunt norocos că am fost admis la un masterat care propune formare în alternanţă. Îmi pare rău că în România nu există o astfel de practică, acesta fiind şi unul dintre motivele care m-au determinat să aleg Franţa în detrimentul României”, a explicat tânărul.
Acesta recunoaşte că în România, legătura dintre universităţi şi piaţa muncii e aproape inexistentă. Şi e de părere că dacă lucrurile s-ar schimba, altfel ar sta lucrurile pentru studenţi sau absolvenţi.
„În România, legătura şi comunicarea între universităţi şi piaţa muncii este aproape absentă. Acest lucru face ca unele specializări universitare să nu corespundă mai deloc exigenţelor actuale ale pieţei muncii, ceea ce înseamnă absolvenţi şomeri sau care lucrează în domenii total diferite de cel în care s-au specializat. Dacă în România s-ar implementa un sistem de formare în alternanţă, studenţii ar avea şanse de angajare mult mai mari, atât în ţară, cât şi în străinătate”, a conchis Dan Mădălin Pavel.
Bistriţeanul îşi va începe munca în cadrul Ministerului în luna septembrie. Până atunci se poate bucura de vacanţă şi de reuşitele efortului depus.
-
Retailerul german de îmbrăcăminte KiK deschide al treilea magazin din Transilvania la Bistriţa
Situat în Galeriile Comerciale B1 Retail Park, primul magazin KiK de la Poarta Transilvaniei se întinde pe o suprafaţă de peste 650 mp şi a fost dezvoltat cu o investiţie de peste 150.000 de euro.
„Ne bucurăm să venim la Bistriţa cu ocazia deschiderii primului magazinului KiK la Poarta Transilvaniei şi avem convingerea că brandul nostru va fi foarte bine primit de către bistriţeni. Ne dorim să avem o creştere la fel de dinamică pe piaţa din România şi, mai ales, să fim primiţi cu aceeaşi căldură în fiecare oraş în care venim. Strategia companiei este îndreptată către clienţii nostri, astfel KiK pune accent pe calitatea produselor sale la un preţ accesibil,” a declarat Raluca Hartmann, director general KiK România.
Pâna la finalul anului, retailerul german va mai deschide al doilea magazin la Oradea, un magazin la Vaslui, unul la Râmnicu Vâlcea şi unul la Craiova.
KiK este unul dintre cei mai mari discounteri de modă din Germania, ce deţine o reţea vastă de magazine la nivel european. Odată cu intrarea pe piaţa din România în luna septembrie, KiK ţinteşte extinderea pe plan naţional prin deschiderea a 45 de unităţi până la finalul anului 2019. Oferta de produse a brandului este reprezentată în proporţie de 70% de segmentul de textile, haine de calitate germană pentru toate vârstele şi mărimile, fiind completată de alte articole non-food, precum cadouri, accesorii, decoraţiuni, jucării şi articole de papetărie. Obiectivul discounterului german este ca produsele KiK să ajungă în fiecare dulap de haine din Europa.
-
Retailerul german de îmbrăcăminte KiK deschide al treilea magazin din Transilvania la Bistriţa
Situat în Galeriile Comerciale B1 Retail Park, primul magazin KiK de la Poarta Transilvaniei se întinde pe o suprafaţă de peste 650 mp şi a fost dezvoltat cu o investiţie de peste 150.000 de euro.
„Ne bucurăm să venim la Bistriţa cu ocazia deschiderii primului magazinului KiK la Poarta Transilvaniei şi avem convingerea că brandul nostru va fi foarte bine primit de către bistriţeni. Ne dorim să avem o creştere la fel de dinamică pe piaţa din România şi, mai ales, să fim primiţi cu aceeaşi căldură în fiecare oraş în care venim. Strategia companiei este îndreptată către clienţii nostri, astfel KiK pune accent pe calitatea produselor sale la un preţ accesibil,” a declarat Raluca Hartmann, director general KiK România.
Pâna la finalul anului, retailerul german va mai deschide al doilea magazin la Oradea, un magazin la Vaslui, unul la Râmnicu Vâlcea şi unul la Craiova.
KiK este unul dintre cei mai mari discounteri de modă din Germania, ce deţine o reţea vastă de magazine la nivel european. Odată cu intrarea pe piaţa din România în luna septembrie, KiK ţinteşte extinderea pe plan naţional prin deschiderea a 45 de unităţi până la finalul anului 2019. Oferta de produse a brandului este reprezentată în proporţie de 70% de segmentul de textile, haine de calitate germană pentru toate vârstele şi mărimile, fiind completată de alte articole non-food, precum cadouri, accesorii, decoraţiuni, jucării şi articole de papetărie. Obiectivul discounterului german este ca produsele KiK să ajungă în fiecare dulap de haine din Europa.
-
Un român a UIMIT LUMEA cu invenţia sa, pentru asta a primit „premiul Nobel pentru Juniori”
Obosit după multe drumuri şi emoţii resimţite în ultimele două zile, Cristian Bodnar a povestit pentru Bistriţeanul.ro că întreaga ceremonie a fost extraordinară. „Preşedintele Irlandei, care ar fi trebuit să ofere distincţiile, nu a putut fi prezent, din păcate, pentru că la ei tocmai se încheiaseră alegerile… Gala de decernare s-a desfăşurat într-o atmosferă foarte frumoasă şi selectă, în cea mai prestigioasă şcoală de avocatură din Irlanda, într-o clădire care există parcă de prin 1512..”Despre proiectul de cercetare care l-a propulsat pe Cristian Bodnar între cei mai promiţători studenţi ai lumii puteţi citi detalii accesând linkul de mai jos:Cristian Bodnar din Bistriţa va primi de la preşedintele Irlandei premiul Nobel pentru juniori!„A fost extraordinar, pentru că am întâlnit mulţi oameni interesanţi şi mai toţi câştigătorii m-au impresionat cu ce au făcut în zona lor de activitate. Speakerii au fost în special profesori de la universităţi de prestigiu din lume, dar au participat şi reprezentanţii unor ONG-uri, membri ai Guvernului şi economişti… Am avut de susţinut o prezentare despre proiectul meu. A fost şi o sesiune de întrebări după prezentare… A fost bine. Toată lumea a fost interesată, unii au zis că e spectaculos ce am făcut… Mi-a plăcut şi Dublinul în general… Am avut şi ceva timp să vizităm din obiectivele turistice, după conferinţă. Dar acum sunt obosit rău, am o groază de lucru în Cambridge. Dar a meritat totul cu vârf şi îndesat…”, a mai povestit Cristian Bodnar.Cristian Bodnar a ajuns la proiectul pentru care a primit distincţia Undergraduate Awards mai mult sau mai puţin întâmplător, căutând un subiect de cercetare pentru proiectul anului III. „Am tot citit lucrări de cercetare până când am găsit ceva interesant… În linii mari, este vorba despre un program care generează imagini din text: îi dai o descriere, iar el încearcă să genereze o imagine care respectă descrierea aceea, ca un om care şi-ar imagina aşa ceva… Spre deosebire de imaginile Google, aici este vorba despre imagini noi, în timp ce pe Google găseşti imagini deja existente. Programul construieşte imagini noi, le creează aproape din nimic, practic de la zero, nu le culege de pe net…”, ne-a explicat Cristian Bodnar, scrie www.bistriteanul.ro -
Bistriţa-Năsăud, în topul DEFRIŞĂRILOR ILEGALE. Satul HOŢILOR: Un bărbat, prins de 57 de ori la furat
Ultimul raport al Greenpeace România arată că anul trecut, au existat în România 12.487 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, în medie 34 de cazuri pe zi, cu 32% mai multe decât în anul anterior. Pe primul loc în top, cu cele mai multe tăieri ilegale se află judeţul Mureş, cu peste 1.500 de cazuri, iar judeţul Bistriţa-Năsăud ocupă locul 5, cu 619 cazuri de tăieri ilegale.
Conform datelor Inspectoratului de Poliţie Bistriţa-Năsăud, pe linie silvică s-a înregistrat o creştere cu aproape 80% a faptelor sesizate, iar ca urmare a neregulilor constatate, poliţiştii au confiscat 2.105 mc material lemnos şi 36 de maşini folosite de hoţii de lemne. Poliţiştii au dat şi 384 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 862.000 lei.
La rândul lor, inspectorii Gărzii Forestiere Bistriţa-Năsăud au făcut sute de controale şi au descoperit că a fost tăiată ilegal o canitate de aproape 9.800 mc de lemn, pagubele depăşind 2,2 milioane de lei.
-
România turistică, descoperită de pe şaua calului. Un tânăr a început o afacere cu ajutorul unor cai salvaţi de la moarte
În Bistriţa-Năsăud, Simion Crăciun oferă servicii de turism ecvestru şi străinii îl caută să le fie ghid. În aceste zile se ocupă de o familie de turişti belgieni care au venit pentru prima oară în România şi vor să o descopere de pe cal. Simi le-a pus la dispoziţie trei cai arabi pur sânge, blânzi şi ascultători.
După câteva ore de plimbare, Simi caută un loc umbros unde grupul se opreşte pentru odihnă şi un mic picnic. Turiştii caută lemnele pentru foc pentru a încălzi alimentele produse în gospodărie: brânză, cârnaţi şi slănină.
Simi a început afacerea cu nişte cai pe care i-a salvat de la moarte. De aceea, ferma lui se numeşte “Caii Lupilor”, pentru că în trecut exista obiceiul de a se lăsa pradă lupilor caii consideraţi că nu mai sunt buni de nimic. Kazak, Sheeba şi Samira au avut un astfel de trecut, scrie stiriletvr.ro
-
Câţi bani a făcut în trei zile restaurantul românesc care „se bate” cu McDonald’s şi KFC
Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan a redeschis de curând unitatea din centrul comercial Mega Mall Bucureşti, cu o investiţie de aproximativ 110.000 euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
În primele trei zile de la inaugurare, s-au înregistrat vânzări în valoare de circa 10.200 euro şi un trafic de 1.679 de clienţi, după cum reiese din infrormaţiile trimise de companie.
Reprezentanţii Spartan au ca ţintă o creştere a vânzărilor cu circa 40% în al doilea semestru (S2) din 2018, faţă de aceeaşi perioadă din 2017.
„Avem planuri mari pentru această unitate şi cred că pentru a avea succes, foarte importantă este respectarea principiilor francizei. Experienţa pe care am acumulat-o în cei doi ani de când mă ocup de restaurantul Spartan din Cora Pantelimon, cred că mă va ajuta extrem de mult să aduc această unitate acolo unde ne dorim, în termeni de profitabilitate, în cel mai scurt timp”, a declarat Răzvan Nanuş, Director General al Rerum Food S.R.L., companie prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.
Restaurantul ocupă o suprafaţă de 60 de metri pătraţi în zona de food-court a centrului comercial, în apropierea restaurantului KFC.
Proiectele francizatului Spartan care a preluat restaurantul din Mega Mall includ deschiderea unei noi unităţi în Bucureşti, în cursul acestui an, în hypermaketul Carrefour Orhideea, precum şi inaugurarea primei unităţi stradale din capitală.
„În afară de toate marile centre comerciale, ne dorim să ne extindem şi la nivel de unităţi stradale în Bucureşti. Din punct de vedere al rentabilităţii, într-un oraş care prezintă caracteristicile Bucureştiului, putem deschide maximum 20 – 25 de restaurante, dar mai avem până acolo. Avem în plan inaugurarea primului restaurant stradal în circa un an, iar acum ne concentrăm foarte mult pe alegerea celei mai bune zone”, a punctat Ştefan Mandachi, CEO al Strong MND S.R.L., compania deţinătoare a francizei Spartan.
Spartan a înregistrat la nivelul întregului grup, restaurante proprii şi restaurante francizate, o creştere a cifrei de afaceri cu peste 24%, faţă de S1 2017. Cifra de afaceri raportată la nivelul anului trecut este de 20 milioane de euro, mai mare cu 52% faţă de 2016, când s-a situat la 14 milioane de euro. În 2018 sunt planificate, la nivel naţional, deschideri în toate oraşele în care nu există încă nicio unitate marca Spartan: Sibiu, Oradea, Bistriţa, Satu Mare, Roman.
Răzvan Nanuş, omul de afaceri care a preluat franciza Spartan din Mega Mall, are 33 de ani şi o experienţă de şapte ani pe piaţa restaurantelor de tip fast-food. Înainte de a prelua franciza pentru unitatea Spartan din Cora Pantelimon, în august 2016, a fost Director de Dezvoltare în cadrul S.C. Strong MND Corporation. În prezent, este şi partener pe partea de dezvoltare pentru platforma de francize francizelacheie.ro.
Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 39 de restaurante, dintre care 15 sunt restaurante proprii şi alte 24 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 22 de oraşe din ţară: Suceava, Alba Iulia, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti,
Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ, Constanţa, Bacău şi Bistriţa.Cifra de afaceri înregistrată la nivelul întregului grup (restaurante proprii şi restaurante francizate) în 2017 este de 20 milioane de euro. În cele 15 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate 240 de persoane, iar în total, în toate cele 39 de unităţi lucrează peste 600 de oameni.