BusinessMagazin

Tag: bauturi

  • Băuturi răcoritoare, retrase din mai multe magazine deoarece conţin oxid de etilenă

    Sticle cu băuturi răcoritoare au fost retrase din magazinele Metro, Carrefour, Selgros şi Penny, din cauza oxidului de etilenă descoperit într-un ingredient. Cei care au cumpărat produsele, le pot returna şi vor primi contravaloarea lor.

    Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor anunţă că produsele au fost retrase din reţelele de magazine.

    În cazul în care aţi cumpărat produsele menţionate vă rugăm să nu le consumaţi şi să le returnaţi în magazine urmând să primiţi contravaloarea lor, au anunţat comercianţii.

    „Compania Maspex Romania, în calitate de producator al mărcii de băutură răcoritoare Figo, produs în România, a fost informată de către unul dintre furnizorii săi cu privire la existenţa substanţei oxid de etilenă ce depăşeşte limitele permise de reglementările în vigoare, într-un ingredient al materiilor prime care ni s-au livrat. Acest fapt are impact asupra anumitor produse Figo”, scrie în avertizare.

    Totuşi, producătorul spune că este vorba doar despre o măsură de suguranţă.

    „Având în vedere cantităţile extrem de mici utilizate, considerăm că nu există niciun risc pentru sănătatea consumatorilor şi compania a decis rechemarea produselor doar pentru a elimina orice suspiciune din partea acestora”, au precizat reprezentanţii companiei.

    Consumul de oxid de etilenă în cantităţi mari poate duce la tulburări cardiace şi pulmonare.

  • Criza a fost trăită diferit pe piaţa băuturilor răcoritoare: Coca-Cola şi Pepsi au scăzut cu peste 11%, Aqua Carpatica are un avans de 33%, iar producătorul Borsec nu scade

    ♦ Producătorii Coca-Cola şi Pepsi sunt singurii jucători din topul celor mai mari companii de pe piaţa băuturilor răcoritoare care au înregistrat în 2020 scăderi de peste 10% ale cifrelor de afaceri.

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi non-alcoolice din România, şi Qua­drant-Amroq Be­vera­ges, producătorul mărcii de suc Pepsi, aflat pe a doua poziţie în topul celor mai mari pro­ducători de băuturi nonalco­olice, au mers în jos în acelaşi ritm în 2020, ambele înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 11%.

    Astfel, Coca-Cola HBC România, cu trei fabrici pe plan local, a avut venituri de 2,4 miliarde de lei în 2020 şi Quadrant-Amroq Beverages a avut venituri nete de 947 de milioane de lei, coborând sub miliardul pe care tocmai îl obţinuse în 2019, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Oficialii Coca-Cola HBC România spun că instabilitatea sectorului HoReCa a fost una dintre cele mai mari provcări cu care s-au confruntat anul trecut, pe care o simt şi acum, pentru că „zeci de mii de clienţi încă sunt puternic afectaţi de re­stric­ţiile impuse pentru siguranţa tuturor“. 

    „Provocarea cea mai mare este să ră­mânem competitivi într-o piaţa aflată în con­tinuă schimbare şi să rămânem în topul listei. Presiunea financiară îşi spune cu­vân­tul, observăm modificări în compor­ta­mentul şi alegerile pe care le fac cum­pără­to­rii“, au spus reprezentanţii companiei Coca-Cola HBC România. Ei au răspuns la în­trebările ZF cu ocazia întocmirii unei noi ediţii a catalogului „Cei mai mari jucători din economie“.

    În ceea ce priveşte profitul net al com­pa­niei Coca-Cola HBC România, acesta a scăzut cu 14% faţă de anul anterior, până la 335 mil. lei. Profitul net al Quadrant-Amroq Beverages s-a redus de peste 13 ori, până la 5,4 mil. lei, în 2020.

    De altfel, Romaqua Group, cel mai mare jucător de pe piaţa românească de apă mi­nerală şi bere, a rămas la un nivel constant (843 mil. lei în 2019 şi 841 mil. lei în 2020) într-un context economic mai puţin favorabil, dată fiind pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu restricţiile de circulaţie.

    Totodată, din top 10 cei mi mari jucă­tori de pe piaţa de băuturi nonalcoolice au mai înregistrat scăderi companiile Euro­pean Drinks (-2,3%), producătorul Izvorul Mi­nunii, La Fântâna (-7,8%) şi Perla Harghitei (-7,1%).

    Însă, sunt şi companii din top care au avut creşteri importante în 2020, cea mai mare fiind a companiei Carpathian Springs, deţinută de antreprenorul Jean Valvis. Producătorul Aqua Carpatica a avut un avans de 33% faţă de anul anterior, ajungând la 379 de milioane de lei şi, astfel, clasându-se pe locul 5 în top, după ce a urcat o poziţie în clasament.

    De altfel, Maspex, care are în portofoliu Tymbark şi Tedi, a crescut cu 6,5% până la 685 de milioane de lei şi Alconor Company a crescut cu 16,8% până la 139 de milioane de lei.

    Cererea pe piaţa băuturilor răcoritoare a fluctuat în 2020, deoarece consumul s-a mutat acasă, după ce HoReCa s-a închis, iar traficul din retail a scăzut în urma restricţiilor de circulaţie impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului. 

     

  • Reducerea obezităţii costă: Polonezii sunt indignaţi de creşterea preţului băuturilor răcoritoare Coca-Cola şi Pepsi după introducerea taxei pe zahăr

    De la începutul acestui an, Polonia a impus o nouă taxă pe băuturile îndulcite, determinând o creştere puternică a preţurilor Coca-Cola şi Pepsi, scrie Politico.

    Guvernul spune că taxa este necesară în lupta contra obezităţii, însă consumatorii şi companiile cred că este doar o nouă cale de a acoperi găurile din bugetul ţării pe seama lor.

  • Românii beau tot mai multe energizante. Pe această piaţă lupta la vârf se dă între Hell şi Red Bull, dar mărcile private vin tare din urmă

    Piaţa de energizante şi-a continuat creşterea în 2020 pe fondul unui interes crescut al românilor pentru astfel de băuturi. Spre exemplu, anul trecut consumul de băuturi energizante s-a situat la peste 35 de milioane de litri, adică circa 1,8 litri per capita, ceea ce înseamnă o creştere de 40% faţă de 2015 spre exemplu.

    “Consumatorii din România caută tot mai mult băuturi energizante, motiv pentru care această piaţă se diversifică şi multe nume noi apar în peisaj”, spun analiştii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor despre evoluţia pieţei de profil în 2020.

    Liderul pieţei în funcţie de volumele vândute este brandul Hell Energy, produs de compania cu acelaşi nume din Ungaria. Brandul a devenit lider în 2018, depăşind Red Bull şi a reuşit să îşi păstreze această poziţie în anii ce au urmat. Mai mult, şi-a majorat cota de piaţă, inclusiv în 2020, an marcat de pandemia de Covid-19. Situaţia României este una particulară dat fiind că în multă ţări Red Bull este lider, spun oficialii Euromonitor.

    “Dat fiind că românii sunt tot mai sofisticaţi în gusturi şi tot mai atenţi la ceea ce consumă, brandurile lansează tot mai multe produse noi, declinări ale articolelor de bază. Spre exemplu, Hell Energy, liderul pieţei de energizante, a lansat două ediţii limitate la final de 2019, una cu aromă de cireşe şi struguri şi o alta cu guava şi yuzu.”
    Pe această piaţă, alt jucător important este Monster Beverage Corp cu brandul Monster adus pe plan local de Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi răcoritoare. De asemenea, în top se regăseşte şi brandul românesc Rienergy, produs de European Food, compania fraţilor Micula, conform celor mai recente date.

    “Mărcile private devin şi ele tot mai vizibile pe această piaţă, lanţurile de retail încercând să capitalizeze potenţialul ne-exploatat al acestei categorii. Ei pariază pe apetitul consumatorilor cu venituri mai mici, mai ales în contextul Covid-19, pandemie care a redus puterea e cumpărare.”

    Astfel, loc de creştere există încă.

     

     

     

  • Schimbările importante făcute de cel mai mare lanţ de cafenele din România pentru a se alinia la tendinţele internaţionale

    În paralel cu noile deschideri şi parteneriate de francizare încheiate recent, lanţul de cafenele 5 to go a introdus în România şi un concept menit să alinieze industria locală HoReCa la tendinţa internaţionalĂ de înlocuire a produselor din plastic, utilizate intens în această industrie, cu alternative ecologice şi biodegradabile. Ce aşteptări au reprezentanţii businessului în urma adoptării acestei măsuri?

    „Iniţiativa de a înlocui paiele de plastic din locaţiile 5 to go nu este una nouă, analizăm acest lucru de ceva timp. Planul era de a lansa paiele comestibile la începutul anului, însă perioada de criză prin care am trecut ne-a forţat să amânăm momentul cu câteva luni. Această iniţiativă face parte dintr-un plan de business pe termen lung, prin care ne-am propus să devenim o afacere 100% sustenabilă, care vizează utilizarea exclusivă de materiale din surse sustenabile şi regenerabile, până în 2025”, spune Radu Savopol, cofondator al 5 to go.

    Decizia a venit după ce antreprenorul a participat, alături de Lucian Bădilă, celălalt fondator al companiei, la foarte multe conferinţe şi târguri de profil în străinătate, unde au cunoscut antreprenori din industria HoReCa şi au descoperit produse noi, inovatoare. Noile game de paie au fost introduse „în premieră în România”, în urma unei investiţii iniţiale de 20.000 de euro şi a încheierii unui parteneriat cu producătorul spaniol Sorbos. În primul an de la lansare, acestea vor putea fi găsite exclusiv în reţeaua companiei, urmând ca, ulterior, să fie distribuite de către 5 to go şi către alte businessuri din industrie în calitate de reprezentant local autorizat. „E un produs unic pe care cu siguranţă şi-l vor dori şi alte firme. Ne dorim să distribuim aceste paie către cât mai multe businessuri HoReCa, care alegând produse prietenoase cu mediul înconjurător se alătură şi demersului de a proteja planeta.”

    Anul trecut, în reţeaua 5 to go s-au consumat peste 1 milion de paie din plastic, însă reprezentanţii companiei estimează că, la începutul lunii august, acestea vor fi înlocuite complet cu noile alternative. În urma introducerii paielor comestibile pentru băuturile reci, precum limonadă, smoothie, frappe, ice coffee, reprezentanţii businessului estimează o creştere cu 15% a acestei categorii, în timp ce 10% dintre clienţi probabil vor renunţa probabil complet la folosirea paielor pentru consumul băuturilor reci.

    „Probabil că o parte dintre clienţi, mai ales pe segmentul de vârstă 10-18 ani, vor alege să le consume din curiozitate, iniţial, mai ales că au şi diferite arome, de la ciocolată sau căpşuni, până la măr sau lime”, spune Savopol. Potrivit lui, paiele comestibile „încep să se dizolve în băutură după o oră, nu schimbă cu nimic proprietăţile băuturilor reci şi sunt disponibile în 5 variante – cu aromă de ciocolată, de căpşuni, de măr, de lime şi fără aromă”. Legat de costuri, deşi admite că acestea presupun un cost suplimentar pentru companie, antreprenorul spune că au luat decizia de a nu creşte preţurile, „tocmai pentru că ne şi dorim să încurajăm acest proces de «transfer» către produsele mai prietenoase cu mediul.” Cei care vor totuşi să îşi cumpere paie comestibile şi pentru acasă au varianta unui pachet de şapte paie, vândute la preţul de 5 lei.

    Pe viitor, reprezentanţii 5 to go au în vedere înlocuirea şi a altor produse din reţea. „Mai avem în stand-by alte câteva produse pe care le-am descoperit, care nu există în România şi pe care analizăm să le aducem. Planul nostru vizează şi introducerea paharelor şi capacelor biodegradabile, în viitor. Momentan, aşteptăm să se liniştească lucrurile, în contextul pandemiei. Mare parte dintre produsele biodegradabile vin din China, materia primă există doar acolo, iar lucrurile sunt mai greu de realizat acum.

    Însă sunt optimist că vom reveni la normalitate curând şi ne vom putea continua planurile.”
    În opinia lui Savopol, românii nu au deprins cu adevărat necesitatea reciclării. „Observ o schimbare pozitivă în această direcţie în ultimii ani, însă mai avem mult până să ne putem mândri că îmbrăţişăm un comportament eco friendly. Nu vreau să fiu pesimist, că nu-mi stă în fire, dar ar trebui să ne intre în reflex să colectăm selectiv pentru a putea recicla, aşa cum ştim că trebuie să bem apă. Să ne obişnuim cu această îndatorire a noastră şi s-o tratăm cu responsabilitate. Cred că doar de noi depinde. Pe o scară de la 1 la 10, aş spune că ne situăm pe la jumătate, la 5.”

    Lanţul românesc de cafenele 5 to go, fondat în urmă cu cinci ani, a ajuns în prezent la 180 de unităţi la nivel naţional, dintre care 25 au fost deschise începând cu 5 mai, dată la care compania şi-a reluat activitatea, după blocajul impus de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei. Anul acesta, compania a fost clasată pe poziţia 23 în topul celor mai importante 80 de lanţuri de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu, realizat de revista FoodService, urcând trei poziţii în clasament faţă de anul 2018. Totodată, este singurul nume românesc inclus în top. Potrivit ZF, dintre cele mai mari 25 de reţele de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu doar cinci sunt active în România: McCafe, Starbucks, Gregory’s, 5 to go şi Segafredo, din listă lipsind însă chiar liderul, Costa Coffee, brand aflat acum în portofoliul Coca-Cola.

    CONTEXT:
    Potrivit cordis.europa.eu, zilnic, în întreaga lume, sunt folosite 1 miliard de paie de plastic, cărora le ia peste de 1.000 de ani să se descompună, dar nu complet, deoarece microplasticul provenit din ele ajunge în apa de la robinet sau în alimentele pe care le cumpărăm. De asemenea, anual, peste 8 milioane de tone de plastic se acumulează în oceane, cifră aflată într-o creştere dramatică. De aici şi nevoia companiilor de a găsi alternative bio pentru ambalajele folosite. 

    DECIZIE:
    Introducerea în piaţa locală, în unităţile reţelei de cafenele
    5 to go, a unor game de paie comestibile, pentru băuturile reci, şi a paielor compostabile şi biodegradabile, pentru băuturile calde, în urma unei investiţii iniţiale de
    20.000 de euro.

    CONSECINŢE:
    Cele peste 1 milion de paie de plastic folosite anual în reţeaua companiei vor fi înlocuite treptat cu noile game, urmând ca din luna august să se folosească doar paie comestibile, compostabile şi biodegradabile. Din punctul de vedere al businessului, numărul clienţilor care consumă băuturi reci ar urma să crească cu 15%, în timp ce în jur de 10% dintre clienţi vor renunţa complet la folosirea paielor, potrivit estimărilor companiei.

  • Motivul pentru care s-ar putea să nu mai avem voie să bem în avion

    Companii aeriene precum Easyjet şi KLM din Europa, Delta Airlines şi American Airlines din Statele Unite, precum şi Virgin Australia, suspendă serviciul de servire a băuturilor alcoolice la bordul aeronavelor parţial sau total, ca răspuns al limitării răspândirii COVID-19.

    Potrivit CNN, această decizie face parte dintr-o serie de măsuri luate în industrie în scopul limitării interacţiunilor dintre pasageri şi echipajul aeronavelor.
    Multe companii aeriene limitează astfel serviciul de servire a băuturilor la apă. De asemenea, se asigură astfel că atunci când pasagerii nu mănâncă sau beau apă,  nu petrec prea mult timp fără purtarea măştii de protecţie – situaţie în care se află în mod evident atunci când consumă alimente şi băuturi.

     

  • Cum a reuşit un antreprenor să transforme un ingredient banal într-o fabrică de bani. Care este reţeta secretă

    În urmă cu peste şase decenii, antreprenorul Herman Warden Lay a fondat o companie care nu doar că i-a adus un renume internaţional, ci a stat la baza formării gigantului PepsiCo, al doilea producător de mâncare şi băuturi răcoritoare din lume.

    Lay s-a născut în Charlotte, Carolina de Nord, pe 6 martie 1909. În 1920, familia s-a mutat în Greenville, Carolina de Sud. Doi ani mai târziu, mama sa a murit de cancer, iar tatăl său s-a recăsătorit. După terminarea liceului, antreprenorul s-a înscris la Universitatea Furman, cu ajutorul unei burse de atletism, dar nu a absolvit, studiind aici doar doi ani.
    Primul său job a fost în cadrul Sunshine Biscuits, însă odată cu instalarea Marii Depresiuni a fost concediat. A lucrat apoi ca agent de vânzări pentru compania Barrett Food Company, unde livra chipsuri de cartofi clienţilor. Aria sa de acoperire s-a extins tot mai mult şi profitul pe care îl făcea a început să crească.
    În 1932, el a împrumutat 100 de dolari (1.870 de dolari la valoarea de acum a monedei) şi a fondat H.W. Lay Distribution Company, cu sediul în Atlanta, Georgia. Iniţial, compania a fost distribuitor pentru Barrett Food Products Company, fostul angajator al lui Lay.
    Antreprenorul a început să livreze chipsuri din Atlanta până în Nashville, Tennessee. Până în 1937, avea deja 25 de angajaţi şi începuse producţia proprie de snacksuri. Ulterior, compania sa a fuzionat cu The Frito Company în septembrie 1961, businessul astfel creat, Frito-Lay, devenind compania cu cele mai mari vânzări de snacksuri din SUA. 
    În 1965, Herman W. Lay (preşedinte şi director executiv al Frito-Lay) şi Donald M. Kendall (preşedinte şi director executiv al Pepsi-Cola) au decis ca cele două companii să fuzioneze, formând astfel gigantul PepsiCo, Inc.
    Lay s-a căsătorit cu Sarah Amelia „Mimi” Harper şi au avut patru copii. El a murit la 73 de ani, pe 6 decembrie 1982. Camera de Comerţ a SUA are o sală numită după Herman Warden Lay, iar Universitatea Furman oferă o bursă în numele său.
    În prezent, multinaţionala PepsiCo, a cărei subsidiară este Frito-Lay, are o echipă de 263.000 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat venituri de peste 67 de miliarde de dolari. Printre cele mai importante branduri din portofoliul Frito-Lay se numără Fritos, Cheetos, Doritos, Lay’s şi Walkers.

  • Concurs de băuturi online

    Acestea au organizat un concurs între barmanii lor, care prezintă pe pagina de Instagram a patronului cocteiluri create de ei, câştigătorii fiind cei care acumulează cele mai multe voturi din partea publicului. Voturile însă se acordă sub forma unor comenzi pentru respectivele băuturi, internauţii având la dispoziţie chiar şi un borcan virtual pentru bacşişuri, unde pot lăsa bacşiş direct pentru barmanul preferat. Borcanul virtual s-a dovedit atât de popular, încât lista de „destinatari” s-a mărit, pe ea fiind incluşi şi angajaţi de la concurenţă pe care publicul doreşte să-i recompenseze cumva. 

  • Îmbuteliatorul Coca-Cola din România a avut volume mai mari cu 5,6% în 2019

    Coca Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi, a realizat anul trecut vânzări în volum mai mari cu 5,6% faţă de anul precedent, arată datele din ultimul raport anual al companiei Coca-Cola Hellenic.

    „Categoria de băuturi carbogazoase a avut o evoluţie bună la nivel global, iar inovaţiile au susţinut aceste performanţe cu lansări noi de arome precum Coca-Cola Peach şi baobab, lămâie şi zmeură. Schweppes şi-a continuat creşterea de peste 10% ( double-digit), fiind ajutat de lansarea produsului Herbal pineapple”, se arată în raportul citat.

    Compania a raportat în 2018 (ultimele date disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe) o cifră de afa­ceri de 2,5 miliarde de lei (544 mil. euro), în creştere cu 14% faţă de anul precedent.

    Coca-Cola HBC activează în 28 de ţări şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni), o companie controlată la rândul său de familia David-Leventis şi The Coca-Cola Company (23% din acţiuni). În 2019, Coca-Cola Hellenic a înregistrat o creştere a volumelor de 3,3%, până la 2,2 miliarde de unit cases ( peste 12,4 miliarde de litri). Veniturile nete ale companiei s-au situat la peste 7 miliarde de euro, în creştere cu 5,5% faţă de anul anterior.

     

     

  • Cum au reuşit două surori din România să facă o afacere din dorinţele bărbaţilor cu bani mulţi

    Într-o vreme în care singurele cadouri de lux pentru bărbaţi erau băuturile fine, trabucurile sau cămăşile şi cravatele „de firmă”, surorile Elena Miu şi Corina Cristian s-au gândit să se nişeze pe segmentul de cadouri de lux dedicat publicului masculin, aducând însă un alt plus: serviciul de gift concierge. Astăzi au ajuns la venituri de peste jumătate de milion de lei şi continuă să atragă sute de clienţi noi an de an.

    „Modelul nostru de business constă într-un magazin de cadouri diferite de tot ce se află pe piaţă, cu exclusivitate pe tot ceea ce vindem, care a început cu o colecţie dedicată bărbaţilor şi mai apoi s-a extins şi către femei. Suntem prezenţi atât online, ca e-commerce, cât şi fizic, printr-un showroom, astfel încât clienţii să poată vedea produsele. Fiecare produs are o poveste şi este ideal să o ştii pe fiecare. Doar aşa poţi să recomanzi un cadou potrivit pentru povestea pe care clientul o are pentru tine”, spune Elena Miu, cofondatoarea magazinului de cadouri de lux MyMan.

    Elena Miu a urmat Finanţe-Bănci şi, după absolvire, a început o carieră în imobiliare. Ulterior a decis să intre, în paralel, în lumea antreprenoriatului alături de sora sa, Corina. „Chiar de atunci am simţit că viitorul comerţului va fi online, aşa că ni s-a părut o idee numai bună să clădim ceva al nostru, în paralel cu joburile noastre.” MyMan a fost lansat în 2007 şi „a apărut dintr-o pasiune personală pentru produsele pe care azi le avem în magazin”, spune antreprenoarea.

    Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în 2018 compania a înregistrat venituri de circa 545.000 de lei şi un profit de aproape 50.000 de lei. Miu spune că cifra de afaceri este în creştere an de an – „ne situăm pe la 30% creştere anuală”. Pentru anul acesta speră însă la o creştere de minimum 50%. Echipa businessului este încă mică: o foarte mare parte din vânzare şi consiliere este făcută de ea şi sora sa, cele două gift concierge ale showroomului, iar zona de site este acoperită de o echipă de development şi promovare care lucrează în regim remote, contabilitatea şi marketingul fiind, de asemenea, externalizate.

    Miu povesteşte că pe vremea când a lansat afacerea cadourile de lux nu erau o nişă bine acoperită. „Îmi aduc aminte că am făcut un research şi singurele cadouri mai speciale, mai ales pentru bărbaţi, erau băuturile fine sau trabucurile, cravatele sau cămăşile de brand.” De altfel, aşa a pornit şi MyMan: cum a dat tonul piaţa – cu băuturi fine, pipe, trabucuri, accesorii şi vinuri vechi româneşti. „Însă lucrurile acestea au devenit banale şi am vrut să mergem într-o direcţie mai creativă, să abordăm producători de produse de lux de altă natură.” Au căutat mult timp producători în România, însă atunci când găseau produse care să le placă era foarte greu de colaborat cu aceştia. „Aşa am ajuns la ideea de a începe să căutăm în Europa produse care nu se găsesc în România şi care ar fi apreciate de clienţi.”

    Deşi la început nu le-a fost deloc uşor, cum „niciun lucru care merită în viaţă nu este”, spune că nopţile nedormite au dat roade şi proiectul a prins încă de la început, aşa că au fost şi mai motivate să meargă înainte şi să dezvolte şi mai mult businessul. Aşadar, cu toate că iniţial compania a funcţonat doar în online, ulterior, „ca o etapă nouă, venită natural din cererea clienţilor”, în vara lui 2017 s-au hotărât să deschidă şi un showroom fizic, pe bulevardul Ferdinand I, cu o investiţie de 25.000 euro. Deschiderea noii unităţi a impulsionat creşterea numărului de clienţi, anul trecut acesta evoluând cu 1.200 de persoane. „Numărul clienţilor a crescut an de an, însă creşterea semnificativă a fost din momentul în care am deschis showroomul. Practic, acest pas în dezvoltarea magazinului a dus la creşterea încrederii în brandul nostru.”
    Potrivit Elenei Miu, clientela afacerii este diversă. „Având decoraţiuni speciale şi machete sau miniaturi, precum şi mici obiecte de mobilier pentru casă sau birou, s-a conturat şi un profil de clientelă de colecţionari. Totodată, unii clienţi îşi cumpără pentru propria plăcere, pentru propriul cămin un obiect de decor care ţine fie de o pasiune, fie de o completare inedită a spaţiului de acasă sau de la birou”, descrie cofondatoarea businessului preferinţele clienţilor MyMan. Ca interval de vârstă, „25-45 de ani este majoritar, iar ca proporţie domni versus doamne, doamnele sunt predominante ca procent pentru că ele sunt, de obicei, cele desemnate, fie de colegii de muncă, fie de familie, să aleagă cadoul pentru sărbătorit”.

    O parte dintre clienţi vin din zona corporate, unde Miu spune că s-a căutat mereu factorul unicitate, deosebit, altfel. „Pentru noi a fost un succes zona aceasta – pentru că avem şi serviciul de Gift Concierge, dar şi produse de import care să iasă din paleta clasică de cadouri, prin design şi raritate. Suntem importatori unici pentru 90% dintre produsele noastre, de peste 10 ani deja. Restul cadourilor le producem în România, iar lucrurile prind contur, clienţii sunt încântaţi.” Până acum spune că au oferit cu succes servicii de Gift Concierge unor companii medii şi mari din domeniul pharma, asigurări, finanţe, real estate, industria uşoară şi grea şi unor companii de stat. „Un exemplu de proiect de decorare pentru un client din real estate a constat în decorarea unei vile de pe malul lacului Snagov, unde am livrat o selecţie rară de decoraţiuni nautice, în temă cu locul în care se afla imobilul.”

    Cu toate că o parte din produsele din portofoliul companiei pot fi achiziţionate drept cadou unisex, de curând cele două surori au lansat, cu o investiţie de 5.000 de euro, o nouă linie de produse, de data aceasta dedicată femeilor – MyWoman – care include, printre altele, genţi, rucsacuri, portofele şi seturi de scris.

    Dacă la începuturile businessului cele două surori-antreprenoare s-au axat exclusiv pe zona de produse high end, cu articole de lux precum seturi de şah persan cu preţuri de peste 2.300 de lei, pe parcurs au introdus şi produse accesibile, mergând chiar spre pragul de 50-100 de lei. „Spre exemplu, avem acum o linie de accesorii din plută, cum ar fi brăţările, care intră în această categorie.” După ce o vreme a activat doar pe segmentul de retail, în 2017 compania a început să dezvolte uşor şi partea de distribuţie, businessul intrând în lanţul de librării Eminescu cu o parte dintre produse, cele mai apreciate de clienţii librăriei fiind seturile de scris cu pană şi statuetele.

    Unii clienţi ştiu din start ce doresc, spune Miu, în timp ce alţii aleg la faţa locului. „Rolul nostru, ca gift concierge, este să ascultăm povestea clientului şi să ştim câteva caracteristici ale sărbătoritului. Apoi, facem sugestii de cadou care să se potrivească şi cu bugetul alocat. În cazul în care clientul nu îl cunoaşte aşa de bine bine pe sărbătorit, recomandăm cadouri care ne-au dovedit, în timp, că se potrivesc şi celor mai pretenţioşi.” În opinia antreprenoarei, România este la început inclusiv în zona de servicii concierge. „Însă, cu un efort susţinut, creştem, evoluăm, atât noi cât şi clienţii noştri. Chiar şi aşa, credem că românii sunt pregătiţi financiar pentru serviciile de gift concierge şi cadourile de lux. Clienţii au mereu în vedere raportul calitate/preţ. Nu putem oferi, totuşi, o statistică, dar din observaţiile noastre clienţii sunt orientaţi către calitate şi sunt conştienţi că acest atribut are nişte costuri mai ridicate.”

    Miu spune că în prezent nu au un competitor direct, pentru că vând produse unice în România, care nu se găsesc în alte magazine, şi deocamdată serviciul de gift concierge pentru produse de lux poate fi găsit doar la MyMan. „Putem spune că avem, mai degrabă, competitori indirecţi, pentru că orice produs poate fi oferit ca şi cadou, deci aici ne referim la magazinele online de cadouri. Însă poziţionarea noastră este diferită prin tipul de produse rare sau unice, prin disponibilitatea showroomului în care poţi veni şi vedea produsele online şi, mai ales, prin serviciul de gift concierge.”

    Despre 2020 spune că va fi un an cu provocări. „Vom merge atât pe dezvoltarea zonei de distribuţie a produselor noastre, cât şi pe creşterea vizibilităţii brandului MyMan.” Iar când vine vorba de cele mai mari provocări cu care s-a confruntat de-a lungul anilor de activitate, antreprenoarea menţionează categoric inovarea şi învăţarea: „De la cum să alegi cei mai buni furnizori de produse până la cum să mulţumeşti clienţii mai pretenţioşi, care par să le aibă pe toate”. Însă, indiferent de provocările apărute, spune că s-au străduit să le rezolve cât mai bine cu putinţă. „Practic, nu lăsăm clienţii să plece nemulţumiţi de la noi, indiferent că vin în magazin sau cumpără de pe site. Ne plac şi clienţii pretenţioşi, pentru că atunci când reuşim să le oferim o soluţie şi cumpără cadouri de la noi, odată ce i-am «cucerit», devin clienţii noştri fideli.”