BusinessMagazin

Tag: bere

  • Motivul pentru care toţi cei 80 de locuitori ai unui sat AU DEVENIT MILIONARI

    Toţi cei 80 de locuitori ai satului spaniol Cerezales del Condado au deveni milionari în dolari. Averea lor nu este rezultatul câştigului la El Gordo, loteria naţională spaniolă, ci se datorează faptului că acesta este oraşul de naştere al lui Antonino Fernández.
     
    Fernández a fost cel de al 11-lea membru al unei familii cu 13 copii şi a emigrat în Mexic în 1949, când avea 32 de ani. A evoluat în carieră până la funcţia de CEO al grupului Modelo, compania care produce berea Corona. 
    El a murit în luna august a acestui an, la 99 de ani, vârstă până la care ajunsese miliardar. 
    Testamentul lui a prevăzut ca 169 de milioane de lire sterline să fie lăsate locuitorilor Cerezales, satul în care el s-a născut şi a copilărit. Astfel, fiecare dintre locuitorii acestuia au moştenit circa 2 milioane de lire sterline.
     
    Fernández s-a născut pe 13 decemrbie 1977 în sărăcie, iar la 14 ani a fost nevoit să renunţe la şcoală fiindcă părinţii lui nu îşi permiteau taxele. După Războiul Civil Spaniol s-a mutat în oraşul Leon din nordul Spaniei, unde s-a căsătorit cu Cinia González Díez.
     
    În 1949, unchiul soţiei sale, care deţinea grupul Modelo, a invitat cuplul să se mute în Mexic, unde Fernández a şi început să lucreze pentru berărie, ca angajat în depozit.
     
    A avansat treptat în funcţii şi până în 1971 a devenit CEO al companiei. El a ajutat Corona să devină nu numai cea mai populară bere din Mexic, dar şi un adevărat fenomen din punct de vedere al  exporturilor. 
    Corona Extra este a doua cea mai importată bere la sticlă din Statele Unite ale Americii, cu vânzări anuale de 693 de milioane de dolari. 

  • Motivul pentru care toţi cei 80 de locuitori ai unui sat AU DEVENIT MILIONARI

    Toţi cei 80 de locuitori ai satului spaniol Cerezales del Condado au deveni milionari în dolari. Averea lor nu este rezultatul câştigului la El Gordo, loteria naţională spaniolă, ci se datorează faptului că acesta este oraşul de naştere al lui Antonino Fernández.
     
    Fernández a fost cel de al 11-lea membru al unei familii cu 13 copii şi a emigrat în Mexic în 1949, când avea 32 de ani. A evoluat în carieră până la funcţia de CEO al grupului Modelo, compania care produce berea Corona. 
    El a murit în luna august a acestui an, la 99 de ani, vârstă până la care ajunsese miliardar. 
    Testamentul lui a prevăzut ca 169 de milioane de lire sterline să fie lăsate locuitorilor Cerezales, satul în care el s-a născut şi a copilărit. Astfel, fiecare dintre locuitorii acestuia au moştenit circa 2 milioane de lire sterline.
     
    Fernández s-a născut pe 13 decemrbie 1977 în sărăcie, iar la 14 ani a fost nevoit să renunţe la şcoală fiindcă părinţii lui nu îşi permiteau taxele. După Războiul Civil Spaniol s-a mutat în oraşul Leon din nordul Spaniei, unde s-a căsătorit cu Cinia González Díez.
     
    În 1949, unchiul soţiei sale, care deţinea grupul Modelo, a invitat cuplul să se mute în Mexic, unde Fernández a şi început să lucreze pentru berărie, ca angajat în depozit.
     
    A avansat treptat în funcţii şi până în 1971 a devenit CEO al companiei. El a ajutat Corona să devină nu numai cea mai populară bere din Mexic, dar şi un adevărat fenomen din punct de vedere al  exporturilor. 
    Corona Extra este a doua cea mai importată bere la sticlă din Statele Unite ale Americii, cu vânzări anuale de 693 de milioane de dolari. 

  • Topul săptămânii: cei mai puternici berari

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Tot ce trebuie să ştiţi despre bere – VIDEO

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Berea artizanală, noua modă din industria băuturilor. Cine sunt românii care fac bere artizanală şi cât de profitabil e un asemenea business

    Ce este berea artizanală? Cum şi când a apărut berea artizanală pe plan local, cine sunt cei care produc şi cei care consumă o astfel de bere? Şi care este viitorul unui astfel de business într-o piaţă unde majoritatea băutorilor de bere aleg lager la PET? Acestea sunt câteva din întrebările la care ne propunem să răspundem.

    Pasiunea pentru licoarea cu o istorie de mii de ani a fost principalul motor pentru mulţi dintre antreprenorii români care au ales să dezvolte afaceri în domeniul berilor artizanale. Cel mai adesea, ei au trecut de la producerea pentru propriul consum la înfiinţarea unei microberării.

    În urmă cu câţiva ani, atunci când răsfoiai meniul unui restaurant, vedeai vinuri, spirtoase, cocteiluri şi bere. Azi, în majoritatea localurilor, în meniu, pe lângă berile cunoscute deja şi-au făcut apariţia şi berile artizanale. În plus, tot mai multe baruri şi-au diversificat oferta şi au apărut mai multe localuri specializate unde sunt oferite doar beri de tip craft (artizanale). Unul dintre acestea a fost lansat recent chiar de către fondatorii Zăganului, unul dintre primii jucători pe piaţa berii artizanale din România.

    Berea artizanală (craft) este o bere făcută după o reţetă proprie, originală şi este produsă în cantitate mică, sub 5.000 de hectolitri pe an, susţin unii. „Berea artizanală se naşte din pasiune, iscusinţa berarului, respectarea proceselor naturale de fermentare şi ingredientele alese”, spune Laurenţiu Bănescu, unul dintre fondatorii Zăganului, care exemplifică două etape extrem de importante în realizarea berii craft, „unde se creează magia şi drojdia îşi face treaba transformând zaharurile în CO2 şi alcool”. Cele două etape sunt fermentarea primară şi maturarea. Perioada de fermentare durează „până la o săptămână”, în schimb maturarea poate dura şi un an. „Există în lume beri maturate în butoaie de lemn o perioadă lungă de timp”, adaugă Bănescu.

    „Artizanul are producţia mică, pentru că face bere el însuşi, tradiţional, cu pasiune. Dacă fac milioane de hectolitri şi schimb doar eticheta, nu e nimic artizanal în asta. În al doilea rând, un produs artizanal trebuie să fie de calitate, iar în realizarea lui să nu se folosească enzime, acceleratori, stabilizatori sau astfel de lucruri care pot să accelereze procesul de fermentaţie”, susţine Arnaud Dussaix, unul din fondatorii microberăriei Sikaru.

    Berea craft este un adevărat fenomen în State Unite ale Americii, unde există peste 4.600 de microberării, mai multe decât în 1873; acestea îşi adjudecă 12% din întreaga piaţă de bere, potrivit Brewers Association. Şi este de aşteptat ca numărul de microberării, la nivel global, să crească datorită cererii ridicate pentru beri artizanale. Numai în Europa numărul microberăriilor a ajuns la 740 în 2015, conform firmei de cercetare Grand View Research.

    Odată cu creşterea curentului de bere artizanală la nivel global, şi în România au început să apară mai multe microberării care produc bere artizanală de culori şi gusturi diferite. Aşadar, potrivit datelor Asociaţia Berarii Europei, în doar şapte ani numărul microberăriilor a crescut de la niciuna în 2010 la cel puţin 15 în 2016, iar alte două-trei se află în procesul de a primi autorizaţie de funcţionare.

    În România funcţionează circa 30 de fabrici de bere, jumătate dintre ele fiind microberării. Cu toate acestea, Marius Mircea, directorul executiv al Clinicii de Bere, microberărie funcţională încă din 2011, spune că berea artizanală încă nu este un fenomen în Romania, „din simplul motiv că există prea puţini producători locali, care să poată genera o mişcare relevantă în domeniu. Cele mai multe microberării sunt în Bucureşti, dar în afară de Zăganu, au producţii foarte micii şi realizează doar beri speciale, mai greu accesibile pentru un public mai larg”.

    Ioan Mitroi, proprietarul berero.ro, un magazin online specializat în vânzarea de bere artizanală, este de părere că berea artizanală „e un fenomen început acum aproximativ patru ani în România. Are un viitor, un public – mai ales că o bună parte din el este educat în a consuma produse de calitate.”

    Valoarea pieţei globale a berii artizanale a fost evaluată la 85,2 miliarde de dolari în 2015 de către Grand View Research şi prognozele se referă la creştere, datorită penetrării unor astfel de produse în pieţe precum Africa de Sud, Australia sau Brazilia. Mai mult, aceeaşi firmă de cercetare previzionează că piaţa berii artizanale la nivel global ar putea atinge o valoare de peste 500 de miliarde de dolari până în 2025.

    Europa ar urma să aibă cea mai mare cotă de piaţă din punctul de vedere al valorii şi al volumului; consumul ridicat combinat cu preferinţa consumatorilor europeni pentru băuturile aromatizate reprezintă factorul care va influenţa creşterea în pierioada următoare. Cele mai mari pieţei europene pentru bere craft sunt Marea Britanie şi Germania, care reprezintă un sfert din piaţa europeană de profil. Piaţa americană continuă să crească datorită schimbării preferinţelor consumatorului către o bere artizanală, iar cele mai rapide avansuri ar urma să aibă loc în America Centrală şi de Sud, dar şi Africa de Sud.

  • Halewood Wines & Spirits lansează în România un brand de bere artizanală premium, originar din Marea Britanie

    Fondată în 1900, în Oldbury, Marea Britanie, Sadler`s este o afacere de familie, condusă în prezent de a cincea generaţie de berari, care produce beri artizanale de calitate. Gustul incomparabil al berii Sadler`s este dat de varietatea de hamei şi ingredientele premium.

    Portofoliul Sadler`s cuprinde gama Signature Ales, cu şase tipuri de bere Ale atent selecţionate, printre care Peaky Blinder, Worcester Sorcerer şi Hop Bomb, completată de o gamă sezonieră Craft Ales, din care fac parte premiatul Mud City Stout şi berea roşie Red Ipa. Berile Sadler`s vor fi prezente şi pe piaţa din România, atât în HoReCa, cât şi în marile lanţuri de retail.

    Berea artizanală face parte dintr-un curent în plin avânt pe plan mondial, care pune accentul pe revenirea la origini prin consumul produselor care folosesc ingrediente naturale şi sunt fabricate prin metode tradiţionale. 

    „Suntem mândri de istoria noastră şi de faptul că suntem berari premiaţi, în aceste momente interesante în care piaţa de bere artizanală avansează. Suntem o afacere de familie care va continua să producă beri de calitate, intreresante şi inovatoare pentru clienţii noştri. Suntem mândri de parteneriatul cu Halewood Wines & Spirits, care ne oferă oportunitatea de a ne extinde în întreaga lume. Suntem încrezători că piaţa din România va aprecia berile noastre, mai ales în contextul în care berea craft se bucură aici de un val de simpatie şi de o cerere în creştere”, a declarat Chris Sadler, Managing Director Sadler`s.

    „Suntem bucuroşi să lansăm berile Sadler`s pe piaţa din România. Aceste beri artizanale vin natural în completarea portofoliului nostru de vinuri, pe care le producem cu atâta pasiune, şi a băuturilor spirtoase din Marea Britanie, pe care le distribuim local, o parte din ele fiind produse tot artizanal. Credem că berile Sadler’s vor fi primite foarte bine de piaţa locala, cu atât mai mult cu cât categoria de bere artizanală este în creştere la nivel mondial şi în România”, a declarat Paul Murden, General Manager Halewood Wines & Spirits România.

     

  • Pompierii intervin la fabrica de bere din Rahova, unde acoperişul stă să se prăbuşească

    Din cauza vântului puternic din Capitală, unele elemente al construcţiei fabricii de bere de pe strada George Coşbuc sunt în pericol de cădere, astfel că pompierii intervin cu o autoscară, au declarat reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bei BERE la serviciu şi eşti plătit regeşte. Unde se pot înscrie cei care îşi doresc acest JOB

    Potrivit Nottingham Post, unul dintre obiectivele acestei cercetări este de a afla cum conţinutul de alcool şi timpul pot afecta aromele în bere. Pentru a răspunde la aceste întrebări, aceştia recrutează şi antrenează oameni pentru a putea identifica mirosuri şi arome specifice. Industria berii încearcă să înveţe mai multe pentru a îmbunătăţi calitatea ingredientelor, procesele de fabricare a berii şi, în cele din urmă, berea.

    După antrenament, degustătorii de bere vor putea identifica o aromă de cafea într-o bere neagră, vor detecta malţul într-un ale sau vor simţi mirosul de pin dintr-o bere care foloseşte hamei Mosaic. Nu numai că aceşti degustători profesionişti de bere vor răspunde la întrebările unor cercetători, dar vor afla exact ce mirosuri şi arome se află în halba lor.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI